Ştiri Externe: 11 ianuarie 2014 / Secetă
| 11/01/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Letonia: Trecerea la euro a fost urmată de un val de plângeri privind creşterea preţurilor. Tot mai mulţi locuitori din Letonia se plâng de creşterea preţurilor pe care ar fi provocat-o trecerea, la 1 ianuarie, la moneda europeană 
comună. Centrul pentru protecţia drepturilor consumatorilor din această republică baltică a înregistrat, numai în prima săptămână de la aderarea la zona euro, 425 de plângeri legate de acest lucru, informează, vineri, ITAR-TASS. După cum precizează serviciul de presă al centrului, în 40% dintre cazuri locuitorii se plâng de creşterea preţurilor după schimbarea valutelor, în alte 25% – de convertirea eronată, precum şi de alte încălcări. În afară de aceasta, au fost înaintate plângeri împotriva unor comercianţi, care refuză să primească bancnote mari în laţi (moneda letonă) sau euro, şi nici mărunţiş. Cu toate acestea, potrivit datelor ultimei monitorizări a preţurilor din Letonia, preţurile la majoritatea mărfurilor şi serviciilor – 96,2% dintre ele – au rămas neschimbate la sfârşitul lunii trecute. O creştere a preţurilor a fost fixată în 2,3% dintre cazuri, iar o scădere – în 1,6%. De la 1 ianuarie 2014, Letonia a devenit cel de-al 18-lea stat membru al zonei euro. Din 1 octombrie 2013 până în 30 iunie 2014, preţurile la mărfuri şi servicii sunt indicate în Letonia în două valute, în funcţie de cursul de schimb, stabilit la nivelul de 0,702804 laţi pe euro. După aderarea la zona euro, pentru o perioadă de două săptămâni vor circula ambele unităţi monetare, însă restul este dat exclusiv în euro. Integral aduce Agerpres
Studiu: Perioadele de secetă din Europa vor creşte cu 80% până în anul 2100. Încălzirea globală şi creşterea populaţiei vor cauza în Europa o mărire cu 80% a perioadelor de secetă până în anul 2100, potrivit unui studiu realizat 
de Comisia Europeană. Europa este continentul care va suferi cele mai severe secete în următoarele decenii din cauza încălzirii globale şi a creşterii consumului de apă, avertizează oamenii de ştiinţă, potrivit dailymail.co.uk. Până la sfârşitul acestui secol, sudul Europei, în special, se va confrunta cu o creştere cu 80% a perioadelor de secetă faţă de perioada actuală. Un studiu realizat recent de Comisia Europeană prevede că diminuarea rezervelor de apă va fi agravată de creşterea populaţiei şi de creşterea consumului de apă. Seceta poate avea un impact economic şi social foarte sever şi, potrivit estimărilor, acest fenomen a cauzat doar în ultimele trei decenii pierderi de 100 miliarde de euro la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană. Oamenii de ştiinţă au folosit modelarea computerizată pentru a previziona zonele din Europa care vor fi cel mai grav afectate de creşterea temperaturilor şi a consumului de apă. Cercetătorii au utilizat aceste proiecţii meteorologice pentru a alcătui un model hidrologic al tuturor bazinelor riverane din Europa, ce copiază distribuţia actualelor lacuri şi cursuri de apă. Ei au descoperit astfel că anumite zone din sudul Europei vor fi cele mai afectate. Izvoarele şi cotele minime ale râurilor europene ar putea să scadă cu până la 40%, iar durata perioadelor de secetă ar putea să crească cu 80% în Peninsula Iberică, în sudul Franţei, în Italia şi în Balcani. Studiul, publicat în revista Hydrology and Earth System Sciences, a evidenţiat totodată faptul că temperatura medie globală va creşte cu până la 3,4 grade Celsius până în anul 2100. Mediafax
Revista Presei de la Deutsche Welle. Hartz IV pentru imigranţi şomeri? Ca şi cum discuţiile nu erau şi aşa destul de aprinse, pe tema deschiderii pieţii muncii pentru bulgari şi români, o intervenţie a Comsiei Europene pare a încinge şi mai mult spiritele. Pe prima sa pagină astăzi, Süddeutsche Zeitung titrează “Bruxelles: Hartz IV pentru imigranţi şomeri”, referindu-se la aprecierea Comsiei Europene, potrivit căreia aşa-numiţii migranţi ai sărăciei ar trebui să aibă mai lesne acces la ajutoarele sociale din Germania. Totul a pornit de la un caz concret: o româncă de 24 de ani, care trăieşte, împreună cu băieţelul ei, din 2010 în Germania, mai precis la sora ei, în Leipzig, a beneficiat până acum de 
indemnizaţia pentru copii şi de un ajutor de întreţinere din partea Oficiului german de asistenţă socială pentru copii. Mama nu a lucrat, dar a solicitat ajutor social, Hartz IV, cerere care i-a fost respinsă de autorităţile de resort. În consecinţă, românca s-a plâns în instanţă, iar Tribunalul Social din Leipzig a prezentat cazul spre clarificare Curţii Europene de Justiţie. Comisia Europeană, mai notează cotidianul münchenez, critică respingerea generală a solicitărilor de ajutor social înaintate de migranţi şi pledează în schimb pentru examinarea fiecărui caz în parte. Acelaşi ziar bavarez publică şi un comentariu pe această temă, apreciind că întreaga chestiune “nu trebuie decisă în instanţă”. “Intervenţia Comsiei Europene survine într-un moment cu totul nepotrivit. În miezul unei dezbateri aprinse pe tema migraţiei sărăciei, Comisia se pronunţă pentru înlesnirea accesului migranţilor la asistenţă socială în Republica Federală. Am putea califica intervenţia drept impertinentă sau explozivă. Apoi, cu doar câteva luni înaintea alegerilor europene, aceasta ar spori şi mai mult lehamitea germanilor faţă de Uniunea Europeană, considerată oricum drept un aparat care dictează norme şi o maşinărie de acumulat datorii. Populiştii de dreapta au motive de bucurie”. Süddeutsche Zeitung e de părere că ţările membre şi Comisia UE trebuie să caute soluţii politice la această chestiune şi nu să o lase pe mâna tribunalelor şi a oficiilor de repartizarea forţei de muncă. Revista Der Spiegel şi cotidianul vienez Die Presse îşi informează la rândul lor cititorii în ediţiile electronice cu privire la aprecierile Comisiei de la Bruxelles. Der Spiegel publică un amplu articol pe marginea rezultatelor unui sondaj efectuat de televiziunea germană ARD. Sondajul relevă că peste două treimi dintre germani cred că Republica Federală are nevoie de forţă de lucru calificată din străinătate. “Imigranţii sunt bine veniţi, atâta vreme cât lucrează”. Ani de zile, cei mai mulţi germani nu împărtăşeau această părere. În acelaşi timp, 76 la sută dintre cei chestionaţi spun că partidele politice depun prea puţine eforturi pentru a soluţiona problemele create de imigraţie. Integral Deutsche Welle
François Hollande, pus în încurcătură de dezvăluirile unei reviste de cancan. Săptămânalul francez Closer publică în ediţia sa de vineri şapte pagini de fotografii şi informaţii despre o presupusă relaţie amoroasă între preşedintele François Hollande şi actriţa Julie Gayet. Palatul Elysée a reacţionat deîndată, încercând să pună capăt zvonurilor. François Hollande a decis să reacţioneze imediat, dar nu în calitatea sa de preşedinte al Franţei, ci în nume 
propriu. Într-o declaraţie exclusivă făcută Agenţiei France Presse, şeful statului “deplânge faptul că nu i se respectă viaţa privată la care are dreptul ca orice alt cetăţean”. În acest context, François Hollande spune că nu exclude să lanseze chiar “urmăriri judiciare” contra revistei Closer. O publicaţie descrisă de mulţi drept una de scandal, care în ultimul ei număr afirmă că şeful statului, în vârstă de 59 de ani, ar întreţine de mai bine de şase luni o relaţie amoroasă cu actriţa Julie Gayet, în vârstă de 41 de ani. Sub titlul “Dragostea secretă a preşedintelui”, scris pe coperta sa, săptămânalul francez publică şapte pagini de anchetă şi poze despre această presupusă idilă. Nu vedem însă nici o poză în care să apară Hollande alături de tânăra actriţă. Zvonuri despre această relaţie circulau de mai multe luni, dar nici un jurnalist nu a evocat-o public până astăzi. Ca să-şi justifice oarecum motivele acestei publicări, Closer se îngrijorează de securitatea preşedintelui. “Când se duce la întâlnirile cu amanta sa, Hollande pleacă pe motoretă, însoţit doar de un singur bodyguard”, scrie revista. Integral aduce RFI
Fostul ministru ucrainean de Interne, Iuri Luţenko, rănit în timpul protestelor din Kiev. Mai multe persoane, printre care şi fostul ministru de Interne ucrainean, Iuri Luţenko, unul dintre liderii opoziţiei, au fost răniţi, vineri seară, în urma confruntărilor dintre manifestanţi şi forţele de ordine în Kiev, anunţă BBC. Violenţele au izbucnit în 
faţa unui tribunal de la Kiev unde mai multe persoane erau adunate pentru a afla verdictul într-un proces intentat unei organizaţii de extremă dreapta. În urma hotărârii, o serie de manifestanţi furioşi au blocat autobuzele care transportau ofiţeri de poliţie. Situaţia a escaladat după ce câţiva protestatari au aruncat cu vopsea pe parbrizele autovehiculelor poliţiei. Televiziunile din Ucraina au arătat imagini cu protestatari bătuţi, inclusiv cu fostul ministru de Interne, Iuri Luţenko, care, potrivit surselor, ar fi fost lovit la cap. Judecătorii din Ucraina au decis să îi condamne pe cei trei ultra-naţionalişti, acuzaţi că ar fi organizat un complot pentru a arunca în aer o statuie a lui Lenin în 2011, la şase ani de închisoare. Nu de puţine ori, organizaţiile de extremă dreapta din Ucraina au fost cele care au jucat un rol activ în protestele faţă de influenţa rusească în politicile Ucrainei. Deşi numărul manifestanţilor a mai scăzut, sute de oameni se strâng în fiecare seară în centrul Kievului, fapt care demonstrează tensiunea continuă dintre manifestanţi şi preşedintele Viktor Ianukovici. Ucraina se confruntă cu cele mai ample proteste de la Revoluţia Portocalie, din 2004. Iuri Luţenko, fost ministru de Interne ucrainean şi liderul mişcării „A treia republică ucraineană” îndemna în decembrie anul trecut ca poliţia şi armata să treacă de partea protestatarilor. Integral aduce Adevarul
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
natura umana se dezlantuie si-n Letonia.