Ştiri Externe: 13 august 2013 / Gibraltar: Tensiuni între UK şi Spania
| 13/08/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Tensiuni între Marea Britanie şi Spania: Nave de război britanice au pornit spre Mediterana. Reacţiile Londrei şi Madridului. Nave de război se pregăteau luni să plece din Anglia pentru manevre în Mediterana prevăzute “de mult timp” potrivit Londrei, dar care au loc în plină perioadă de intensificare a tensiunilor cu Madridul pe tema Gibraltarului, unde o fregată britanică urmează să facă o escală. Fregata HMS Westminster va pleca marţi spre apele micului teritoriu britanic din sudul peninsulei iberice, unde va ajunge în cursul săptămânii, a anunţat luni Ministerul britanic al Apărării 
(MoD). Este vorba despre patru nave de război care vor participa la exerciţiile “Cougar 13” în Mediterana şi în Golful Persic. Între nave se află şi portelicopterul HMS Illustrious, care urma să părăsească portul Portsmouth luni dimineaţa şi care a fost autorizat de Spania să facă escală la Baza Navală Rota, în sudul ţării. Aceste exerciţii anuale sunt organizate pentru a treia oară, consecutiv, şi este vorba despre o “mobilizare de rutină, prevăzută de mult timp”, potrivit ministrului britanic al Apărării Philip Hammond. Potrivit MoD, navele vor face escală într-un “anumit număr de porturi mediteraneene”, după care vor participa la un exerciţiu împreună cu armata albaneză, în Marea Adriatică. Ele vor trece apoi prin Marea Roşie şi Oceanul Indian spre Golf, unde vor participa la exerciţii cu ţări partenere din regiune. Însă aceste manevre se desfăşoară în contextul în care tensiunile diplomatice între Londra şi Madrid cu privire la Gibraltar – un teritoriu de şapte kilometri pătraţi cedat Marii Britanii în 1713, locuit de aproximativ 30.000 de persoane – s-au intensificat din nou începând de la sfârşitul lui iulie. “Premierul este dezamăgit, evident, de eşecul Spaniei de a elimina controalele suplimentare în acest weekend”, a anunţat Downing Street, apreciind că aceste controale, care duc la crearea unor cozi lungi de aşteptare, “au motive politice şi sunt complet disproporţionate”. “Suntem acum în curs de a examina ce căi legale ne sunt deschise”, a anunţat purtătorul de cuvânt. “Va fi o acţiune fără precedent. Prin urmare, vrem să examinăm cu atenţie înainte de a lua decizia de a angaja acţiuni în justiţie”, a adăugat el. De asemenea, Spania a anunţat că studiază posibilitatea de a se adresa Naţiunilor Unite sau Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. Integral aduce Mediafax
O rachetă lansată din Sinai spre Israel a fost interceptată în zbor. O 
rachetă lansată din Sinai, în Egipt, spre oraşul Eilat, sudul Israelului, a fost distrusă în zbor de un sistem de interceptare, în cursul nopţii de luni spre marţi, a anunţat marţi dimineaţa postul de radio public israelian, relatează AFP. Un purtător de cuvânt al armatei a confirmat tirul de rachetă şi interceptarea acesteia de către o baterie ‘Iron Dome’, în apropiere de Eilat. În noaptea de luni spre marţi, un grup jihadist a anunţat că a tras o rachetă Grad asupra Israelului din Sinaiul egiptean, în represalii la un recent raid aerian pe care l-a atribuit statului evreu. Aeroportul din Eilat, situat la Marea Roşie, a fost închis joia trecută timp de două ore la ordinul autorităţilor militare israeliene ‘din motive de securitate’. Armata israeliană a amplasat în iulie o baterie antirachetă Iron Dome în Eilat, oraş port situat în apropiere de graniţa cu Sinaiul egiptean.Agerpres
„The Washington Post”: jurnalismul nu este gratuit. Suntem copleşiţi de schimbări tehnologice pe care nu le putem controla. Ziarele sunt lăsate în urmă de instituţiile majore sociale, economice şi politice, scriu editorialiştii cotidianului american „The Washington Post”. Ultima dovadă este vânzarea neaşteptată a The Washington Post, controlat de familia Graham încă din 1933, către Jeff Bezos, fondatorul Amazon, pentru 250 de milioane de dolari. 
Redacţiile au devenit cimitire pentru slujbe. Numărul de angajaţi în domeniul presei, care a atins aproape 60.000, a scăzut sub 40.000 şi continuă să scadă, potrivit rapoartelor Centrului de Cercetare Pew. Audienţa şi publicitarii noştri au plecat spre web sau au fugit pur şi simplu. Veniturile ziarelor din publicitate au scăzut de la 44,9 mld de dolari în 2003 la 18,9 miliarde de dolari în 2012, arată Pew. Veniturile de pe online nu au umplut golul. În 2012, acestea aerau de 3,4 miliarde de dolari, aproximativ triplu faţă de nivelul din 2003. Am privit cu nelinişte cum The Post reflecta aceste evoluţii. Nu poţi susţine pierderi anuale uriaşe în veniturile de publicitate şi din distribuţia ziarelor (cu 14% şi 8% mai mici în 2012) şi să menţii o afacere viabilă. Totuşi, ziua adevărului a sosit mai devreme decât m-am aşteptat. Forbes a estimat averea lui Bezoz la 25 de miliarde de dolari. Graham susţine că numai cineva precum Bezos are banii, răbdarea, aptitudinea tehnologică şi consideraţia pentru importanţa ziarelor pentru a ghida The Post din trecutul lui povestit, către un viitor plin de succes. Integral in Adevarul
Recesiunea din zona euro forţează Polonia şi Finlanda să-şi orienteze exporturile către vechiul duşman Rusia. În schimb acasă, polonezii blochează investiţiile ruseşti. După zeci de ani în care a urmărit să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, mai ales pe cele comerciale, Finlanda devine din nou dependentă de comerţul cu vechiul inamic Rusia, o ţară cu resurse vaste a cărei clasă de mijloc în dezvoltare şi ai cărei investitori bogaţi oferă oportunităţi de creştere care lipsesc în economiile zonei euro lovite de recesiune. O tendinţă evidentă de creştere la nivelul exporturilor cu Rusia se 
observă şi la Polonia, cea mai mare economie est-europeană, care în schimb se opune cu înverşunare expansiunii economice a ruşilor şi blochează pătrunderea afacerilor ruseşti în ţară. Timp de două decenii Finlanda, stat membru al zonei euro din 1999, şi-a întărit schimburile comerciale cu restul Europei, iar în acest timp reticenţa faţă de vecinul şi fostul cuceritor din est a rămas. Acum, anticiparea unei reveniri lente în zona euro face ca tot mai multe companii finlandeze să caute legături mai strânse cu Rusia, scrie Thomson Reuters. Cele mai recente date comerciale arată că ajustarea a început. Exporturile Finlandei către restul statelor Uniunii Europene au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 4%, comparativ cu intervalul similar din 2012. În schimb, exporturile către Rusia au crescut cu 4%. Judecând după rezultatele financiare din al doilea trimestru ale companiilor finlandeze, care arată că multe dintre ele au fost afectate de incertitudinile din Europa, se poate trage concluzia că influenţa Rusiei asupra economiei finlandeze va creşte. Companiile de top precum retailerul Kesko şi reţeaua de magazine Stockmann vorbesc despre Rusia ca despre cea mai bună carte de joc a lor. Kesko, care controlează aproximativ 35% din comerţul alimentar, cu electrocasnice, utilaje uşoare şi bricolaj, şi-a deschis în luna mai al doilea magazin alimentar din Rusia şi intenţionează să deschidă alte opt unităţi în următorii trei ani. Integral in ZF
Moment de extremă tensiune în Egipt. În Egipt, tensiunea este maximǎ, în contextul în care partizanii fostului preşedinte, Mohamed Morsi sunt decişi sǎ-şi continue manifestaţiile de protest, în ciuda expirǎrii, luni, 12 august, a unui ultimatum lansat de armatǎ. Asistǎm de fapt la o demonstraţie de forţǎ din partea islamiştilor, care apar decişi, bine organizaţi şi dispuşi la sacrificii 
umane, pentru a câştiga eventual bǎtǎlia mediaticǎ înainte de cea politicǎ. Discursul islamiştilor este de naturǎ sǎ le confere, în ochii mediilor de informare internaţionale, rolul de victime. “Dreptatea este de partea noastrǎ. Nu partidul nostru, ci lovitura de stat orchestratǎ de armatǎ are un caracter terorist”, spun ei. Agenţia France Presse mai reia aceastǎ declaraţie a unuia dintre liderii Fraţilor Musulmani: “Vom avea martiri în rîndurile noastre. Preţul pe care îl vom plǎti va fi ridicat dar victoria ne aşteaptǎ la capǎtul drumului.”. In prezent, strategia Fraţilor Musulmani este una cît se poate de eficientǎ: ei beneficiazǎ de un real sprijin în sînul populaţiei şi s-au baricadat practic în mai multe locuri din Cairo împreunǎ cu familiile lor. Femeile şi copiii formeazǎ un “scut uman” redutabil, de naturǎ sǎ le menţinǎ moralul şi sǎ dejoace planurile oficialitǎţilor care prevǎzuserǎ intervenţii energice pentru risipirea demonstranţilor. In faţa strategiei adoptatǎ de Fraţii Musulmani armata pare sǎ-şi fi schimbat între timp planurile. In orice caz, atacul frontal aşteptat în cursul nopţii de duminicǎ spre luni şi în cursul dimineţii de luni nu s-a produs. Din unele surse se afirmǎ cǎ forţele de ordine vor recurge probabil la alte forme de presiune şi îşi vor eşalona intervenţiile pe o duratǎ de douǎ sau de trei zile. Orice eventuale imagini cu femei sau copii ucişi la Cairo de cǎtre armatǎ nu ar face decît sǎ se rǎsfrîngǎ negativ asupra acesteia, a generalul Abdel Fatah al-Sissi şi a noului guvern care oricum este paralizat în acest context de confruntare. Armata ezitǎ sǎ recurgǎ la violenţǎ pentru dispersarea manifestanţilor islamişti şi în urma presiunilor diplomatice internaţionale. Cancelariile occidentale rǎmîn prudente în acest context de confruntare deasupra cǎruia pluteşte spectrul unui veritabil rǎzboi civil. O parte a populaţiei egiptene doreşte de altfel ca armata sǎ intervinǎ cît mai repede pentru ca rezistenţa Fraţilor Musulmani sǎ fie lichidatǎ o datǎ pentru totdeauna. Si în rîndurile armatei existǎ ofiţeri care cred cǎ fermitatea este singurul limbaj de naturǎ sǎ-i impresioneze pe Fraţii Musulmani. Unii dintre liderii acestora sunt cu siguranţǎ dispuşi la o confruntare directǎ. Autoritǎţile îi acuzǎ de altfel pe Fraţii Musulmani cǎ dispun de arme şi cǎ incitǎ populaţia la revoltǎ. Integral aduce RFI
Recesiune, extremism, recul al libertăţii. Ca întotdeauna în istorie, recesiunile, şomajul debordant şi alte probleme economice ori financiare alimentează rând pe rând antisemitismul, extremismul, xenofobia şi rasismul. În estul ex-comunist, dar şi în vest. Ori de câte ori se manifestă tendinţe de acest fel se amplifică şi pericolul unor ecouri exacerbate, de natură să pună paie pe foc în loc să stingă conflictele aprinse de neofascişti. Declaraţia şefului statului român care s-a răţoit la Ungaria în loc să se rezume la a-i lua la refec nominal pe autorii unor declaraţii extremiste pare să fi constituit o astfel de reacţie exagerată. Concomitent, Ungaria nu e singura ţară criticată pentru discursurile marcate de rasism şi extremism ale unor politicieni care, precum 
Gabor Vona, au reuşit să ajungă în parlamentele ţărilor lor în ciuda poziţiilor lor oficiale, frizând cele de sorginte neonazistă. Nici România USL-istă nu s-a arătat a fi la adăpost de tentaţii ultranaţionaliste. Varii derapaje extremiste s-au înregistrat şi la Bucureşti, în timpul puciului din 2012, ca şi în lunile care au urmat loviturii de stat USL-iste. Dar ce te poţi aştepta oare de la democraţii fragile şi de la state de drept încă neconsolidate cu adevărat, în ciuda aderării lor la NATO şi UE, dacă spiritele s-au înfierbântat, dincolo de orice proporţie normală, chiar şi în raporturile anglo-spaniole? Nave de război britanice se îndreaptă spre coloanele lui Hercule, în ceea ce pare a fi o evidentă tentativă a Londrei de la arăta pisica spaniolilor, care de la o vreme au început să se plângă strident de englezi şi de controlul lor asupra Gibraltarului. La frontiera cu Oraşul-Stâncă, navetiştii spanioli care au scăpat de şomajul galopant din peninsula iberică şi şi-au găsit de lucru în Gibraltarul britanic s-au văzut transformaţi de mult în masă de manevră. Oamenii sunt siliţi să se supună unor penibile şi interminabile controale, menite să demonstreze că şi guvernul de centru-dreapta de la Madrid ar avea niscaiva muşchi…Toate acestea pentru că englezii i-au supărat pe mai marii spanioli întrucât construiseră un recif artificial, din câteva zeci de blocuri de beton, menit să ţină la distanţă de peninsulă navele pescăreşti. Mai nou, Madridul se gândeşte să se alieze cu Argentina, care revendică insulele Malvine/Falkland. Braţ la braţ cu argentinienii, spaniolii ar putea înfiera „colonialismul” britanic şi solicita, fie la Naţiunile Unite, fie printr-un arbitraj la Haga, viitoarea retragere a perfidului Albion din ţinuturi ocupate în trecut…Marea problemă a spaniolilor şi argentinienilor e, în context, refuzul categoric al locuitorilor din Gibraltar şi din arhipelagul sudamerican de a accepta trecerea lor sub suveranitatea coruptelor oficialităţi de la Madrid sau Buenos Aires. Şi unii şi alţii îi preferă net pe britanici.Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
au tuns spaniolii pisica de tot daca au ajuns sa se certe pt Gibraltar.
e clar ca le-ar aduce ceva bani – dar nu e de ajuns sa-i scoata din groapa. cel mult sa o “ipotecheze” pt alte imprumuturi.
salut fish,
nu cred ca o sa le mearga. In primul rand pentru ca populatia (inclusiv cea de origine spaniola) nu-i doreste!
salut Theo 🙂
n-am zis ca o sa le mearga. ce voiam sa subliniez e disperarea guvernului de a scoate bani de oriunde.
oricum e sortit esecului din varii motive:
– UK – nimeni nu da o bucata de pamint (mai ales plasata atit de strategic)
– EU – nici sa n-auda de modificari de granite ca in 2 ani iese tambalau pe mai multe zone (inclusiv RO/HU)
– locuitorii – din multe considerente (cel mai trivial fiind ca nu vor sa-si schimbe baza de impozitare – care e destul de relaxata comparativ chiar cu UK si ES)
Tocmai de aia ma mira miscarea – ca nu-mi inchipui ca nu stiu si ei – in guvernul spaniol – ca demersul e sortit esecului. Doar PR sa acopere ceva? Nationalismul nu tine – teritoriul ala e dat de multa vreme – nu are de unde sa aiba radacini.
draga fish,
tu bineinteles ca daca nu prea ai ce sa pui in castron iti alimentezi populatia cu nationalism ieftin, si patriotism de 2 bani. Asta e formula veche, a incercat-o si Videla cu Malvinele si si-a luat-o.
Eu il consider pe Rajoy mult mai prost decat Zapatero. Ala saracu’ are doar o vina: a pus botu’ la vrajelile troicii si a spart banii populatiei in banci, in loc sa le falimenteze dirijat. Insa n-a fost nici primul, nici singurul care s-a tzepuit.
Rajoy e un idiot harnic. Si se stie ce se spune despre harnicia prostului…