Ştiri Externe: 11 iulie 2013 / FMI: previziuni pesimiste
| 11/07/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, constrâns să demisioneze. Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburgului timp de 18 ani şi veteran al liderilor europeni, a fost constrâns să demisioneze miercuri după pierderea aliaţilor săi socialişti în urma unui scandal legat de serviciul de informaţii. În timp ce socialiştii au depus o moţiune solicitând disoluţia 
Camerei deputaţilor şi organizarea alegerilor anticipate în decurs de trei luni, Juncker a anunţat că îşi va înainta demisia şefului de stat joi dimineaţă după un consiliul al guvernului. “Voi convoca un consiliul al guvernului mâine la ora 10:00 şi voi prezenta demisia guvernului Marelui Duce”, a declarat Juncker în faţa deputaţilor după şapte ore de dezbatere. “Constat că o majoritate a Camerei doreşte alegeri anticipate”, a adăugat acesta. Socialiştii, partenerii partidului său creştin social în cadrul coaliţiei , au depus anterior o moţiune solicitând alegeri anticipate, în paralel cu o altă moţiune a opoziţiei. O comisie de anchetă parlamentară a fost formată în decembrie 2012 după dezvăluirea unor nereguli şi practici frauduloase comise în anii 2004-2009 de către serviciul de informaţii, plasat sub autoritatea premierului.Mediafax.
Şoc şi groază în tabăra islamiştilor egipteni. După lungi violenţe, situaţia din Egipt dă semne de detensionare. Chiar şi aşa, este în continuare neclar ce urmează să se întâmple în Egipt, de vreme ce tensiunile dintre Frăţia Musulmană şi armată continuă. Anterior, soldaţii armatei egiptene, cea care a preluat puterea, au ucis 50 de islamişti în apropierea locului în care se află fostul preşedinte al ţării, Mohammed Mursi. Este neclar cine pe cine a atacat 
mai întâi, însă evenimentele au răpit în mare parte entuziasmul demonstranţilor islamişti. În context, sugestiv este şi gestul acestora de a căra pe umeri, în public, un sicriu gol, dublat de declaraţia unui reprezentant, în opinia căruia adevărata revoluţia abia a început. Safwat Higasi, un cunoscut fundamentalist, a anunţat că protestatarii vor sărbători începerea lunii Ramadanului afară, în faţa locului în care este reţinut Mursi. În opinia lui Higasi, ministrul egiptean al apărării se comportă precum preşedintele sirian, Bashar al-Assad, diferenţa fiind că, în timp ce Assad ar bombarda moschei, Al-Sisi deschide focul asupra oamenilor aflaţi în rugăciune. Asta ar dovedi, spun islamiştii, că armata a tras asupra lor fără motiv. Mohamed, unul dintre demonstranţii pro-Mursi, gândeşte la fel ca majoritatea “fraţilor musulmani”, care spun că demonstranţii nu sunt nici violenţi, nici înarmaţi. În plus, ei susţin că armata ar fi omorât cinci copii. Scenariul prezentat de unii dintre apropiaţii Frăţiei Musulmane este foarte contestat, în pofida fotografiilor prezentate de aceştia presei, care ar înfăţişa soldaţi ai armatei egiptene ucigând copii fără milă. Unii observatori susţin că, dimpotrivă, armata nu a omorât copii, iar fotografiile în cauză sunt făcute în Siria, nu în Egipt. Puţin credibilă este, pentru unii, şi declaraţia conform căreia protestatarii nu ar fi înarmaţi, de vreme ce, dacă filmuleţe de pe youtube sunt reale, situaţia stă exact invers. Contestată este şi chemarea “fraţilor musulmani” la o aşa-numită “revoltă paşnică”. Integral la Deutsche Welle
Ce state luptă pentru influenţă în Egipt. La începutul săptămânii, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, două dintre cele mai bogate state din Golf, s-au angajat să furnizeze Egiptului ajutoare în valoare de opt miliarde de dolari. Scopul generozităţii a fost dublu: să consolideze guvernul de tranziţie dar şi să dea o lovitură rivalilor lor islamişti din zonă. Regimul lui Mohamed Morsi şi 
mişcarea “Frăţia Musulmană” au fost susţinute şi diplomatic şi financiar de Qatar şi de Turcia. Prima a oferit şi oferă ajutor şi altor islamişti operand în zonă , de pildă celor din Tunisia, Siria şi, anterior, Libia. În schimb, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite preferă vechea ordine cu caracter autoritar, temându-se atât de islamişti cât şi de democraţie, conştienţi că ambele orientări ar putea ameninţa stabilitatea propriei ţări, scrie într-un comentariu cotidianul “The New York Times”. Pe de altă parte, prin acordarea acestor fonduri, Arabia Saudită şi Emiratele iau locul Statelor Unite care oferă Egiptului anual 1,5 miliarde de dolari, o fracţiune din cele furnizate de statele din Golf. De fapt, la ora actuală, Washingtonul nu prea ştie cum să abordeze situaţia din Egipt şi se gândeşte ca, după schimbarea ordinii de stat, chiar să revizuiască condiţiile de ajutorare, unii congresmeni cerând suspendarea acestora deoarece consideră că a avut loc o lovitură de stat. Dar Arabia Saudită şi Emiratele au fost de-a dreptul entuziasmate de faptul că militarii l-au dat jos pe Mohamed Morsi, ambele ţări fiind profund ostile “Frăţiei Musulmane” . Tensiunile dintre Arabia Saudită şi Qatar durează de decenii, ambele state doresc să devină lideri regionali, numai că metodele folosite sunt diferite., saudiţii fiind mai discreţi în diplomaţie iar Qatarul mai direct. Demiterea lui Mursi a fost o lovitură grea pentru Qatar dar şi pentru Turcia, căci s-a ajuns la subminarea islamismului politic, apreciază analiştii. Integral in Adevarul.
FMI – previziuni pesimiste la nivel mondial. Fondul Monetar Internaţional anunţǎ noi cifre privind perspectivele economiei mondiale, care pun în luminǎ o încetinire aproape globalǎ a activitǎţii economice. În acest context, Franţa anunţǎ mǎsuri ambiţioase şi investiţii eşalonate pe zece ani. Doar trei ţǎri par sǎ fie mai bine plasate în contextul tabloului prezentat de FMI: Japonia, Canada şi Marea Britanie. In rest previziunile sunt revizuite la un 
nivel mai mic, primele afectate fiind ţǎrile emergente. Brazilia, care afişa în 2010 o creştere economicǎ de 7,5 la sutǎ va trebui sǎ se mulţumeascǎ anul acesta cu 2,5 la sutǎ. Si aceasta pe fondul unei revolte populare care nu anunţǎ nimic bun. De notat cǎ ziua de 11 iulie este, în Brazilia, una de greve şi de mobilizare naţionalǎ împotriva degradǎrii condiţiilor de viaţǎ. China este prinsǎ într-o “tranziţie haoticǎ” (dupǎ cum scrie cotidianul Le Monde) spre o economie bazatǎ ceva mai mult pe consumul intern decît pe export. De altfel exporturile chineze sunt penalizate întrucît cererea de produse chineze a scǎzut pe plan mondial, tot datoritǎ crizei. Rusia, Mexicul şi Africa de Sud afişeazǎ şi ele indici în scǎdere la capitolul dinamismului economic. In Europa, cu excepţia Germaniei, toate ţǎrile zonei euro vor fi confruntate cu o reducere a bogǎţiei lor naţionale pe anul în curs. FMI enumerǎ şi principalele cauze ale acestui regres: o politicǎ de austeritate prea brutalǎ, o datorie publicǎ excesivǎ şi o scǎdere de competitivitate, la care se adaugǎ slǎbiciunea sistemului bancar şi moralul scǎzut al europenilor. In acest context însǎ Franţa anunţǎ un program de investiţii în valoare de 12 miliarde de euro eşalonat pe zece ani. Primul ministru francez a declarat cǎ doreşte sǎ favorizeze inovaţia, pregǎtirea profesionalǎ a tinerilor şi crearea de noi locuri de muncǎ. Este evocat şi conceptul de “tranziţie ecologicǎ”, deşi economia “verde” la care viseazǎ ecologiştii întîrzie sǎ ia o formǎ durabilǎ. Pînǎ în 2030 Franţa se mai angajeazǎ investeascǎ în jur de 5 miliarde de euro pe an în infrastructuri. Ministrul economiei, Pierre Moscovici, se declarǎ în context ceva mai optimist decît FMI-ul şi anunţǎ cǎ economia francezǎ se aflǎ într-un început de redresare, cu o creştere de 0,2 la sutǎ în al doilea trimestru al anului. Aduce RFI
Ramadan cu proteste de stradă. Tradiţionala sărbătoare a Ramadanului îi găseşte pe mulţi turci în Piaţa Taksim, unde protestează, de aproape şase săptămâni, împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan şi a partidului acestuia, AKP. Administraţia locală din Istanbul a adus în Piaţa Taksim mese şi, desigur, mâncare, suficiente pentru 1500 de persoane, care vor petrece aici Iftar-ul, cina de seară, reprezentând întreruperea postul în timpul 
Ramadanului. Printre cei prezenţi în piaţa publică se află multe familii cu copii, precum şi refugiaţi sirieni. Evenimentul este transmis live de numeroase posturi de televiziune turceşti. Prezent în Piaţa Taksim este şi primarul Istanbulului, Ahmet Misbah Demircan, care însă nu oferă interviuri decât presei din Turcia. Conform cotidianului “Radikal”, guvernul de la Ankara ar pregăti la rândul său un cort pentru Iftar în Parcul Gezi, la fel cum s-a întâmplat în fiecare an. Există însă zvonuri conform cărora, mâncarea oferită de guvern va fi oferită doar celor care au obţinut o cartelă specială de la partid, recte AKP. Într-un interviu pentru DW, purtătorul de cuvânt al primarului din Istanbul a negat speculaţiile, afirmând că oricine este invitat în cortul din parc. În timp ce oamenii iau loc la masă, protestatarii cantonaţi de cealaltă parte a străzii, lângă treptele care duc spre Parcul Gezi, îşi continuă demonstraţiile. “Este doar începutul, lupta continuă” şi “Guvernul să demisioneze” sunt doar câteva din lozincile scandate de manifestanţi. Guvernatorul din Istanbul ar fi anunţat că oamenii nu au voie să se adune în grupuri în Piaţa Taksim, se plânge unul dintre demonstranţi. “Însă Iftar-ul este pentru grupuri de oameni. Este o decizie greşită, noi stăm aici de 40 de zile şi de fiecare dată când ne-am adunat, chiar şi în grupuri mici, au folosit tunurile cu apă împotriva noastră”, spune acesta. Integral la Deutsche Welle
Acordul UE-SUA: Pozițiile din care se pleacă la negocieri. Negocierile începute luna aceasta între oficialii de la Washington și cei de la Bruxelles pentru acordul de liber schimb SUA-UE pleacă de la o situație curentă marcată de măsuri protecționiste pe ambele piețe, care însă pare să-i nemulțumească mai mult pe americani decât pe europeni. Conform celor mai recente date 
disponibile, Statele Unite înregistrează deficit în schimburile comerciale cu Uniunea Europeană, iar companiile americane au creat mai multe locuri de muncă în Europa decât au făcut-o firmele europene în SUA. Situația curentă de la care pornesc negocierile asupra Transatlantic Trade & Investment Partnership, cunoscut mai simplu ca Acordul de liber schimb SUA-UE, a fost evaluată de Camera de Comerț Americană (AmCham) din Irlanda și de AmCham pentru relația cu Uniunea Europeană, într-un raport detaliat, din anul 2013, ”The Transatlantic Opportunity – Why we need a Transatlantic Trade & Investment Partnership”, aflat și în analiza AmCham România. Economia transatlantică este cea mai mare entitate comercială din lume, reprezentând peste 50% din PIB-ul mondial. Relațiile comerciale și de investiții între SUA și UE sunt cele mai ample din lume: au reprezentat 30% din PIB-ul global și au generat aproape 5 miliarde de dolari din vânzările totale pe un an (potrivit celor mai recente date disponibile, pe 2011). Companiile europene au circa 3,5 milioane de angajați în SUA, în timp ce firmele americane au peste 4,1 milioane de salariați în Europa.În privința investițiilor în cercetare-dezvoltare, 31% din aceste cheltuieli la nivel global au fost făcute de SUA în timp ce Europei i-au revenit 24% în anul 2012. Integral la Curs de Guvernare
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
