Ştiri Externe: 12 februarie 2014 / Corupţie Europeană
| 12/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Fostul premier ceh Petr Necas, inculpat pentru corupţie. Fostul premier ceh Petr Necas a fost inculpat pentru 
corupţie în cazul scandalului care a condus la căderea guvernului său, în iunie 2013, şi a provocat o criză politică, a anunţat marţi avocatul său. Petr Necas a fost informat marţi că împotriva sa a fost iniţiată o procedură de inculpare, a afirmat avocatul Josef Lzicar, adăugând că încă nu cunoaşte toate detaliile. Potrivit site-ului ziarului Pravo, a fost inculpat pentru că le-ar fi propus unor deputaţi din cadrul partidului ODS, care se opuneau măsurilor fiscale, să demisioneze în schimbul unor funcţii în cadrul administraţiei publice. Dacă va fi găsit vinovat, Petr Necas riscă o pedeapsă de până la şase ani de închisoare, informează Pravo. Premier în perioada iulie 2010 – iunie 2013, Necas a fost nevoit să demisioneze în iunie, după un scandal privind acte de corupţie şi abuz de putere în care era implicată fosta sa şefă de cabinet şi amantă Jana Nagoya, cu care s-a căsătorit între timp. Aduce Mediafax
Ministrul sloven al apărării şi primarul Ljubljanei, inculpaţi pentru corupţie. Ministrul sloven al apărării, Roman Jakic, şi primarul Ljubljanei, Zoran Jankovic, au fost inculpaţi într-un dosar de corupţie referitor la construcţia unor instalaţii sportive, relatează marţi media locale, citate de AFP. Am pus sub acuzare cinci suspecţi şi o organizaţie 
împotriva cărora există suspiciuni întemeiate că au participat la o escrocherie pentru a obţine un împrumut sau avantaje sociale’, a declarat directorul Agenţiei naţionale de investigaţie (NPU), Darko Majhenic, într-o conferinţă de presă, fără a dezvălui identitatea persoanelor în cauză. Elementele furnizate de Majhenic confirmă însă informaţii dezvăluite luni de POP TV, potrivit cărora Jakic şi Jankovic s-ar număra printre suspecţii implicaţi în semnarea unui contract fraudulos, de 1,8 milioane de euro, în 2010. Contractul, semnat de primăria din Ljubljana şi o instituţie publică a oraşului, condusă la acea vreme de Jakic, făcea parte din garanţiile oferite de compania BTP Grep pentru a obţine un împrumut de 100 de milioane de euro în vederea construirii complexului sportiv Stozice, în capitala slovenă. Stadionul şi arena acoperită au fost inaugurate în 2010, însă lucrările la infrastructura adiacentă nu au fost încă terminate, precizează AFP. În septembrie 2012, NPU a lansat o anchetă pentru corupţie împotriva unor responsabili ai municipalităţii, în cursul căreia a percheziţionat, printre altele, şi domiciliul şi biroul lui Zoran Jankovic. În decembrie, anchetatorii au încercat să percheziţioneze şi domiciliul lui Roman Jakic, însă ministrul a negat orice acuzaţie şi a lăsat să se înţeleagă că ar demisiona dacă ar fi inculpat. Comisia anticorupţie a Sloveniei a raportat, în ianuarie 2013, că a descoperit nereguli în patrimoniul şi conturile bancare ale lui Jankovic şi ale fostului premier Janez Jansa. Integral aduce Agerpres
Posibilă primăvară bosniacă. În Bosnia-Herţegovina, lumea este exasperată de sărăcie şi corupţia clasei politice. În comentariul său, Benjamin Pargan consideră că partidele naţionaliste încearcă să diminueze amploarea protestelor. Politicieni corupţi şi incompetenţi, şomaj, sărăcie, o economie distrusă, o ţară aflată în blocaj, totul sub privirile unor partide politice care jupoaie deopotrivă statul şi oamenii. Aparatul administrativ, umflat şi ineficient, este parazitat de 
nepotisme şi de un sistem de pile dintre cele mai oribile. La toate acestea se adaugă lipsa perspectivei, frustrarea, furia cetăţenilor. Nu este, de fapt, nimic nou. De mai bine de 20 de ani, cetăţenii din Bosnia-Herţegovina simt pe pielea lor ce se întâmplă în ţară. Cu toate acestea, cu ocazia alegerilor, poporul a votat, invariabil, aceleaşi partide, rezultatele fiind consfinţite în urma unor scrutine democratice, binecuvântate ca atare de însăşi comunitatea internaţională. Politicienii corupţi, împotriva cărora se demonstrează de câteva zile, au fost, prin urmare, aleşi în mod democratic. Însă lipsa culturii democratice şi naivitatea clasică a cetăţenilor din Bosnia-Herţegovina nu explică decât parţial situaţia absurdă în care a ajuns acest stat balcanic. Odată cu terminarea războiului, politicienii cu orientări naţionaliste, indiferent de categoria socială din care provin, au jucat totul pe cartea etnică, cultivând teama şi prejudecăţile faţă de şi împotriva altor grupuri etnice. În tot acest timp, propria categorie etnică a ajuns să fie marginalizată, existenţa ei incertă, o victimă din toate punctele de vedere. Însă, partidele politice sunt prezentate, cu ajutorul presei “etnopolitice”, drept salvatoarele ţării, garanţii supravieţuirii politice şi singurii luptători în numele interesului naţional. În siajul acestei lupte pentru supravieţuirea politică a propriei etnii pe care o poartă partidele, alegătorul bosniac uită să se întrebe de ce lui îi merge atât de rău. De fapt, nici nu apucă să se gândească la corupţie şi inegalitate socială, de vreme ce, iată, există lucruri atât de importante, precum interesul naţional. O populaţie divizată pe criterii etnice poate fi mult mai simplu controlată. Integral aduce Deutsche Welle
Eurodeputat sloven vizat de un flagrant împreună cu Adrian Severin, condamnat la închisoare. Fostul eurodeputat sloven Zoran Thaler, vizat împreună cu Adrian Severin de un flagrant al unor jurnalişti britanici, a fost condamnat de justiţia slovenă la doi ani şi jumătate de închisoare şi la plata unei amenzi de 32.250 de euro pentru luare de mită în schimbul modificării legislaţiei UE. Zoran Thaler, care a fost şi ministru de Externe al Sloveniei în perioada 1995 – 1997, nu va avea voie să deţină funcţii publice timp de cinci ani, relatează AFP. Tribunalul din Ljubljana a acceptat 
totuşi ca acesta să ispăşească pedeapsa cu închisoarea doar în zilele de sfârşit de săptămână. Condamnarea a fost pronunţată după un acord între Parchet şi Thaler, care a recunoscut faptele şi a făcut o donaţie de 15.000 de euro unei instituţii medicale. Zoran Thaler a demisionat din funcţia de eurodeputat în martie 2011, după ce jurnalişti britanici care au pretins că sunt membri ai unui grup de lobby i-au organizat un flagrant. Thaler a exprimat regret pentru implicarea într-un “scandal orchestrat” şi a prezentat scuze. Flagrantul organizat de jurnalişti de la Sunday Times a vizat încă trei eurodeputaţi – românul Adrian Severin, austriacul Ernst Strasser şi spaniolul Pablo Zalba Bidegain. În septembrie 2013, europarlamentarul Adrian Severin a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat să primească 100.000 de euro pentru a depune amendamente în comisiile de specialitate ale PE, în sprijinul intereselor unor presupuse firme. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au arătat, în actul de sesizare a instanţei, că în perioada decembrie 2010 – martie 2011, europarlamentarul Adrian Severin a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Integral aduce Adevarul.
Preşedintele Italiei este acuzat de complot împotriva lui Berlusconi într-un nou scandal care ar putea redeschide răni mai vechi şi pune în pericol coaliţia deja fragilă de la guvernare. Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, este acuzat că ar fi plănuit înlocuirea fostului premier, miliardarul Silvio Berlusconi, cu luni înainte ca guvernul acestuia să cadă, iar scandalul ar putea reaprinde dispute mai vechi între partide punând astfel în pericol coaliţia de guvernare şi aşa fragilă. Napolitano a fost criticat dur după ce presa a relatat că preşedintele a discutat Mario Monti despre înlocuirea lui Berlusconi în funcţia de prim-ministru cu câteva luni înainte de căderea guvernului în 2011 în plină criză a datoriilor în zona euro, potrivit agenţiei Thomson Reuters. Tehnocratul Monti i-a urmat la guvernare lui Berlusconi. Partidul miliardarului, Forza Italia, s-a declarat „înfuriat şi şocat” de dezvăluirile presei, bazate pe interviuri 
cu Monti şi alţi politicieni incluse într-o carte a jurnalistului american Alan Friedman care va fi publicată în curând. Fragmente din această carte au apărut în Financial Times şi în Corriere della Sera. După demisia lui Berlusconi, Napolitano l-a numit pe Monti în fruntea noului guvern, format din tehnocraţi. Chiar Monti confirmă în carte că Napolitano i-a dat „semnale în această direcţie” încă din iunie-iulie, cu aproape şase luni înainte de căderea guvernului de centru-dreapta în noiembrie 2011. Deşi întâmplările prezentate în carte s-au petrecut în urmă cu peste doi ani, ele ar putea redeschide dispute mai vechi între partide, ceea cea ar putea complica situaţia şi aşa destul de dificilă a coaliţiei de guvernare conduse de premierul Enrico Letta, care se chinuie să impună reforme politice şi economice pentru a scoate Italia din recesiune. „Suntem şocaţi să aflăm că, încă din iunie 2011, şeful statului făcea deja paşii necesari pentru a da jos guvernul Berlusconi şi pentru a-l înlocui pe premier cu Mario Monti”, au spus într-un comunicat Renato Brunetta şi Paolo Romani, foşti ministri în guvernul Berlusconi. Napolitano este foarte apreciat în străinătate pentru rolul jucat în ghidarea Italiei prin criză şi este privit drept garant al stabilităţii. Însă în Italia el este ţinta atacurilor violente venite din partea partidului Mişcarea Cinci Stele şi a multora dintre cei din tabăra lui Berlusconi, care îl acuză că şi-a depăşit atribuţiile. Augusto Minzolini, senator din partea partidului Forza Italia, a spus că partidul ar trebui să ia în considerare susţinerea iniţiativei lansate de Mişcarea Cinci Stele luna trecută de punere sub acuzare a lui Napolitano. Mişcarea 5 Stele este o formaţiune nonconformistă formată în cea mai mare parte din membri fără experienţă politică şi condusă de un comic condamnat pentru omucidere, Beppe Grillo. Succesul mişcării în cele mai recente alegeri a fost surprinzător. Cu peste un sfert din voturi, Mişcarea 5 Stele a devenit primul partid politic italian în Parlament şi a treia forţă după alianţele de dreapta şi de stânga. Integral aduce Ziarul financiar
Tensiuni în Bosnia pe fond de multiple eşecuri economice şi instituţionale. In Bosnia, şomajul şi sǎrǎcia au declanşat o revoltǎ popularǎ fǎrǎ precedent de la rǎzboiul de acum 20 de ani. De notat cǎ numai entitatea croato-musulmanǎ este în efervescenţǎ, sîrbii din Bosnia nu s-au alǎturat mişcǎrii, ceea ce pune în evidenţǎ persistenţa unor resentimente profunde în aceastǎ zonǎ a Balcanilor. Comunitatea internaţionalǎ a reuşit, în 1995, sǎ punǎ capǎt unui rǎzboi care a durat în Bosnia timp de patru ani şi s-a soldat cu o sutǎ de mii de victime. Armele au tǎcut dar ţara nu şi-a regǎsit nici liniştea şi nici prosperitatea. Odatǎ cu pacea impusǎ prin acordurile de la Dayton, Bosnia s-a vǎzut obligatǎ sǎ 
adopte instituţii politice extrem de complicate. O veritabilǎ ecuaţie matematicǎ a fost atunci utilizatǎ, cu trei necunoscute, pentru a materializa împǎrţirea puterii între musulmani, croaţi şi sîrbi. Consecinţa este cǎ instituţiile nu funcţioneazǎ iar ţara nu progreseazǎ. Federaţia croato-musulmanǎ, una din entitǎţile bosniace, formatǎ din zece cantoane, dispune de 180 000 de salariaţi pentru 3 800 000 de locuitori. O administraţie demnǎ de universul lui Kafka, teren ideal pentru proliferarea corupţiei. In Bosnia, cea mai micǎ decizie trebuie sǎ fie luatǎ prin consensul celor trei comunitǎţi, de unde paralizia aproape continuǎ şi criza permanentǎ. Oamenii politici se complac într-o gîlceavǎ fǎrǎ sfîrşit, de unde şi sentimentul populaţiei cǎ toate partidele sunt de fapt o apǎ şi un pǎmînt şi cǎ nici unul nu poate fi credibil. Dintre toate statele din Balcani, Bosnia are perspectivele cele mai incerte în materie de apropiere de Uniunea Europeanǎ. Rata şomajului este, în mod oficial, de 44 la sutǎ, ceea ce înseamnǎ cǎ un bosniac din doi nu are de lucru. Totuşi, munca la negru este destul de rǎspînditǎ, ceea ce ar însemna cǎ rata realǎ a şomajului n-ar fi decît de 27 la sutǎ. Un bosniac din cinci este considerat ca fǎcînd parte din categoria sǎracilor. Imaginile provenite de la Sarajevo, Tuzla, precum şi alte oraşe şi localitǎţi din Bosnia pun în luminǎ o veritabilǎ exasperare a populaţiei. Nu este exclus însǎ ca manifestanţii bosniaci sǎ fi fost influienţaţi şi de criza ucraineanǎ. Integral aduce RFI
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
buna dimineata
austriacul a fost condamnat , slovenul condamnat ii urez si lui severin sa ajunga langa prietenul lui de la institutul de studii sociale , vanatorul bombo.
Buna,
sa speram!