Ştiri Externe: 13 februarie 2014 / Ucraina pe drumul spre insurgenţă
| 13/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Lavrov: Înlocuirea democraţiei veritabile în Ucraina cu una “de stradă” este inadmisibilă. Moscova consideră inadmisibilă înlocuirea “democraţiei veritabile” în Ucraina cu una “de stradă” şi este convinsă că orice 
schimbare trebuie să aibă loc în conformitate cu legile ţării, scrie ministrul rus de Externe Serghei Lavrov într-un articol publicat joi în ziarul Kommersant. “Situaţia în care procesul democratic de exprimare a opiniei se transformă într-o «democraţie de stradă», când părerea a sute de mii de manifestanţi care încearcă să exercite presiuni asupra puterii este considerată drept «voce a poporului», nu poate fi admisă”, a apreciat ministrul rus. În opinia lui Lavrov, tensionarea situaţiei din Ucraina nu poate fi în interesul nimănui. “Observăm că forţele antiguvernamentale din Ucraina manifestă intenţii naţionaliste, chiar extremiste, iar propaganda împotriva Rusiei seamănă cu afirmaţii antisemite şi rasiste”, a adăugat Lavrov. De asemenea, el a criticat îndemnul Bruxelles-ului adresat Kievului de a alege o singură direcţie – spre Uniunea Europeană sau spre Rusia -, afirmând că o astfel de cerere contravine eforturilor îndreptate spre înlăturarea barierelor în Europa.”Reafirmăm că, după părerea noastră, orice stat suveran are dreptul să-şi aleagă direcţia de dezvoltare”, a insistat Lavrov, adăugând că “am fost neplăcut surprinşi să vedem că, în opinia Uniunii Europene şi a Statelor Unite, alegerea «liberă» în privinţa ucrainenilor înseamnă «un viitor european»”. Ministrul rus de Externe a subliniat că încercările de a decide în locul ucrainenilor cum trebuie să fie viitorul lor sunt “lipsite de perspective”. Mediafax
Un judecător ucrainean care analiza dosarele unor protestari a fost asasinat. Un judecător ucrainean a fost ucis marţi seară de persoane necunoscute în oraşul Kremenciuk, a anunţat Ministerul de Interne, subliniind că 
magistratul analiza dosarele unor manifestanţi anchetaţi pentru participarea la proteste, relatează AFP. Judecătorul asasinat, Oleksandr Lobodenko, în vârstă de 34 de ani, a “analizat recent cazurile mai multor participanţi la acţiunile de protest”, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne într-un comunicat. Manifestanţii au fost inculpaţi pentru “ocuparea unor instituţii publice”. Judecătorul a refuzat însă plasarea inculpaţilor în detenţie provizorie, cum solicita Parchetul, şi a decis arestul la domiciliu. Ucraina este din noiembrie anul trecut teatrul unor proteste fără precedent, ca urmare a deciziei autorităţilor de la Kiev de a refuza semnarea Acordului de Asociere cu UE, în favoarea apropierii de Rusia. Centrul Kievului este ocupat de aproape trei luni de manifestanţi. De asemenea, mai multe administraţii regionale se află sub controlul manifestanţilor, în urma unor confruntări violente cu forţele de ordine. Adevarul
Pentru deschidere în politica faţă de Ucraina. După cuvintele licenţioase la adresa UE, rostite de către diplomatul american Victoria Nuland, cancelarul Angela Merkel a lansat un apel la consens faţă de poporul ucrainean. În contextul crizei ucrainene, Uniunea Europeană şi SUA “urmăresc aceleaşi obiective” – a declarat cancelarul Angela Merkel la 
finalul unei reuniuni a formaţiunii sale conservatoare, Uniunea Creştin-Democrată (CDU). “Suntem de partea cetăţenilor ucraineni care cer o soluţie democratică”, a adăugat cancelarul german. O scurgere de informaţii a făcut ca o conversaţie telefonică în legătură cu eforturile de mediere ale UE în Ucraina, discuţie purtată între adjunctul secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia al SUA, Victoria Nuland, şi diplomatul american Geoffrey Pyat, să fie dată publicităţii zilele trecute. „Fuck the EU“ este expresia cu care doamna Nuland a generat un val de indignare în mediul politic şi diplomatic european. SUA au acuzat Rusia că s-ar afla în spatele difuzării conversaţiei telefonice. La sfârşitul săptămânii trecute, un purtător de cuvânt al cancelarului Merkel a catalogat cuvintele subsecretarului de stat american ca „inacceptabile“. După consultările formaţiunii CDU, Angela Merkel a ţinut să sublinieze importanţa relaţiilor cu SUA, apreciind că ambele părţi ar trebui să facă totul pentru consolidarea încrederii reciproce. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) s-a aratat îngrijorată de situaţia din Ucraina, unde „sute de mii de oameni luptă pentru libertate şi pentru viitorul european al ţării lor, în ciuda represaliilor masive“. CDU cere conducerii de la Kiev să respecte libertatea de opinie a cetăţenilor. Integral aduce Deutsche Welle
François Hollande în vestul “high-tech”. Etapa de la Washington a vizitei efectuatǎ de şeful statului francez în Statele Unite a fost un veritabil succes. In douǎ zile, luni şi marţi, François Hollande şi Barack Obama au petrecut împreunǎ aproape zece ore, timp suficient pentru aprofundarea tuturor dosarelor internaţionale, dar şi pentru aprofundarea relaţiilor de prietenie. Iar dineul de stat oferit de soţii Obama la Casa Albǎ a încoronat noua cooperare franco-americanǎ pe care preşedintele american o considerǎ “inimaginabilǎ” acum zece ani. Vizita lui François Hollande în 
Statele Unite se încheie cu o ofensivǎ de “charme” francezǎ la Silicon Valley. Pe scena baletului diplomatic internaţional, cînd un lider face efortul de a pronunţa mǎcar o frazǎ în limba interlocutorului sǎu, acest fapt devine imediat o dovadǎ supremǎ de preţuire. La Washington, soţii Obama n-au ezitat sǎ facǎ şi ei acest efort, spre satisfacţia delegaţiei franceze, iar François Hollande a rǎspuns cu aceeaşi gentileţe. Acest vals al atenţiilor verbale a fost deschis de Michelle Obama care i-a urat bun venit lui François Hollande în limba lui Molière. Preşedintele american Barack Obama a ţinut şi el sǎ precizeze cǎ este o mare onoare sǎ-l primeascǎ la Casa Albǎ pe prietenul sǎu François Hollande, şi le-a urat bun venit tuturor demnitarilor francezi în limba lor maternǎ. Iar François Hollande, despre care toatǎ lumea ştie cǎ are umor, a reuşit sǎ destindǎ atmosfera cu aceastǎ frazǎ spusǎ în englezǎ: “Este frig la Washington. Dar este o zi mare, minunatǎ pentru America şi Franţa” a spus şeful statului francez. Dineul de stat de marţi searǎ a fost şi el expresia unei veritabile dorinţe de apropiere între francezi şi americani. Pînǎ la urmǎ protocolul s-a adaptat cu absenţa unei “prime doamne franceze”, François Hollande a fost plasat între Michelle Obama şi Barack Obama, iar pe locul unde de obicei stǎ soţia invitatului de onoare a fost plasatǎ Thelma Golden, directoarea muzeului de artǎ contemporanǎ din Harlem. O “soluţie” frumoasǎ, e ca şi cum i s-ar fi spus lui François Hollande “aţi venit singur dar pentru noi, americanii, un francez va fi întotdeauna asociat cu ideea de culturǎ”. Mai precizez cǎ din delegaţia francezǎ fac parte mai mulţi miniştri, printre care cel de externe, Laurent Fabius, cel al economiei, Pierre Moscovici, precum şi cel al redresǎrii productive, Arnaud Montebourg. Nu a lipsit de la dineu nici directoarea Fondului Monetar Internaţional, doamna Christine Lagarde, excelentǎ vorbitoare de englezǎ. Integral aduce RFI
Moscova condamnă rezoluţia PE privind şcolile cu predare în limba română din Transnistria. Ministerul rus de externe vorbeşte despre “aroganţa” unor “eurodeputaţi români”. Ministerul rus de Externe a condamnat rezoluţia Parlamentului European care denunţa presiunile exercitate de regimul de la Tiraspol asupra şcolilor cu predare în limba română, denunţând “aroganţa” susţinătorilor iniţiativei unor “eurodeputaţi români”. “Rezoluţia privind dreptul de predare din Transnistria, adoptată de Parlamentul European în cursul sesiunii plenare din 6 februarie, nu a trecut 
neobservată la Moscova. Suntem uimiţi de faptul că acest proiect de rezoluţie, pregătit de eurodeputaţi români, a fost votat de mai puţin de 10% dintre membrii Parlamentului European”, a comunicat Ministerul rus de Externe, citat de site-ul agenţiei RIA Novosti. Ministerul rus de Externe exprimă “regretul” în legătură cu “dorinţa arogantă a deputaţilor europeni care au susţinut această rezoluţie de a pretinde că sunt experţi într-o problemă complexă şi delicată”. Moscova invită Uniunea Europeană “să adopte, pe viitor, o abordare mai responsabilă în chestiuni legate de soluţionarea situaţiei din Transnistria”. Parlamentul European a denunţat, într-o rezoluţie adoptată pe 6 februarie, presiunile administrative din ce în ce mai intense exercitate de autorităţile de la Tiraspol asupra şcolilor cu predare în limba română din Transnistria, subliniind că dreptul la educaţie este unul “fundamental”. Rezoluţia a fost adoptată după o serie de măsuri ale regimului transnistrean, precum majorarea chiriilor liceelor din Corjova şi Roghi, restricţii asupra utilizării conturilor bancare şi reţinerea directorului Liceului Lucian Blaga. În rezoluţie, Parlamentul European a invitat Rusia să aplice în totalitate hotărârea Curţii Europene pentru Drepturile Omului privind încălcarea dreptului la educaţie în şcolile cu predare în limba română aparţinând Republicii Moldova situate în regiunea Transnistria. Aduce Gandul
Polonia vrea să devină exportator net de energie. Ţările care au propriile resurse de energie şi potenţial propriu de dezvoltare în acest sector fac faţă crizei mai bine decât cele care depind de importurile de energie, iar Polonia are ambiţia să devină exportator net de energie, susţine vicepremierul Janusz Piechocinski. În 2011, anul pentru care CE are cele mai recente date statistice, dintre statele UE doar Danemarca era exportator net de energie. „Nu doar Germania, ci şi 
Polonia are ambiţia de a fi furnizor şi exportator de energie cu ajutorul propriilor resurse“, a afirmat Piechocinski, citat de Warsaw Business Journal. Ce fac polonezii pentru a-şi materializa ambiţia – La sfârşitul lunii trecute, ministerul economiei a prezentat noul plan pentru dezvoltarea industriei nucleare potrivit căruia Polonia va avea funcţională prima sa centrală nucleară până în 2024 şi pe cea de-a doua până în 2035. Lucrările de construcţii vor începe în 2019, iar proiectul va fi dezvoltat de companii de stat. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, pentru a construi o centrală nucleară în Polonia este nevoie de investiţii de până la 50 de miliarde de zloţi (12 miliarde euro). Planul prezentat de guvern lasă însă nesoluţionată problema finanţării proiectului, autorităţile subliniind doar că investiţia nu va fi realizată cu bani de la buget, dar şi pe cea legată de profitabilitatea unei astfel de investiţii. Polonia este cel mai mare producător de lignit din Uniunea Europeană, iar aproape 90% din electricitatea produsă aici este generată prin arderea cărbunelui. Polonia accelerează utilizarea lignitului pentru a-şi asigura securitatea energetică şi pentru a menţine angajările în unele dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, potrivit Bloomberg. În prezent, compania de stat PGE modernizează o unitate pe bază de lignit de la centrala Turow. Potrivit companiei, producţia de energie prin arderea lignitului a crescut anul trecut cu 3,7% în Polonia. Polonia este, de asemenea, şi statul european cu cel mai ambiţios plan de dezvoltare a industriei gazelor de şist. Potrivit ministrului mediului Maciej Grabowski, Polonia, care are printre cele mai mare rezerve de gaze de şist din Europa, va începe extracţia la scară comercială până la sfârşitul acestui an. Institutul Geologic Polonez apreciază că ar putea exista suficiente rezerve recuperabile de gaze de şist pentru a acoperi consumul pe o perioadă de 35-65 de ani. Guvernul polonez vrea să investească 12,5 miliarde euro în acest sector până în 2020, potrivit site-ului Canadian de ştiri Digital Journal. Integral aduce Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
