Ştiri Externe: 12 iulie 2013 / România cu faţa spre est ?
| 12/07/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Problema romilor, de neevitat pentru premierul francez. Chiar dacă vizita premierului francez la București are ca prioritate relansarea cooperării economice dintre România și Franța, problema romilor nu avea cum să lipsească de pe agendă. În timp ce șeful de guvern român a apreciat că principala responsabilitate pentru integrarea lor revine României, premierul Jean-Marc Ayrault a promis sprijin francez și european Bucureștilor pentru a reuși să ofere o viață decentă comunității roma în România. În contrast cu 
discursul inflamat de acum câțiva ani dintre autoritățile române și cele franceze pe această temă, de această dată tonul a fost radical diferit. Integrarea romilor este un subiect mereu actual și mereu polemic în Franța. Fie în contextul demolării taberelor ilegale, fie al declarațiilor inflamate ale unor politicieni din Hexagon, cum a fost cea de zilele trecute a lui Jean Marie Le Pen (extrema–dreaptă), care a apreciat că prezența romilor este “iritantă și mirositoare”. Fie, cum s-a întâmplat azi, când presa franceză relata că la Marsilia vor fi instalate camere de luat vederi pentru a supraveghea romii aflați aici.Problema neintegrării romilor în Hexagon a dus la tensionarea relațiilor dintre Bucureşti şi Paris după vara anului 2010, după ce administrația Nicolas Sarkozy a început politica de repatriere a cetăţenilor români de etnie romă. Discursul a fost de această dată fără patimi și acuzații directe. La declarațiile susținute împreună cu premierul francez, șeful de guvern român a promis că România își asumă toate obligațiile în privința integrării romilor și că soluția este integrarea lor în România. […] Rugat să comenteze un studiu al organizaţiilor neguvernamentale șeful guvernului român a ripostat. El a indicat că ONG-urile care critică Guvernul pentru ineficienţa politicilor de integrare a romilor sunt responsabile de 20 ani de aceste politici, cheltuind mulţi bani şi şi organizând multe dezbateri fără ca eficienţa să crească. Premierul român a mulțumit în schimb guvernului francez pentru abordarea pragmatică și constructivă la acest capitol.[…] Înainte de discursul comun cu Victor Ponta, la Palatul Cotroceni, în întrevederea cu Traian Băsescu, Jean Marc Ayrault a afirmat că problema comunității rome din Franța devine tot mai dificilă și că autorităţile judiciare din cele două ţări trebuie să colaboreze pentru combaterea traficului de fiinţe umane, potrivit comunicatului publicat de președinția română. Președintele Băsescu i-a transmis premierului francez și că problema minorităţii roma este una urgentă, pe care România şi-o asumă. RFI
Israelul a aprobat o ofensivă militară majoră [a egiptenilot-n.r.] în regiunea Sinai din Egipt. Israelul a aprobat astăzi demararea unei ofensive militare majore în regiunea Sinai din Egipt, care se află deja în stare de urgenţă după lovitura militară de săptămâna trecută. Autorităţile israeliene au decis să permită lansarea atacului din partea forţelor egiptene pentru a combate grupurile extremiste, paramilitarii din Frăţia Musulmană şi teroriştii Hamas. Decizia Israelului de a permite o puternică ofensivă militară a Egiptului în regiunea Sinai vine la o zi după o tentativă eşuată de asasinat îndreptată împotriva generalului-major Ahmad Wasfi, al doilea în ierarhia armatei, care deţine în prezent puterea în Egipt. Wasfi fusese însărcinat de consiliul superior al armatei să conducă ofensiva armatei în regiune. Generalul, considerat mâna 
dreaptă a comandantului armatei, Abdel Fattah al-Sisi, a scăpat cu viaţă, însă mai mulţi dintre ofiţerii săi de securitate au murit în tentativa de asasinat. Wasfi a fost implicat activ în lovitura de stat prin care preşedintele Mohamed Morsi şi Frăţia Musulmană au fost înlăturaţi de la putere, miercurea trecută. Potrivit surselor din interior citate de Debka File, un portal israelian de ştiri specializat în informaţii militare, cel puţin 30 de lunetişti islamişti au organizat o ambuscadă în care au prins convoiul alături de care călătorea generalul, în apropierea oraşului Sheikh Zuwayed, aflat la sud-est de El Arish. Încă de joi, imediat după ce Morsi a fost înlăturat de la putere, armata egipteană a declarat stare de urgenţă în două regiuni: Suez şi Sinai. De atunci, forţele militare ar fi ucis cel puţin 200 de islamişti, printre care şi 32 de membri ai mişcării Hamas, a declarat un oficial din armata egipteană pentru cotidianul „Al Hayat”. Aceasta a acuzat Hamas că a înrăutăţit cu bună-ştiinţă tensiunile din Sinai după înlăturarea lui Morsi. „Armata de-abia mai deţine controlul asupra situaţiei de acolo. Ei (extremiştii – n.r.) intră în Sinai prin tuneluri, organizează atacuri şi apoi se întorc în Gaza prin tuneluri. Mai mult, profită de terenul accidentat de acolo şi se ascund în munţi”, spune ofiţerul care a vorbit sub protecţia anonimatului. Hamas nu neagă intervenţia, însă încearcă să o prezinte într-o altă lumină. „Intervenţia locuitorilor din Gaza în situaţia din Egipt nu este altceva decât solidaritate populară cu preşedintele demis Mohamed Morsi, în mandatul căruia situaţia s-a îmbunătăţit pe toate planurile”, se arată într-un articol publicat pe Al-Resalah, site-ul de ştiri al Hamasului. Egiptul a cerut permisiunea Israelului pentru a demara o ofensivă militară amplă în următoarele zile împotriva jihadiştilor din Sinai, potrivit „Times of London”. Aduce Adevarul.
Probleme mari pentru băncile greceşti. Unul din trei credite este pierdut. mprumuturile neperformante din sistemul bancar din Grecia au crescut puternic în primul trimestru al anului, de la 24,2% din soldul creditelor la sfârşitul lunii decembrie la 29% la finele lunii martie, potrivit unui raport al troicii creditorilor internaţionali ai statului elen, FMI, BCE şi CE. Cele mai mari patru bănci din Grecia sunt şi în România unde deţin, în total, aproximativ 20% din activele sistemului bancar local. Aproximativ 40% (26 miliarde de euro) din suma totală a creditelor neperformante, de 66 miliarde de euro, este acoperit de provizioane, se arată în raport, citat de cotidianul elen Kathimerini. Cele mai mari patru bănci greceşti adică EFG Eurobank, National Bank of Greece(NBG), Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt prezente şi în România prin Bancpost, Banca Românească, Alpha Bank şi Piraeus Bank. Toate cele 
patru sunt bănci de top 15 după active. Calitatea portofoliilor de credite ale băncilor elene continuă să se înrăutăţească din cauza recesiunii, au afirmat reprezentanţii Comisiei Europene (CE), Băncii Centrale Europene (BCE) şi FMI. Băncile din Grecia vor fi supuse în toamnă unor teste de stres, pentru a le evalua capacitatea de a rezista crizei, se arată în raport. Troica notează succesul procesului de recapitalizare ale celor patru mari bănci de importanţă sistemică din Grecia – National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank – cu o participare a investitorilor privaţi în valoare totală de 3,06 miliarde de euro la primele trei. Eurobank nu a reuşit să atragă capital privat suficient astfel încât să evite preluarea managementului băncii de către stat, dar intenţionează să revină sub control privat în timp cât mai scurt. Grecia a fost salvată prin două pachete de împrumuturi externe în valoare de peste 200 de miliarde de euro începând din 2010, după ce îndatorarea foarte ridicată a ţării a făcut imposibilă rostogolirea datoriei pe piaţa financiară. Grecia va înregistra în 2013 al şaselea an de recesiune, estimează economiştii. Recesiunea şi şomajul foarte ridicat afectează afacerile băncilor, după ce acestea au înregistrat pierderi uriaşe din participarea într-un program de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen. Şomajul din Grecia a urcat de la 26,8% în martie la 26,9% în aprilie, un nou nivel record. În rândul tinerilor cu vârste de 15-24 ani rata şmajului a avansat de la 51,5% în aprilie 2012 la 57,5% în aprilie anul acesta. Eurobank deţine în România Bancpost, National Bank of Greece este prezentă prin Banca Românească, iar Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.Capital.
Mutarea României cu faţa spre est. Ar fi putut părea că puternica reacţie apuseană la puciul din 2012 şi sentimentul de siguranţă şi confort care i-a cuprins după zdrobitoarea lor victorie în alegerile din decembrie i-a lecuit pe liderii USL de tentativa de a muta ţara cu faţa spre răsărit. Vizita premierului Vicotr Ponta în Germania i-a calmat pe mulţi, inclusiv, aparent, pe unii analişti occidentali, dând impresia că ideea unei schimbări a sistemului de alianţe din care face parte România nu s-ar mai pune. Clar e că, după schimbările operate la cârma Georgiei şi Ucrainei, Republica Moldova şi România au reintrat în prim-planul preocupărilor ruseşti. Şi ar fi extrem de naiv să se creadă că Moscova ar fi renunţat la ambiţiile ei de re-acaparare a controlului asupra zonelor aflate cândva sub cizmă sovietică. La fel de clar e că SUA se află într-o 
fază de anemie şi repliere, că America e o superputere în accentuat declin, că şi-a retras trupele ori urmează să şi le retragă din zone vaste ale Asiei, un continent deopotrivă dinamic şi tot mai expus influenţei chineze şi ruseşti. În răstimp, Uniunea Europeană, oricum plină de probleme, a ajuns ea însăşi, în mare măsură, la cheremul umorilor Beijingului. China a cumpărat o parte din Grecia şi are investiţii ample în toate ţările comunitare. Decizia Comisiei Europene de a pedepsi China pentru politica de dumping practicată în domeniul exportului de module solare a stârnit ample critici la Berlin, Germania temându-se de un război comercial în condiţiile în care-şi vinde bună parte din produsele industriei de automobile în imperiul de mijloc. Pe acest fond au avut loc recent varii turnee răsăritene efectuate de demnitari români, precum premierul Ponta şi ministrul de externe Corlăţean, care s-a întâlnit, la Moscova, şi cu omologul său rus, Lavrov. Din perspectiva nevoii României de a-şi diversifica şi extinde cooperarea comercială, economică, politică şi tehnologică asemenea vizite pot fi, desigur, fireşti şi salutare. Problema e că, în domeniul respectului faţă de valorile democraţiei şi faţă de principiile statului de drept, actualul executiv de la Bucureşti pare a fi net mai aproape de regimul autoritar de la Moscova, ori de cel totalitar de la Beijing, decât de societăţile deschise de tip occidental. Varii semnale, între care mai ales caracterul extrem de problematic al revizuirilor constituţionale efectuate de Comisia Antonescu, a căror transpunere ar transforma România într-o dictatură parlamentară, sugerează că USL şi-a păstrat obiectivele din 2012. Pare clar, oricum, că oligarhia securisto-mafiotă de la Bucureşti, care a susţinut puciul USL-ist nu şi-a abandonat tentativele de a schimba ţara din temelii. O astfel de schimbare, compatibilă cu cea, aproximativ la fel de problematică, petrecută la Budapesta, ar putea să apropie România de Belarus, de Ucraina şi mai ales de Rusia şi China. Sub conducerea USL România se arată, treptat, tot mai integrabilă în Uniunea euroasiatică pe care încearcă de o bună bucată de vreme s-o impună liderul rus Putin. Se ştie că, potrivit propunerii fostului kaghebist din Dresda, ajuns lider al Kremlinului, Uniunea euroasiatică ar urma să includă şi ţări precum Finlanda, Ungaria şi Bulgaria. În acest caz, de ce oare să lipsească România? E ştiut că României i s-au adresat invitaţii de aderare la Uniunea lui Putin, promiţându-i-se, pentru această eventualitate, marea cu sarea. În speţă, reunificarea cu Basarabia. Cu un cal troian similar fusese momită, în anii 50 ai veacului trecut, şi Germania occidentală căreia, în schimbul neutralităţii şi a abandonării integrării în NATO, Stalin îi promisese unificarea celor două state germane postbelice. Lucid, cancelarul Adenauer respinsese otrăvita ofertă. Integral la Deutsche Welle
Premieră: O dronă americană a aterizat pe puntea unui portavion în Oceanul Atlantic. O dronă a efectuat, ieri, pentru prima dată, o aterizare pe puntea unui portavion, realizând în mod autonom una dintre cele mai complexe manevre din aviaţie.După 102 ani de la prima aterizare a unui avion biplan pe un crucişător echipat cu o platformă, aeronautica navală a intrat astfel într-o nouă eră, când avioane automatizate se vor integra în operaţiuni aeriene navale înainte de a ateriza pe puntea unor nave uriaşe legănate de 
valuri. „Astăzi aţi putut vedea viitorul”, a declarat, cu entuziasm, secretarul american pentru Marina militară, Ray Mabus, venit la bordul portavionului George HW Bush, pentru a asista împreună cu alţi oficiali la această premieră, relatează AFP. Încadrată de două avioane de luptă F-18 în cursul zborului său de la baza aeronavală Patuxent River, din Maryland (est), drona X-47B, supranumită „Lup de mare”, a aterizat pe portavionul care naviga în largul coastelor Virginiei (est). Perfect aliniată cu axa portavionului, drona şi-a efectuat coborârea în mod autonom, reajustându-şi constant poziţia, graţie unor GPS-uri integrate în aparat şi în navă, care sunt în comunicare constantă. Spre deosebire de un Predator sau un Reaper pilotate de la distanţă, X-47B a depăşit limita în materie de automatizare: operatorii doar au configurat planul de zbor şi au lăsat-o să se descurce, supraveghind însă modul în care aparatul evoluează şi poate să-şi schimbe „ordinele”. Odată aterizată pe puntea portavionului, „câinii galbeni”, cum sunt numiţi membrii personalului care se ocupă de avioanele de la bordul portavioanelor, se apropie de dronă, o ancorează şi o examinează. Cu o lungime de 12 metri şi o deschidere a aripilor de 19 metri, drona, construită de firma Northrop Grumann, dispune de întreaga suprafaţă de zbor a punţii pentru a evolua. Apoi, un operator dotat cu o comandă fixată pe braţul său stâng, ghidează drona către partea din faţă a navei pentru a fi catapultată, o operaţiune ce a fost realizată prima dată în luna mai. […]Programul vizează dotarea US Navy cu o dronă operaţională până în 2019, care va acţiona de pe un portavion pentru misiuni de supraveghere, dar şi pentru lovituri aeriene.Viitoarea dronă UCLASS va trebui să permită eliberarea avioanelor ”tradiţionale”, precum F-18 Hornet (avion uşor de bombardament) sau Growler (de război electronic), pentru a de concentra pe misiunea lor. Integral in EVZ
Prima ţară din lume care îşi pierde statutul de economie dezvoltată. Cât de tragică este situaţia Greciei? Un anunţ din luna iunie a specialiştilor care întocmesc indicele Morgan Stanley Capital Index prognoza că Grecia va deveni la finalul acestui an primul stat din lume care va părăsi statutul de economie dezvoltată, urmând să coboare pe orbita emergentelor, însă retrogradarea statului european nu reflectă neapărat “ghinionul financiar” al elenilor, scrie pe blogul său Mark Mobius, preşedintele fondului de investiţii Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea. “E interesant că Grecia a fost clasificată de indicele MSCI drept economie emergentă în anul 1987, când eu am început să lucrez la Templeton Emerging Markets Group, şi, cu toate că ştirile recente pot zugrăvi o imagine de înrăutăţire dramatică a economiei 
greceşti, explicaţia MSCI pentru retrogradare este mai lumească”, notează executivul. Clasificarea statelor în “dezvoltate”, emergente” şi “de frontieră” a fost concepută iniţial pentru a răspunde la apariţia pe scena mondială a unor noi economii, cu grade diferite de dezvoltare. Pentru a fi clasificată ca dezvoltată, o ţară trebuia să aibă un PIB per capita cu 25% mai mare decât limita stabilită de Banca Mondială pentru ţările cu venituri ridicate. În 2011, acest prag a fost plasat de BM la 12.475 de dolari, însă nivelul din Grecia este cel puţin dublu, situaţie care evidenţiază faptul că alţi parametri au stat la baza deciziei MSCI, notează Mobius. Executivul subliniază în postarea de blogul său că factorii cei mai importanţi care au generat decizia MSCI au fost de fapt indicatori ca uşurinţa tranzacţionării unor companii, gradul de siguranţă pe care îl au aceste tranzacţii, disponibilitatea ţării de a accepta patronat străin în economie, eventuale restricţionări ale fluxurilor de capital străin.Grecia a picat testul MSCI atât la dimensiune cât şi la grad de accesibilitate după ce bursa s-a prăbuşit în anul 2007, iar o parte din companiile mari au ales să se relisteze pe pieţe de capital externe, situaţie care a lăsat piaţa internă fără lichiditate şi jucători importanţi care să atragă investiţii din partea unor jucători externi. În plus, autorităţile bursiere elene au eşuat în egala ritmurile de creştere din alte state pe segmente ca împrumuturi bursiere sau tranzacţii short, argumentează Mobius. Mobius, care conduce un fond de investiţii specializat pe pieţele emergente, nuanţează în postarea să că simpla retrogradare a Greciei în indicele MSCI nu înseamnă că banii vor fi alocaţi imediat în regiune. “Observăm câteva indicii că economia greacă atinge un punct de cotitură şi suntem foarte atenţi la posibilităţile de investiţii”, explică oficialul. Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
