Ştiri Externe: 10 iulie 2013 / Un Corlăţean la curtea ţarului Putin
10/07/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Violenţe în Egipt: Baze ale poliţiei din Sinai, atacate de militanţi înarmaţi. Două persoane au fost ucise, miercuri, într-un atac comis de militanţi înarmaţi asupra unui punct de control din centrul Sinai, la scurt timp după anunţul unui alt atac împotriva unei baze a poliţiei din nordul peninsulei egiptene, a anunţat o sursă medicală. Potrivit medicilor şi oficialilor din cadrul serviciilor de securitate, una dintre victime este un civil a cărui maşină a fost lovită de o grenadă. Celălalt mort nu a fost identificat. Punctul de control, situat în mijlocul peninsulei, era administrat de militari şi poliţişti, potrivit surselor citate. Celălalt atac a avut loc în apropiere de Rafah, la frontiera de nord, unde militanţi înarmaţi au bombardat o bază a poliţiei cu obuze de mortier şi armament greu. Aceştia au atacat şi un alt punct de control al poliţiei din oraşul El-Arish, la aproximativ 45 de kilometri vest de Rafah. Aici
Fraţii Musulmani primesc sprijin din partea islamiştilor din Hamas. Islamişti din cadrul mişcării palestiniene Hamas susţin mişcarea Fraţilor Musulmani şi se deplasează spre Peninsula Sinai prin tuneluri subterane, informează presa rusă. “Zeci de terorişti din Gaza, susţinători ai mişcării Fraţii Musulmani, se deplasează prin tuneluri subterane spre Peninsula egipteană Sinai, unde iau parte la confruntări cu armata”, relatează agenţia rusă Regnum. Până în prezent autorităţile Egiptului au reuşit să blocheze 50 de tuneluri subterane prin care este transportat inclusiv armamentul pentru susţinătorii lui Morsi. Comandantul detaşamentului militar situat în Sinai a declarat că printre cei care opun rezistenţă noului regim au fost observaţi 150 de militanţi ai Brigăzilor Al al-Din al Qassam, ramură a mişcării islamiste Hamas. Majoritatea acestora erau îmbrăcaţi în uniformele serviciilor de securitate palestiniene. Aici
Cine este domnul „Niet“ , interlocutorul ministrului român de Externe din ultimele două zile de la Moscova. Serghei Lavrov şi logica abruptă a puterii ruse. Serghei Lavrov, 63 de ani, este ministrul de Externe al Rusiei cu cel mai lung mandat de după Războiul Rece. Mare consumator de alcool, cu un caracter hotărât, negociator asiduu şi inteligent, care şi-a înfuriat şi şi-a impresionat, pe rând, interlocutorii diplomatici, de-a lungul anilor, a ajuns să personifice reîntoarcerea Rusiei pe scena mondială – scrie Susan B. Glasser redactor-şef al revistei „Foreign Policy“. Fragment din ediţia curentă a FP România. (…) Când Lavrov a ajuns, până la urmă, la întrebarea despre politica externă în Rusia lui Putin, a oferit o lecţie tăioasă despre cum şeful de la Kremlin a reuşit să facă Rusia mare din nou după decăderea din anii 1990 – şi, mai la obiect, cum o Rusie mare îşi poate permite încă o dată să aibă o politică externă „hotărâtă”: Cât despre schimbările în politica externă rusă, da, avem mai multă putere internă, dacă vreţi. Am devenit mai puternici din punct de vedere economic, am rezolvat cu succes problemele sociale, ridicând nivelul de trai – standardul de viaţă – al populaţiei. Da, multe rămân de făcut. Dar schimbarea se poate observa bine. Şi noi simţim schimbarea. Şi Rusia se simte mai hotărâtă – nu agresivă, ci hotărâtă. Şi am ieşit din situaţia în care ne găseam la începutul anilor ’90, când Uniunea Sovietică a dispărut şi Federaţia Rusă a devenit ceea ce ştiţi – fără graniţe, fără buget, fără bani, şi cu probleme uriaşe, începând cu lipsa de alimente şi aşa mai departe. Este o ţară foarte diferită acum. Şi, desigur, acum putem da mai multă atenţie intereselor noastre legitime în zone de unde am fost absenţi un timp, după decesul Uniunii Sovietice. Zonele pe care le-a menţionat? Africa, America Latină, Asia. Cu alte cuvinte, aproape tot restul lumii. Mesajul a fost clar, chiar dacă dă fiori celor care-şi amintesc cum arăta politica externă hotărâtă a erei sovietice. Rusia nu e supărată, şi aproape că şi-a revenit. Aduce Adevarul.
Negocierile au început, iritaţiile persistă. Umbrite de scandalul de spionaj NSA, negocierile americano-europene de creare a zonei liberului schimb au fost foarte discret startate, la Washington, fără a anula suspiciunile şi iritaţiile germanilor, mai ales. A negocia sau nu? Hamletiana dilemă a europenilor după dezvăluirea dimensiunilor spionajului american pe bătrînul continent dar şi în reprezentanţele UE, dincolo de Ocean, a fost oarecum eludată prin începerea în surdină a tratativelor care ar urma să ducă la instituirea zonei liberului schimb. Despre rezultatul investigaţiilor care ar fi trebuit să dea un răspuns lipsit de echivoc întrebării dacă NSA a spionat cu adevărat instituţiile europene, nu s-a mai discutat prea mult deşi comisara UE pentru Justiţie, Viviane Reding condiţionase începutul negocierilor cu americanii de clarificarea chestiunii.
Importanţa instituirii zonei liberului schimb, care ar facilita comerţul, ar anula taxele vamale şi ar crea sute de mii de noi locuri de muncă, pare a fi prevalat asupra limpezirii şi eliminării suspiciunilor. Iritaţiile însă persistă iar încrederea continuă să fie fisurată. Pare de aceea logică propunerea făcută de Rainer Brüderle. Candidatul liberal la funcţia de cancelar la alegerile din toamnă este de părere că prioritară este chestiunea spionajului economic, deoarece nu slujeşte la nimic eliminarea taxelor vamale dacă concomitent firmele continuă să fie spionate, rezultă dintr-o intervenţie la postul public de televiziune ARD. Paralel cu grupul care negociază componentele comerciale ale acordului, a fost instituită o echipă menită să ia sub lupă reproşurile privitoare la spionarea de către NSA a instituţiilor europene la Washington. Spionaj economic sub pavăza luptei anti-teroriste Politicienii germani se tem că misiunea serviciilor secrete americane nu este doar de a combate terorismul ci şi de a culege informaţii despre diversele firme. Or, într-o viitoare zonă a liberului schimb, astfel de activităţi sunt inadmisibile a dat de înţeles şeful fracţiunii CDU/CSU din Bundestag, Volker Kauder, într-un text publicat în „Rheinische Post”. La rîndul ei, Sabine Leuthheusser-Schnarrenberger, ministrul federal al Justiţiei, a solicitat în paginile cotidianului „Süddeutsche Zeitung” o discuţie prealabilă în jurul secretului de întreprindere şi de afaceri. China continuă să rămînă, în pofida anvergurii activităţilor de spionaj ale NSA, principalul agresor al secretelor firmelor economice şi de producţie, a declarat pentru Deutsche Welle Gabriel Felbemayr, expert la Institutul ifo din München. Specialistul nu întrevede vreo corelaţie între scandalul de spionaj NSA şi negocierile vizînd instituirea zonei liberului schimb, dar se teme de înăsprirea concurenţei la care vor fi expuse firmele mici şi mijlocii.Totuşi, avantajele prevalează. Sunt şi experţi care nu împărtăşesc punctele de vedere ale colegului lor münchenez. Serviciile secrete britanice GCHQ de pildă au misiunea explicită de a păzi cu străşnicie interesele economice ale Regatului Unit şi nu numai. Formula „economic well-being” apare deja în primul paragraf al Intelligence Service Act din 1994, care descrie îndatoririle serviciilor secrete britanice. Integral la Deutsche Welle
Efectele valului tsunami produs de Fed pe pieţele financiare: Într-o intervenţie fără precedent, banca centrală a Turciei a vândut sume record din rezervele valutare pentru a stopa căderea lirei Intr-o intervenţie fără precedent, banca centrală a Turciei a vândut echivalentul a 2,25 miliarde de dolari într-o singură zi, o sumă record reprezentând 5% din rezervele valutare nete ale instituţiei, pentru a stopa căderea lirei turceşti produsă de turbulenţele apărute pe pieţele financiare din cauza celor mai ample proteste din ultimele decenii şi a perspectivei că în SUA va fi închis robinetul cu lichidităţi ieftine. Intervenţia a constat din şapte licitaţii efectuate într-o singură zi, de asemenea un record pentru banca centrală, scrie The Wall Street Journal. Recordul precedent, de 750 de milioane de dolari, a fost stabilit în 2011. Lira s-a depreciat cu aproape 9% în raport cu dolarul de la sfârşitul lunii aprilie. Înaintea intervenţiei moneda atinsese minimul record faţă de dolar, de 1,9734 lire pentru un dolar la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de luni. Ulterior lira a început să se aprecieze. De la sfârşitul lunii mai, când ţara a fost zguduită de cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele decenii, lira s-a depreciat cu 6%, potrivit agenţiei Thomson Reuters. „De acum vom începe o politică puternică de înăsprire monetară adiţională“ se arată într-un comunicat al băncii centrale, unde se precizează că înăsprirea va fi „puternică, substanţială şi temporară“. Singura alternativă viabilă pentru autorităţile turce ar fi fost majorarea ratelor de dobândă, spun unii analişti. Însă banca centrală este reticentă în a recurge la această măsură de teamă că va frâna deja lenta creştere economică. Un fapt de asemenea ieşit din comun, guvernatorul băncii centrale turce Erdem Basci a participat luni la o întâlnire cu economişti prezidată de obicei de secunzii săi. Participanţii spun că Basci a încercat să-i asigure că banca centrală are la îndemână uneltele necesare pentru a face faţă presiunilor economice. El a indicat că va urmări cu atenţie ce va spune preşedintele Rezervei Federale a SUA (Fed) Ben Bernanke la următoarea întâlnire a băncii centrale americane, de pe 17 iulie. Şase zile mai târziu, banca centrală a Turciei va avea propria şedinţă de politică monetară. Integral aduce Ziarul Financiar
Povestea nestiuta a medicilor arestati in Turcia pentru ca au ingrijit protestatarii raniti de politisti. Sambata seara, Istanbulul a recidivat. Din nou ciocniri violente intre manifestanti si politie. Dupa verdictul unui tribunal administrativ care a anulat planul de constructie a unui complex comercial in locul parcului Gezi, activistii au vrut sa patrunda in zona delimitata de fortele de ordine. Rezultatul: agentia Reuters descrie cele mai violente actiuni ale politiei de la inceputul manifestatiilor din Turcia. Sute de persoane ranite, alte cateva sute arestate, printre care zeci de jurnalisti. In tot acest haos, medicii sunt mereu la datorie. Iar povestea lor este prea putin spusa. Drumul catre unul din cele mai cunoscute “shot baruri” din Istanbul trece printr-un labirint de strazi inguste situate in imediata apropiere a pietei Taksim. Clientii stau des pe treptele cladirilor din cauza lipsei scaunelor de afara. La o saptamana dupa evacuarea violenta a parcului Gezi, atmosfera de aici e una vesela. In 15 iunie insa, lucrurile stateau cu totul altfel. Ahmet Erol* imi arata localul. Un spatiu stramt, la parterul unei cladiri vechi. Partea dreapta e dominata de barul lung in spatele caruia sunt aliniate militareste sticle de tarie si alte ingrediente pentru cocktailuri. Peretii din stanga poarta o oglinda lunga cat tot barul si o polita ingusta ce suporta numai latimea paharelor. In sambata aceea, Erol improviza o clinica de campanie in care trata manifestantii raniti. Sambata, 15 iunie 2013. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan dadea ordin ca “vandalii” din piata Taksim si parcul Gezi sa fie evacuati. Seful guvernului nu mai tolera opozitia la planurile sale si comanda fortelor de ordine ca oricine s-ar opune evacuarii sa fie tratat drept terorist. Violentele au fost descrise in relatarile presei occidentale. Printre episoadele deja cunoscute, se numara insa cele in care politia forta accesul in hotelurile din jurul pietei Taksim pentru a urmari manifestantii care cautau refugiu de gazele lacrimogene si tunurile cu apa. In holul hotelului Divan, de exemplu, la capatul parcului Gezi, politia a spart usile de la intrare pentru a pozitiona o autospeciala cu tun cu apa in fata ei. Ce s-a intamplat apoi in holul hotelului, in care medici voluntari acordau ingrijiri ranitilor, a fost descris ca scene de cosmar. Jetul tunului a provocat rani persoanelor si pagube materiale importante. Gazele lacrimogene au ajuns pana la etajul al treilea al hotelului. A doua zi incepea asa numita “vanatoare de medici”. In total, cinci doctori si trei asistente au fost retinuti de politia turca pentru ca acestia acordasera asistenta medicala celor care manifestau impotriva guvernului. Cateva zile mai tarziu, toti erau eliberati. “Dar a petrece trei nopti in arestul politiei, fara aparare din partea unui avocat, fara a fi formulate acuzatii, fara contact cu familia este inuman si ilegal”, considera presedintele Colegiului Medicilor din Turcia, Özdemir Aktan. Actiunea politiei a urmat unui ordin al ministerului sanatatii de la Ankara care spunea ca protestatarii nu trebuie tratati de niciun cadru medical. Oficialii guvernamentali stiau ca, in timpul protestelor pasnice din Gezi, zeci de medici si studenti la medicina organizasera corturi de asistenta pentru cei din parc. Aduce integral RFI
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Buna ziua!
Egiptul in prag de razboi civil?… Chair daca nu se va ajunge acolo instabilitatea politica va dura
Turcii deja platesc pentru excesele lui Erdogan …. sa vedem pana cand
Corlatean in vizita la Moscova ….. Ponta abia asteapta sa isi faca o poza cu Putin si sa vada ce mai vinde
Prea multe stiri ingrijoratoare …. ar trebui sa ne obisnuim?
Da miki,
ar trebui sa ne obisnuim. Nu cred ca o sa se ajunga la razboi civil. Milioanele de egipteni trebuie sa manance si daca ajutorul din tarile din golf care sprijina indepartarea lui Morsi nu-i vor ajuta, aia vor muri de foame cu fratii musulmani impreuna.
Otomanii lui Erdogan incep sa plateasca, cred ca presul o sa fie si mai mare.
O sa ne coste multe parale poza lui Ponta la Moscova 🙁
Se pare ca tarile din golf vor trimite ceva bani … pe termen scurt cred ca o rezolva … pe termen lung este mai complicat.
Ponta la Moscova … o sa ne coste, dar mai evem de unde plati?
In tarile din Golf lucreaza cam 2 milioane de egipteni care trimit bani acasa. Expulzarea lor ar fi un dezastru (s-a mai intamplat o data). Da, cu destinul Basarabiei.
Nici nu va clipi 🙁
buna , misto ar fi ca ponta sa mearga impreuna cu Base in vizita la moscow. sa se vada de unde provine cobitarea :)) . acum sa vedem cine a fost mai ascultator si va primi invitatia .
Buna Ziggy,
nu cred ca exista o sansa in acest subiect 🙂
Buna ziua,
ce vremuri traim 🙁
Buna mar,
din nefericire vor deveni si mai grele 🙁