Ştiri Externe: 11 martie 2014 / DW: Chişinăul trimite un semnal de alarmă Bruxelles-ului
| 11/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Guvernul spaniol aduce omagii victimelor atentatelor din 11 martie 2004. Trei sute şaizeci şi cinci de victime au fost decorate luni, la Opera din Madrid, în cadrul unei ceremonii solemne care a marcat deschiderea comemorărilor atentatelor din 11 martie 2004. “Cu ocazia acestui omagiu, vrem să adresăm un mesaj spaniolilor din 
lumea întreagă: victimele cruzimii şi ororii teroriste trebuie să rămână pentru totdeauna în memoria în memoria noastră”, a declarat ministrul de Interne, Jorge Fernandez Diaz, pe scena Teatrului Real, în faţa unor victime care au venit însoţite de rude şi apropiaţi. Pe 11 martie 2004, la ora 07.40 (08.40, ora României), zece bombe au explodat aproape simultan în patru trenuri aglomerate care se apropiau de gara madrilenă Atocha. Cei 190 de morţi şi aproape 1.900 de răniţi din 11 martie 2004 “reprezintă Spania: femei şi bărbaţi, tineri şi persoane în vârstă, muncitori şi şomeri, absolvenţi de studii superioare şi studenţi, spanioli încă nenăscuţi şi străini din peste 30 de ţări care au văzut în Spania un nou cămin plin de speranţă”, a afirmat ministrul. “În acea zi, toţi au suferit cea mai mare nedreptate şi cea mai gravă încălcare a drepturilor omului, şi anume pierderea vieţii”, a spus el. “Am renăscut din acea zi, 11 martie”, a mărturisit pentru AFP Andrei Ştefan, un român în vârstă de 46 de ani. “Este foarte importantă pentru noi”, a spus el, referindu-se la decoraţie, pentru că “am venit aici, în Spania, în căutarea unei alte vieţi şi ne-am fi putut găsi moartea”, a adăugat imigrantul, rănit în timpul atentatului. “Pe 11 martie, ei m-au ucis, dar am renăscut”, a declarat Jesus Olmos Guerrero, în vârstă de 58 de ani, care s-a aflat în comă timp de o lună şi nu îşi mai aduce aminte nimic despre acea zi. Alături de el, soţia sa, Angela Adalid, în vârstă de 54 de ani, a adăugat că ceremonia “a fost foarte dificilă”, deoarece i-a adus aminte de “momente foarte dureroase”. Mediafax
China a mobilizat zece sateliţi pentru localizarea Boeingului aparţinând Malaysia Airlines. China a mobilizat zece dintre sateliţii săi în speranţa localizării avionului de tip Boeing aparţinând companiei Malaysia 
Airlines, care a dispărut de pe radar în urmă cu patru zile, a anunţat marţi presa oficială, relatează AFP. Sateliţii chinezi, de înaltă rezoluţie, controlaţi de la baza Xian (nord), vor fi utilizaţi pentru a ajuta navigarea, observarea condiţiilor meteorologice, comunicaţiile şi alte aspecte ale operaţiunilor de căutare, a anunţat Cotidianul Armatei Populare de Eliberare. Aproape două treimi dintre cele 239 de persoane de la bordul zborului MH370 care asigura o legătură Kuala Lumpur-Beijing sunt cetăţeni chinezi. În cazul confirmării catastrofei, este vorba despre a doua tragedie aeriană pentru China. Echipe din nouă ţări s-au angajat în operaţiunile de căutare, şi anume China, Malaezia, Statele Unite, Singapore, Vietnam, Noua Zeeland. Căutările avionului care realiza zborul MH370 între Kuala Lumpur şi Beijing nu au avut sorţi de izbândă în primele 24 de ore de la dispariţia aeronavei, până în acest moment informaţiile cu privire la incident nefiind clare, premierul Malaeziei considerând că nu este exclusă posibilitatea unui atac terorist asupra avionului. Integral aduce Adevarul.
Zborul 370 – “un mister aeronautic fǎrǎ precedent”. Dispariţia unui avion de tip Boeing 777 al Companiei Malaezia Airlines, în noaptea de vineri spre sîmbǎtǎ, s-a transformat în enigmǎ. Pînǎ în prezent nu s-au gǎsit urme ale avionului în zona maritimǎ unde se crede cǎ s-ar fi produs prǎbuşirea sa, şi sunt evocate numeroase scenarii posibile pentru explicarea dispariţiei sale, printre care şi cel terorist. “Un mister aeronautic fǎrǎ precedent”, iatǎ cum a fost calificatǎ aceastǎ dispariţie de cǎtre un expert însǎrcinat cu anchetarea cazului. Pe suprafaţa oceanului nu au fost 
gǎsite eventuale urme sau fragmente ale avionului. Zece ţǎri au trimis în zonǎ nave şi avioane de patrulare iar zona cercetatǎ este extrem de vastǎ, între Malaezia şi Vietnam. Cele mai multe eforturi de cǎutare le face China, care este şi cea mai afectatǎ în urma acestei dispariţii întrucît 154 dintre cele 239 de persoane aflate la bord erau chinezi. Statele Unite au analizat cu minuţiozitate imaginile transmise de sateliţii lor, dar nu au gǎsit indicii legate de vreo explozie în plin zbor. Vietnamul a trimis un elicopter pentru a verifica dacǎ un obiect care pǎrea o plutǎ de salvare ar fi putut proveni de la avion, dar s-a dovedit cǎ era o vorba de o falsǎ alarmǎ. Dupǎ cum nici urmele de hidrocarburi semnalate pe mare într-o anumitǎ zonǎ nu s-au dovedit a avea vreo legǎturǎ cu tipul de combustibil utilizat de avioane. Diverse speculaţii sunt formulate în acest context. Se vorbeşte despre o posibilǎ deturnare a avionului, dar mai ales despre o eventualǎ explozie în zbor datoritǎ unui act terorist. Iar aici sunt cîteva indicii, şi anume prezenţa în avion a douǎ persoane care cǎlǎtoreau cu paşapoarte furate în Thailanda. Poliţia thailandezǎ a deschis de altfel o anchetǎ legatǎ de un eventual trafic de paşapoarte. Integral aduce RFI
Chişinăul trimite un semnal de alarmă Bruxelles-ului. Chişinăul simte că situaţia din Ucraina va degenera şi ar putea complica inclusiv relaţia Republicii Moldova cu UE. Din acest motiv, coaliţia de guvernare a cerut Bruxelles-ului „grăbirea procedurii de pregătire a semnării Acordului de Asociere”. Asta după ce, săptămâna trecută, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a înştiinţat conducerea ţării despre pregătirea unor 
provocări din partea forţelor separatiste de la Tiraspol.Liderul PD, Marian Lupu, a explicat că alianţa de guvernare s-a văzut nevoită să trimită mesajul respectiv la Bruxelles, deoarece „lupta geopolitică ce se dă pe teritoriul Republicii Moldova, dar şi în regiune, devine din ce în ce mai dură”. Potrivit liderului democrat, Acordul de Asociere Moldova-UE trebuie semnat până în vara anului curent, pentru ca Parlamentul actual să reuşească să-l ratifice în actuala sesiune. El a dat asigurări că în actuala coaliţie de guvernare nu există nici un fel de divergenţe pe tema semnării Acordului de Asociere cu UE. Marian Lupu a spus că evenimentele din această regiune fac parte dintr-un mare joc de interese geopolitice între Occident şi Federaţia Rusă. Din acest motiv, “politica internă şi externă a Republicii Moldova trebuie să fie una prudentă, bine gândită, analizată, fermă şi calculată”. Ce îngrijorează Chişinăul? În ultimele trei zile, pe internet au apărut mai multe informaţii (unele bine fundamentate) despre trimiterea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova a cel puţin 700 de militari din forţele speciale ruse. Chişinăul nu a confirmat deocamdată aceste informaţii, dar la Tiraspol şi în celelalte câteva raioane controlate de administraţia separatistă s-a instaurat o atmosferă de ajun de război. Pe străzi circulă tot mai des militari, oamenii îşi fac provizii, iar unii pleacă din Transnistria pentru a nu fi recrutaţi în aşa-numita armată transnistreană. „Am auzit informaţia că Rusia ar fi trimis în Transnistria 700 de militari din trupele speciale. Verificăm această informaţie”, a menţionat premierul moldovean Iurie Leancă. Pe de altă parte, el a spus că “focarul din Crimeea doar va spori colaborarea moldo-ucraineană” şi nu a exclus că în zilele următoare va efectua o vizită la Kiev. Ministerul de Externe al Ucrainei a anunţat Chişinăul că Grupul Operativ al forţelor militare ruse din Transnistria recrutează voluntari în rol de provocatori, cu scopul destabilizării situaţiei în regiunea Odesa din Ucraina. Nici un oficial rus nu a dezminţit această informaţie, iar Serviciul de Frontieră al Ucrainei a demarat o operaţiune pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu scopul împiedării provocatorilor să intre în Ucraina. Integral la Deutsche Welle
Vestul îşi diversifică sursele de import de gaze, pe când Estul rămâne prizonier inflexibilităţii Rusiei. Uniunea Europeană per ansamblu, şi în special statele din Vest, îşi diversifică sursele de energie precum şi sursele de import de gaze naturale, reducându-şi astfel dependenţa de gazele din Rusia, în timp ce statele est-europene precum Polonia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina şi Cehia nu au de ales. Germania, cel mai mare 
consumator de gaz de pe continent, este şi cel mai mare client al Rusiei, însă mai are o alternativă viabilă, Norvegia. În 2011, Germania a importat din această ţară un volum similar cu cel cumpărat din Rusia. Italia şi Austria sunt alţi doi clienţi importanţi ai Rusiei. Italia a cumpărat 20 mld. mc de gaze ruseşti în 2011, însă importurile din Algeria au fost mai mari, depăşind 22 mld. mc. Italia a fost în 2011 singurul stat din UE, alături de Spania, care importa gaze naturale din Libia. Pentru Spania, Rusia era inexistentă pe harta surselor de import de gaze. Aceasta îşi acoperea consumul de gaze naturale cu importuri din Algeria, Nigeria şi Norvegia. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru Marea Britanie, ale cărei importuri de gaze naturale din Rusia erau zero în 2011. Marea Britanie era în schimb al doilea client ca importanţă al Norvegiei, după Germania. Franţa cumpăra de aproape trei ori mai multe gaze din Norvegia decât din Rusia. În timp ce Europa intenţionează să reducă şi mai mult dependenţa de gazele ruseşti, Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, speră să îşi crească cota de piaţă în Europa de la 25% în 2012 la 30% în 2020 şi 32% în 2030. Dar aceste planuri vin în condiţiile în care în 2012 Rusia a pierdut statutul de principală sursă de gaze naturale a Europei în favoarea Norvegiei, care în prezent este al doilea furnizor de gaze al Europei ca mărime. Pe de altă parte, nicio ţară din Europa de Est nu importa gaze naturale din Norvegia sau din Algeria în 2011, principala lor sursă fiind Rusia. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, dar asigură acum doar un sfert din cererea europeană, comparativ cu 45% în 2003. Cei 270 milioane de metri cubi pe zi furnizaţi Europei înseamnă circa 100 milioane dolari pe zi pentru Rusia, sau circa 3% din Produsul Intern Brut al ţării, potrivit CNN. O treime din gazul rusesc vândut Europei tranzitează Ucraina. Aproximativ 57% din exporturile de gaze ale Rusiei au luat calea Europei de Vest, 24% au fost exporturi către Europa de Est şi 19% către Turcia. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
