Ştiri Externe: 10 februarie 2014 / Începuturile izolaţionismului European?
| 10/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Elveţia/referendum: Guvernul va aplica rapid rezultatul votului şi va limia imigraţia. Guvernul de la Berna va aplica rapid decizia luată prin referendum duminică, prin votul a 50,3% dintre elveţieni, de limitare a imigraţiei în 
masă, a declarat ministrul justiţiei, Simonetta Sommaruga, după anunţarea rezultatului final al consultării populare. ‘Cetăţenii elveţieni au acceptat iniţiativa populară +contra imigraţiei în masă+ şi s-au pronunţat pentru o schimbare a sistemului elveţian’ în domeniu, a afirmat ministrul, relatează AFP. Textul prevede ‘limitarea imigraţiei prin stabilirea de plafoane şi contingente’, a mai spus oficialul. ‘Acordul de liberă circulaţie cu Uniunea Europeană este repus în cauză’, a subliniat, la rândul său, ministrul elveţian de externe, Didier Burkhalter, care deţine în prezent preşedinţia Confederaţiei Helvetice. El a invitat toate formaţiunile politice să ia parte la discutarea mijloacelor de punere în aplicare a rezultatului referendumului de duminică. Agerpres. Dificultăţi viitoare pentru Elveţia după referendum /Schäuble/. Berlinul “regretă” votul elveţienilor de a 
introduce cote de imigraţie, o decizie ce “va crea multe dificultăţi” Confederaţiei, a declarat duminica seară ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble, informează AFP. Cel mai european dintre miniştrii cancelarului Angela Merkel a afirmat într-un interviu la televiziunea publică germană ARD: “Sper să nu mi-o luaţi în nume de rău dacă spun că regret această decizie”. “Ea va crea numeroase probleme Elveţiei în multe domenii. Trebuie ca responsabilii din Elveţia să înţeleagă foarte bine” acest lucru, a adăugat el în acest interviu, potrivit unor extrase transmise înainte de difuzarea lui în timpul nopţii.”Acest lucru arată un pic, desigur, că în această lume a globalizării, oamenii simt o nelinişte tot mai mare faţă de libertatea completă de instalare”, a analizat el. “Cred că ar trebui cu toţii să luăm aceasta în serios”. Agerpres.
Uniunea Europeană ar putea trimite mai mulţi soldaţi în Bosnia, după violenţele din weekend. Uniunea Europeană ar putea trimite mai mulţi soldaţi în Bosnia şi Herţegovina „în cazul escaladării situaţiei“ din această ţară 
afectată de ample manifestaţii de protest, a declarat duminică Înaltul Reprezentant al Comunităţii Internaţionale în Bosnia şi Herţegovina, Valentin Inzko , într-un interviu acordat cotidianului „Kurier“, informează AFP, preluată de agerpres.ro. Fosta republică iugoslavă se confruntă cu „situaţia cea mai gravă de la sfârşitul războiului“, a explicat diplomatul austriac. „În cazul unei escaladări a situaţiei, ne vom gândi, poate, la trimiterea mai multor trupe ale UE“, a spus el, ţinând însă să precizeze că „nu acum“. Circa 600 de soldaţi sunt staţionaţi în Bosnia şi Herţegovina, în cadrul operaţiunii Eufor-Althea sub mandat ONU, dintre care o treime provin din Austria (195). 2Manifestaţiile violente cu peste 100 de răniţi sunt condamnate ferm“, a afirmat el, referindu-se la protestele care au avut loc vineri la Sarajevo şi în alte 15 oraşe bosniace. Cu toate acestea, el a afirmat că înţelege nemulţumirea socială din această ţară din Balcani. „Inegalităţile sociale au condus la această situaţie: revolta împotriva nepotismului şi economia bazată pe relaţii“, a mai spus el. Adevarul
Anevoioasa revenire la normalitate. Ţările emergente se plâng de masiva depreciere a monedei proprii. De vină, spun ele, este politica băncii emitente din SUA, FED. Acuzaţiile sunt întemeiate, însă numai pe jumătate. Un comentariu semnat de Rolf Wenkel. Deci aceasta a fost ultima decizie a şefului FED, Ben Bernanke, înainte de a ceda scaunul succesoarei sale Janet Yellen: a redus injecţiile financiare lunare cu alte 10 miliarde de dolari, la numai 65 de miliarde, în 
ciuda turbulenţelor cu care se confruntă ţările emergente. Explicaţia oficială? “Relansarea din SUA şi ameliorarea perspectivelor pe piaţa muncii ne oferă acest spaţiu de manevră.” Şi, în ciuda dezechilibrelor din ultima vreme, FED nu s-a referit deloc la dificultăţile economiilor emergente. Ori, aceste dificultăţi sunt notabile. Erau notabile deja atunci când băncile emitente din vest au redus dobânda de referinţă la zero sau aproape de zero, pentru a contracara efectele crizei. Această măsură a avut ca rezultat o masivă migrare a capitalurilor din ţările industrializate spre cele emergente. Acestea din urmă au fost percepute dintr-o dată drept motoare ale economiei globale, au înregistrat rate mari de creştere, oferind dobânzi şi profituri relativ consistente. Orice ministru al Economiei se bucură la început când ţara sa atrage capital străin. Fenomenul promite investiţii, creştere economică şi noi locuri de muncă. Dar şi în acest domeniu importanţă crucială revine cantităţii. Iar cantitatea de capital a fost, clar, prea mare pentru ţările emergente. Monedele lor naţionale s-au apreciat şi asta a produs automat scumpirea exporturilor. Iar scumpirea exporturilor a generat o micşorare a cererii. Pe scurt, afluxul de capital a produs asemenea dezechilibre pe pieţele respective, încât ministrul brazilian de Finanţe, care a vorbit despre un adevărat război monetar, se gândea, de exemplu, să instituie mecanisme de control pentru circulaţia capitalurilor. În context, cei care au stat la baza exodului de capital din ţările industrializate nici măcar nu au fost speculanţi veroşi. Au fost bănci, companii de asigurări, fonduri de pensii şi alţi depunători instituţionali, veşnic aflaţi în căutare de profit. La ecuaţie se adaugă factorul Ben Bernanke, care, prin programul său lunar de emisiuni de obligaţiuni de stat, a pompat în pieţe în decursul ultimilor ani incredibila sumă de 4000 de miliarde de dolari. Aceşti bani au ajuns preponderent în ţările emergente. Integral aduce Deutsche Welle
François Hollande: vizitǎ de stat în Statele Unite. Preşedintele Franţei, François Hollande, începe luni 10 februarie o vizitǎ de stat de trei zile în Statele Unite. Dupǎ etapa de la Washington, şeful statului francez este aşteptat şi în California pentru o întîlnire cu marii patroni ai internetului american. François Hollande este aşteptat cu toate onorurile în Statele 
Unite unde se deplaseazǎ, dupǎ cum scrie Agenţia France Presse, cu “statut de preşedinte celibatar”. Ceea ce nu perturbǎ însǎ cu nimic protocolul de la Casa Albǎ, unde şeful statului francez va discuta, în salonul oval, cu gazda sa, preşedintele american Barack Obama, şi unde va fi oferit un dineul de stat în onoarea lui François Hollande. Un alt moment cu valoare simbolicǎ, va fi deplasarea celor doi preşedinţi, cu avionul prezidenţial american Air Force One, în statul Virginia pentru o vizitǎ a casei memoriale a lui Thomas Jefferson, cel care a fost al treilea preşedinte al Americii, între 1801-1809, dar şi ministru plenipotenţiar la Paris înainte de Revoluţia Francezǎ. In California, mai precis la San Francisco, François Hollande se va vedea cu patronii giganţilor americani Google, Twitter, Facebook, precum şi ai altor firme. François Hollande şi delegaţia sa trebuie sǎ se aştepte la un “şoc cultural” în urma acestei etape, scrie Agenţia France Presse. Aceste firme reproşeazǎ de altfel Franţei cǎ are reflexe “protecţioniste” şi cǎ nu se pot dezvolta în toatǎ libertatea pe teritoriul Hexagonului. De partea francezǎ existǎ reproşul cǎ marile firme americane, recurgînd la tot felul de “optimizǎri fiscale”, nu-şi plǎtesc impozitele în Franţa. Integral la RFI
Vânzarea uzinelor la fier vechi i-a scos în stradă pe bosniacii sătui de corupţia politicienilor şi de lipsa locurilor de muncă. „Furia de 20 de ani iese la suprafaţă“.Trei zile de proteste violente în urma închiderii unor fabrici au făcut scrum câteva clădiri guvernamentale din Bosnia, o ţară dezbinată unde industria a fost vândută la fier vechi, iar rata şomajului a îngheţat la 40%. Ucrainenii ocupă încă piaţa centrală din Kiev şi cer alegeri anticipate după ce 
preşedintele a întors spatele Europei. Anul trecut demonstraţii extinse contra stilului autoritar de guvernare au pus guvernul turc în faţa celui mai mare pericol de la preluarea puterii, iar replicile acelui şoc încă sunt simţite. Tot în 2013 bulgarii au dat jos un guvern, tot prin proteste, după creşterea facturii la energie pentru ca apoi, în alt episod, să asedieze clădirea parlamentului, sătui de sărăcie şi de corupţia politicienilor. Anul 2012 a adus căderea guvernului din România. Începe primăvara protestelor europene? Potenţial este chiar şi în Franţa, una dintre ţările centrale ale zonei euro. În Bosnia, ceea ce a început ca o demonstraţie antiprivatizare a degenerat în trei zile într-o revoltă generală. Protestele au început miercuri în Tuzla, când frustrarea legată de închiderea unor fabrici într-un oraş cândva un centru industrial sănătos s-a transformat în violenţă, propagându-se rapid în Sarajevo şi alte oraşe, scrie agenţia Thomson Reuters. Muncitorilor, care cereau locuri de muncă, plata salariilor şi a pensiilor, li s-au alăturat studenţi şi activişti politici. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
bun gasit
Oarecum para, dar pe aproape; ma uitam la fotografia ministresei helvete. Si am revazut un cosmar cu abramburici, TuriZm si prea multe altele. Drept ii ca nici un aspect mai trendy nu prea le-ajuta pe tovarasele de pe la noi, blonde, brune si de alte culori
arrletty buna 🙂
au un obiceo prosta aia. Aleg pentru munca si nu pentru placeri exotice 😆