Ştiri Externe: 12 martie 2014 / Precedentul Kosovo loveşte în Crimeea
| 12/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Viitorul șef al NSA dorește să mențină colectarea datelor telefonice. Candidatul ales de Barack Obama pentru conducerea Agenției de Securitate Națională a SUA (NSA) a declarat marți că dorește mai multă ‘transparență’ în acțiunile agenției americane de informații, însă a estimat ca fiind ‘vitală’ continuarea strângerii datelor telefonice, relatează AFP. Dacă va fi confirmat de Senatul american, viceamiralul Michael Rogers îl va înlocui 
pe generalul Keith Alexander, care se retrage din activitate în momentul în care NSA se află în centrul unui scandal privind amploarea programelor sale de colectare a informațiilor despre viața privată a americanilor, practici dezvăluite de fostul colaborator NSA Edward Snowden. În cadrul unei audieri în Comisia pentru apărare din Senat, viceamiralul Rogers a spus că dorește să pună accent pe ‘transparență’ în activitatea agenției. Totuși, el pledat totodată pentru menținerea posibilității ca serviciile de informații să obțină metadatele apelurilor telefonice, cum ar fi numărul apelat și durata convorbirii. ‘Este vital să putem fi în măsură să examinăm rapid conexiunile telefonice legate de teroriști, cu scopul de a stabili dacă există vreo rețea’, a afirmat viceamiralul american. Strângerea metadatelor de către NSA a provocat critici din partea populației americane și a unora dintre aliații Statelor Unite. În fața acestor critici, președintele Barack Obama a anunțat în luna ianuarie că intenționează să încadreze mai bine puterile agenției. ‘Trebuie să lansăm un dialog cu privire la ceea ce facem și motivul pentru care acționăm astfel’, a subliniat Michael Rogers care, dacă va fi confirmat, va conduce atât NSA, cât și Cyber Command, comandamentul însărcinat cu securitatea informatică pentru armată. Integral aduce Agerpres
Operaţiunile de căutare a avionului Boeing 777 au fost extinse în Marea Andaman. Vietnamul a suspendat căutările aeriene. Malaysia nu exclude o întoarcere din drum a avionului. Operaţiunile de căutare a avionului de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysian Airlines au fost extinse în Marea Andaman, la sute de kilometri nord-vest de perimetrul de căutare iniţial, a anunţat miercuri un oficial malaysian. Vietnamul a suspendat căutările aeriene ale avionului şi a anunţat că vor fi continuate căutările maritime. Malaysia nu exclude o întoarcere din drum a aparatului de zbor, dar dezminte că l-a detectat departe de rută. “Da, deasupra Sumatra se află Marea 
Andaman”, a declarat pentru AFP şeful Aviaţiei Civile Malaysiene, Azharuddin Abdul Rahman, răspunzând unei întrebări legate de extinderea căutărilor în această zonă. Marea Andaman este mărginită la sud de Insula indoneziană Sumatra, iar la est şi la nord de Thailanda şi Myanmar. Vietnamul a suspendat căutările aeriene ale avionului de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines şi aşteaptă clarificări din partea Malaysiei cu privire la o nouă potenţială direcţie de căutări, au anunţat miercuri oficiali. “Am decis să suspendăm temporar unele activităţi de căutare, în aşteptarea unor informaţii de la Malaysia”, a precizat vicepremierul pentru Transporturi, Pham Quy Tieu. Căutările maritime vor continua într-un ritm mai redus, a adăugat el. Malaysia nu exclude o întoarcere din drum a avionului, dar dezminte că l-a detectat departe de rută. Şeful Forţelor Aeriene malaysiene a afirmat miercuri că autorităţile nu exclud posibilitatea că avionul de tip Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a deviat înainte de a dispărea, dar a dezminţit că aparatul de zbor a fost detectat la sute de kilometri de traiectoria declarată. Forţele Aeriene “nu au exclus posibilitatea unei abateri de la traiectorie în zbor, în sens opus, înainte ca avionul să scape de radar”, a declarat generalul Rodzali Daud, citat într-un comunicat. “Acest fapt explică de ce operaţiunile de căutare şi salvare au fost extinse” în apele de coastă din vestul Peninsulei Malacca, a justificat el. Cu toate acestea, el a dezminţit informaţiile potrivit cărora radarele militare au detectat avionul în apropierea Insulei Pulau Perak, în partea de nord a Strâmtorii Malacca, la sute de kilometri de traiectoria declarată. Integral aduce Mediafax
Modelul Kosovo: un bumerang istoric care loveşte în Crimeea. Crimeea a mai fǎcut un pas în direcţia alipirii de Federaţia Rusǎ, agravînd şi mai mult criza internaţionalǎ provocatǎ în urma shimbǎrii de regim din Ucraina. Parlamentul de la Simferopol a declarat peninsula “independentǎ” evocînd un model precedent, şi anume cel al desprinderii proviniciei Kosovo de statul sîrb. Analizǎm în cele ce urmeazǎ analogia dintre cele douǎ cazuri, Kosovo şi Crimeea. La ora la care occidentalii sprijineau cu fervoare independenţa provinciei Kosovo, Rusia a lansat numeroase avertismente în legǎturǎ cu efectele pe termen lung ale evenimentelor din fosta regiune sîrbǎ. De notat cǎ 
nu doar Moscova s-a opus, în 1999 şi mai tîrziu, independenţei kosovare. Si în sînul Uniunii Europene au fost ţǎri, precum Spania, România sau Grecia, care au avertizat cǎ desprinderea de Serbia a acestei regiuni unde albanezii erau majoritari ar putea deveni un “precedent” periculos şi ameninţa integritatea teritorialǎ a altor ţǎri. Spaniolii, de exemplu, ştiau despre ce vorbesc pentru cǎ sunt confruntaţi cu revendicǎrile secesioniste ale bascilor şi catalanilor. Iar pe plan internaţional nu numai Rusia, dar nici China nu a recunoscut statul Kosovo. Modelul Kosovo revine acum ca un bumerang în contextul crizei din Crimeea. Preşedintele rus Vladimir Putin l-a evocat de mai multe ori spunînd, “de ce sǎ fi avut albanezii din Kosovo dreptul de a-şi declara independenţa, iar ruşii din Crimeea sǎ nu poatǎ beneficia de aceleaşi argumente?” Iar “argumentul” este înscris în Carta Naţiunilor Unite şi stipuleazǎ dreptul popoarelor la autodeterminare. Intr-un document datînd din 2010, şi Curtea Internaţionalǎ de Justiţiei precizeazǎ cǎ “proclamarea unilateralǎ a independenţei de cǎtre o parte a unui stat nu violeazǎ nici o normǎ a drepturlui internaţional”. In acord cu precedentul juridic numit Kosovo şi cu aceste reguli acţioneazǎ acum şi Parlamentul din Crimeea. El a decis sǎ proclame independenţa unei republici care oricum era autonomǎ, dar în cadrul Ucrainei. In plus, ca şi cum ar fi încercat sǎ-i linişteascǎ pe occidentali, Parlamentul de la Simferopol a precizat, citez dintr-o depeşǎ a Agenţiei France Presse: “Republica Crimeea va fi un stat democratic, laic şi multinaţional, se va angaja în menţinerea pǎcii şi a înţelegerii inter-etnice şi inter-religioase pe teritoriul sǎu”. Mai, mai sǎ ne vinǎ sǎ credem cǎ peninsula Crimeea va deveni un paradis terestru. Analogia cu ceea ce s-a întîmplat în Kosovo rǎmînǎ însǎ relativǎ şi extrem de limitatǎ. Sǎ precizǎm întîi cǎ la ora cînd Ucraina şi-a declarat independenţa, 54 la sutǎ dintre locuitorii Crimeii au votat pentru menţinerea peninsulei în cadrul Ucrainei. Chiar şi mulţi ruşi, la ora aceea, şi-au dorit sǎ rǎmînǎ mai degrabǎ pe teritoriul unei Ucraine democratice decît sǎ se alipeascǎ unei Rusii autoritare şi pe cale de a se re-militariza. Integral aduce RFI
Fostul premier francez De Villepin ar fi încasat un bonus de 100.000 de euro pentru o zi de muncă. Fostul premier şi şef al diplomaţiei franceze Dominique de Villepin a efectuat o zi de muncă, după aproximativ 20 de ani de absenţă, la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a primi un bonus de pensionare în valoare de 100.000 de euro, scrie un ziar britanic în ediţia de marţi, relatează AFP. Potrivit site-ului cotidianului conservator „The Daily 
Telegraph”, care citează surse neidentificate de la Ministerul Afacerilor Externe, de Villepin a efectuat în septembrie o zi de muncă la Quai d’Orsay, de unde a plecat în 1993, pentru a încasa această sumă cu şase cifre. Această zi de muncă i-a permis, potrivit cotidianului, să obţină drepturi de pensionare prevăzând plata unui bonus în valoare de 100.000 de euro. Plata ar fi fost autorizată de către Guvernul socialist aflat la putere în Franţa, scrie „The Daily Telegraph”. Potrivit cotidianului britanic, motivul şi detaliile acestui drept la o primă nu sunt clare, iar ziarul precizează că încercările sale de a obţine clarificări la ministerul francez au rămas fără rezultat. Aceste surse ministeriale au precizat că acordul ministrului de Externe Laurent Fabius este „probabil” necesar în vederea autorizării plăţii, care nu ar fi, totuşi, ilegală. Potrivit unui purtător de cuvânt al lui de Villepin, citat de ziar, ar fi existat „o eroare administrativă pe a cărei rectificare domnul de Villepin a cerut-o deja autorităţilor competente, imediat ce a constatat-o”, fără să precizeze despre ce eroare este vorba sau dacă banii au fost restituiţi. Integral aduce Adevarul.
Cebit 2014: companiile de IT europene luptă pentru recâştigarea încrederii. Cum poate recupera IT-ul european diferenţa în faţa firmelor americane de profil? Prin încurajarea iniţiativelor tinerilor specialişti, o soluţie pe termen lung. Cebit 2014 prezintă însă mai multe soluţii în acest sens. Anul acesta, Cebit, expoziţia mondială IT de la Hanovra, se adresează aproape în totalitate specialiştilor şi oamenilor de afaceri. Pentru utilizatorii privaţi, altfel bineveniţi, expoziţia nu oferă multe lucruri interesante. În centrul atenţiei la Cebit 2014 se vor afla, prin urmare, produsele şi serviciile destinate companiilor, dar şi siguranţa în domeniul IT, subiect extrem de delicat. De altfel, însăşi cancelara Angela Merkel a declarat, în timpul vizitării expoziţiei, că “Germania este o ţară industrială clasică”. Industria germană, a spus şefa guvernului de la Berlin, are nevoie de software-uri bune. Din acest punct de vedere, “Cebit este o dovadă că Germania este foarte bună la multe capitole”. Nu însă la toate, a arătat Merkel. Într-adevăr, piaţa mondială de IT va atinge anul acesta valoarea de trei miliarde de euro, creşterea fiind de 4,5 la sută, mult mai 
mare decât estimările iniţiale. Estimările Organizaţiei Bitkom indică o creştere de 1,7 la sută a pieţei IT în Germania. Directorul instituţiei, Berhard Rohleder, spune că produsele IT “made in Germany” sunt la mare căutare în întreaga lume. Din acest motiv, Germania este un jucător important în domeniu, care nu trebuie să se teamă de concurenţa internaţională. Rohleder este de părere că oferta germană de soluţii, produse şi aparatură în anumite domenii tehnologice este foarte bună. “Cu precădere la capitolul ’embedded technologies’, respectiv în domenii precum electrotehnica, tehnica medicală sau construcţia de maşini, stăm foarte bine”, a spus specialistul într-un interviu acordat DW. În pofida acestei euforii, expoziţia Cebit de la Hanovra se resimte în urma dezvăluirilor despre interceptările masive ale NSA, devoalate de Edward Snowden. Deficitul de încredere rezultat în urma acestui scandal, precum şi avansul pe care îl au companiile IT americane, precum Microsoft sau Google, în detrimentul celor europene, reprezintă probleme extrem de serioase. Restabilirea încrederii, despre care la Cebit nu s-a vorbit nicicând mai des, devine o prioritate absolută. Şeful Microsoft Germania, Christian Illek, crede că acest lucru nu este posibil fără apariţia unor produse mai sigure. De asemenea, crede acesta, modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt folosite trebuie să devină mult mai transparent. “În plus, ai nevoie de politicieni capabili să traseze cadrul legislativ şi de clienţi care să şi folosească noile instrumente de protejare a datelor personale”. Integral aduce Deutsche Welle
Adevăraţii câştigători ai războiului din Irak: BP, Shell, Exxon sau ENI exploatează petrolul. Irakienii de rând se aleg cu mai nimic. Irakul, o ţară care încearcă să se reconstruiască după două invazii aliate devastatoare, ar putea deveni cel mai mare exportator de petrol din lume, iar de acest potenţial profită acum în special China, cel mai mare consumator de energie din lume, care s-a ales cu ţiţei ieftin, şi companiile care forează, dominate de americani. Exporturile irakiene de petrol au atins maximul ultimilor 25 de ani în februarie. Cele mai mari pieţe de 
export pentru petrolul Irakului erau în 2012 Europa (20%), Statele Unite şi India (19%), China (13%) şi Coreea de Sud (11%). Producţia de petrol de anul trecut a susţinut o creştere cu 9% a PIB-ului ţării. Investitorii străini şi petrolul irakian. Irakul şi-a predat sectorul energetic în ultimii cinci ani către companii petroliere mari precum British Petroleum, Shell şi Exxon, precum şi unor investitori din Rusia, China şi Africa. Marii producători de petrol exploatează câmpurile petrolifere imense şi sigure din sudul Irakului precum Rumaila, cel mai mare, dominat de compania britanică BP, West Qurna-1, exploatată de americanii de la Exxon, şi Zubair exploatată de compania italiană ENI. Irakul estimează că va produce 4 milioane barili de petrol pe zi în 2014 şi că va exporta 3,4 milioane de barili petrol pe zi. La creşterea producţiei contribuie câmpul petrolifer Basra şi alte câmpuri din sud precum Majnoon, exploatat de Shell, şi Halfaya unde este prezentă compania PetroChina, scrie agenţia Thomson Reuters. West Qurna-2, considerat drept al doilea cel mai mare câmp petrolifer neexploatat din lume, a fost concesionat companiei ruseşti Lukoil.[…] „Chinezii sunt cel mai mare beneficiar al boom-ului producţiei de petrol din Irak după înlăturarea lui Saddam Hussein”, afirmă Denise Natali, expert pe probleme privind Orientul Mijlociu al National Defense University din Washington, citat de The New York Times. Înainte de invazia americană din 2003, industria petrolieră din Irak era izolată de pieţele internaţionale prin sancţiunile împotriva regimului lui Saddam Hussein. După înlăturarea acestuia, companiile de stat din China au investit peste 2 miliarde dolari pe an în Irak, iar pentru a câştiga contracte au acceptat profituri mai mici. Spre deosebire de companiile mari din Vest, companiile chinezeşti acceptă condiţiile contractuale stricte impuse de autorităţile irakiene. China este mai degrabă interesată de energia atât de necesară economiei decât de creşterea profiturilor companiilor petroliere. China a devenit recent cel mai mare importator de petrol din lume, iar consumul este în creştere, ceea ce o determină să investească enorm în câmpurile de petrol şi gaz străine. Peste 50% din importurile de petrol ale Chinei au ca sursă Orientul Mijlociu. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Eram convins ca in timpul discutiilor telefonice dintre Putin si Obama,primul va arata cu degetul spre Kosovo si Obama nu prea va avea cu ce-l combate.
Si mai zicea cel mai slab premier al Romaniei,ca Tokes nu stie unde-i Crimeea. Cred ca Tokes a vorbit documentat,cum sta bine oricarui agent iredentist. Ca Ponta este cum este avem articolul din RL ( scuze celor ce l-au citit ieri )http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/nu-lasati-romania-pe-mana-lui-ponta-328696.html.
Iritarea si sanctiunile ce ne pasc dinspre CE , pe tema statului de drept;teama lui Ponta ca se va duce mai repede decat crede langa mentorul sau si cantecul de sirena despre avantajele uniunii eruasiatice a sfatuitorului lui Putin,cu referire directa la Romania ,dau o tot mai mare insemnatate parteneriatului cu SUA si a rolului CE . “Cred ca integrarea Romaniei in spatiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identitatii culturale ortodoxe. In cadrul Comunitatii Eurasiatice aceasta tara isi va putea rezolva problemele economice si teritoriale, dar mai mult, va fi acceptata cu bucurie”, spunea in vara lui 2013, intr-un interviu pentru Vocea Rusiei, Aleksandr Dughin. Probabil acesta a fost unul dintre motivele ( cel mai serios) al plecarii atipitului de la ciolan; a se citi frica.