Ştiri Externe: 1 iunie 2013 / Italia cu cel mai ridicat somaj din 1977
| 01/06/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Grecia a primit de la EFSF ultima tranşă din cei 50 miliarde de euro necesari recapitalizării sectorului bancar. Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) a acordat vineri o nouă tranşă de 7,2 miliarde de euro pentru Grecia, ca parte a planului de 50 miliarde de euro pentru recapitalizarea sectorului bancar elen, transmite site-ul ekathimerini.com. ‘Fondurile transferate Greciei ar trebui să ajute la crearea unui sector financiar viabil şi funcţional, ceea ce reprezintă o precondiţie pentru redresarea economiei ţării’, a declarat şeful EFSF, Klaus Regling. Până acum Grecia a 
primit în total 48,2 miliarde de euro din cei 50 miliarde de euro stabiliţi pentru recapitalizarea sectorului bancar elen. Valoarea totală a asistenţei financiare acordate de EFSF se ridică la 144,6 miliarde de euro, Grecia primind deja 127,2 miliarde de euro. Procesul de recapitalizare a principalelor bănci din Grecia – National Bank of Greece, Alpha, Piraeus şi Eurobank – este aşteptat să se încheie până la 14 iunie. National Bank of Greece, Piraeus, Alpha şi Eurobank au nevoie de 27,5 miliarde de euro pentru majorarea capitalului, după ce au înregistrat pierderi în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante. Conform schemei de recapitalizare stabilite cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI, cea mai mare parte a capitalului va fi furnizată de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS), în schimbul emiterii de noi acţiuni şi a unor obligaţiuni convertibile contingente (CoCos). De asemenea, creditorii internaţionali ai Greciei au anunţat că Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) are ca obiectiv vânzarea Hellenic Postbank şi Proton până la mijlocul lunii iulie, în cadrul procesului prin care marile instituţii de creditare continuă să absoarbă băncile mai mici, ca parte a planului de redresare a sectorului bancar elen. Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia şi creditorii săi internaţionali au stabilit ca 50 de miliarde de euro din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro să fie destinat pentru consolidarea băncilor viabile. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).Agerpres
Italia se confruntă cu cel mai mare număr de şomeri din 1977 până în prezent. Nivelul şomajului pentru luna martie a fost revizuit la 11,9%, de la 11,5% anunţat anterior.
Analiştii consultaţi de Bloomberg anticipau un şomaj de11,6% în aprilie. Rata persoanelor care nu pot găsi un loc de muncă s-a menţinut astfel peste 10% pentru a 15-a lună consecutiv. Şomajul în rândul tinerilor se situează la 40,5%.
Italia este una dintre ţările zonei euro afectate puternic de criză, agravată de îndatorarea ridicată a ţării şi de lipsa angajamentului clasei politice pentru reformarea economiei.
Datele publicate vineri de autorităţile de la Roma arată şi o diferenţă majoră între nordul şi sudul ţării. Astfel, în Nord, regiune cu o industrie puternică, rata şomajului este de două ori mai mică decât în Sud.
Potrivit unei prognoze recente a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, economia în recesiune a Italiei se va contracta cu 1,8% în acest an. Aduce Ziarul Financiar.
Violenţe la Istanbul: SUA îl recheamă la ordine pe aliatul turc. Statele Unite au condamnat vineri represiunea, de către poliţia din Istanbul, a unei manifestaţii antiguvernamentale. „Suntem preocupaţi din cauza 
numărului de persoane care au fost rănite atunci când poliţia i-a împrăştiat pe manifestanţi la Istanbul“, a criticat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, potrivit agenţiei France Presse. „Cea mai bună modalitate de a garanta stabilitatea, securitatea şi prosperitatea Turciei o reprezintă respectarea libertăţilor de exprimare, de asociere şi de întrunire, aşa după cum, în mod vizibil, aceste persoane le exercitau“, a continuat reprezentanta diplomaţiei americane, a cărei ţară este un aliat apropiat al Ankarei, în special în dosarul sirian. „Aceste libertăţi sunt vitale pentru orice democraţie sănătoasă“, a subliniat Jennifer Psaki. Vineri, în centrul Istanbulului, au avut loc ciocniri violente între forţele de ordine şi manifestanţi, soldate cu zeci de răniţi, în urma unui miting împotriva unui controversat proiect de construire a unui mall care s-a transformat rapid într-o demonstraţie împotriva Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan. Aduce Adevarul.
Prințul Felipe al Spaniei și soția sa au fost huiduiți la Opera din Barcelona. Cuplul principar a asistat ieri la piesa “Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti, relatează AFP.Prințul Felipe și soția sa, Letizia, au sosit la bordul unei maşini oficiale, iar mulțimea adunată în faţa celebrului Gran Teatre 
del Liceu din capitala Catalonieia început să-i fluiere. Și mai multe huiduieli s-au auzit atunci când cei doi au apărut în loja lor, alături de autorităţi locale invitate de conducerea instituţiei. Familia regală spaniolă are o criză de popularitate după inculparea ginerelui regelui Juan Carlos, Inaki Urdangarin, într-o afacere de corupţie care s-ar putea răsfrânge şi asupra soţiei sale, infanta Cristina. În plus, opinia publică îi reproşează regelui o călătorie costisitoare întreprinsă anul trecut în Botswana, unde a mers la vânătoare de elefanţi, în timp ce ţara era sufocată de recesiune şi politici de austeritate. Scandalul l-a obligat pe Juan Carlos să îşi prezinte scuze în public, un gest inedit în istoria Spaniei. Casa regală spaniolă a încercat ulterior să amelioreze imaginea monarhiei cu o ofensivă de comunicare, în special dând publicităţii pentru prima dată informaţii privind situaţia sa financiară, într-un efort de asigurare a transparenţei. Aduce EVZ.
Ucraina face un prim pas spre integrarea in Uniunea vamala dominata de Rusia. Ucraina a facut vineri un prim pas spre integrarea in Uniunea vamala a unor foste republici sovietice, dominata de Moscova, o decizie denuntata de fostul premier Iulia Timoshenko drept o schimbare a orientarii strategice a tarii, scrie AFP. Primul ministru Mikola Azarov a semnat in cadrul unei reuniuni care a avut loc la Minsk un memorandum prin care se 
acorda Ucrainei un reprezentant permanent la reuniunile Uniunii vamale. Aceasta este in prezent formata din Rusia, Kazahstan si Belarus, iar Moscova preseaza de mai multi ani Kievul sa renunte la orientarea europeana si sa se indrepte spre est. “Uniunea vamala este pentru noi principalul partener comercial. Anul trecut, schimburile comerciale au atins 64 de miliarde de dolari”, a declarat Azarov. “De acum, vom participa la pregatirea documentelor in cadrul Uniunii si vom avea un reprezentant permanent”, a adaugat acesta, in fata ziaristilor. “Este un prim document semnat cu Ucraina”, a afirmat, la randul sau, rusul Viktor Hristenko, care conduce Uniunea vamala. Documentul este semnat pe fondul unei nete agravari a relatiilor dintre Kiev si Uniunea Europeana, dupa inchiderea, in 2011, a fostului premier si opozant Iulia Timoshenko, denuntata de UE, care suspecteaza o persecutie politica. “Ne-ati socat cu vestea privind schimbarea cursului strategic” al Ucrainei, i-a scris Timoshenko presedintelui Viktor Ianukovici.”Aceasta decizie contrazice legile ucrainene care au fixat clar aspiratiile europene ale Ucrainei pe termen lung si scurt”, a adaugat aceasta. Aduce HotNews
Bruxelles somează 18 state să aplice legislaţia europeană împotriva traficului de persoane. 18 ţări ale UE acuza întârzieri în aplicarea legislaţiei împotriva traficului uman iar Bruxelles-ul le-a somat vineri 31 mai să nu mai stea pe gânduri. Principalele victime ale acestui fenomen, combatut în legislaţia UE începînd cu anul 2011, provin din România şi din Bulgaria. 
Germania şi Franţa sunt în mod special vizate de această acţiune a Comisiei Europene care a publicat un bilanţ destul de sumbru al situaţiei. Nouă ţări, printre care şi România, au fost harnice şi au transpus în legea naţională prevederile UE. Alte patru, printre care Bulgaria şi Marea Britanie sunt pe cale sa o facă, dar nu în pas alergător. Celelalte, în frunte cu Germania şi Franţa, au întârzieri mari. Comisia Europeană le ameninţă cu sancţiuni în cazul în care nu observă o ameliorare a situaţiei.Teoretic, sancţiunile ar putea fi cele la care se apelează în mod clasic, anume deschiderea unei proceduri de încălcarea a Tratatului UE, moment de la care ţările vizate au minim două şi maximum patru luni pentru a se conforma. În caz contrar, cazul poate ajunge în faţa Curţii Europene de Justiţie de la Luxembourg care poate decide acordarea unei amenzi. Practic, fie nu se ajunge până la sancţiuni fie, dacă un dosar este totuşi întocmit, ţările vizate se conformează dar nu în două sau în patru luni, ci după o perioadă de timp care variază de la caz la caz şi care mijloceşte multe discuţii şi consultări. Curtea de Justiţie, etapa finală, este arareori implicată. Iar combaterea traficului uman şi a prostituţiei forţate este de fapt din ce în ce mai puţin eficientă. Motivele sunt vechi de când lumea şi sunt multiple : filiere bine organizate, dificultatea autorităţilor de a defini aceste crime, teama sau adesea imposibilitatea victimelor de a vorbi. Numărul acestor victime este prin urmare în creştere şi el se situează în jur de 23 mii de persoane abuzate într-un fel sau altul (munca forţată, prostituţie, cerşit) între anii 2008 şi 2010. Din aceste persoane, 68% sunt femei şi 15% sunt copii, o constatare pe cât de tristă, pe atât de dezarmantă. În fine, 61% dintre vicitme provin din ţările de est, în special din România şi din Bulgaria. RFI
Ce viitor au unităţile de luptă ale UE? UE dispune de câţiva ani de trupe proprii de intervenţie rapidă. Până acum, soldaţii nu au fost trimişi în nicio misiune, dar situaţia s-ar putea schimba. Începând din 2007, UE are la dispoziţie două unităţi de luptă (battlegroups) compuse din câte 1500 de militari. Diverse state ale UE asigură prin rotaţie o dată la o jumătate de an permanenţa acestui contingent. Până acum, cei 3000 de militari nu au avut de executat nicio misiune. Şi asta nu fiindcă n-ar fi existat conflicte care să afecteze Europa, ci mai degrabă fiindcă a lipsit voinţa politică pentru implicarea trupelor. Iar dacă inactivitatea va continua, cândva se va naşte 
întrebarea cât sunt ele de utile. Potrivit europarlamentarului german Michael Gahler, purtător de cuvânt al grupului parlamentar PPE în materie de politici de securitate, nimeni nu se gândeşte să desfiinţeze cu totul unităţile europene. Nu în ultimul rând, fiindcă e în joc mândria europenilor de a avea şi ei forţe de intervenţie rapidă, nu numai americanii, care dau tonul în interiorul NATO. Totuşi, la nivelul UE s-a ajuns la un consens: lucrurile nu pot continua ca până acum. În aprilie, ministrul german al Apărării, Thomas de Maiziere, a făcut, la un consiliu interministerial desfăşurat la Luxemburg, propunerea ca unităţile să nu fie ţinute în rezervă doar pentru misiuni de luptă, ci şi pentru “misiuni rapide de instrucţie” sau pentru misiuni de “observare, consiliere, ajutor”, cu mandat din partea ONU. Generalul Patrick de Rousiers, preşedintele comisiei militare a UE, a fost încântat de idee. El a declarat că, la ultima reuniune a comisiei, defăşurată la mijlocul lunii mai, majoritatea s-a arătat dispusă să “meargă înainte, pentru a spori capacitatea de reacţie a UE la apariţia crizelor.” Militarul nu a adăugat nimic concret, dar a manifestat satisfacţia că de Maiziere se gândeşte la completarea şi nu la desfiinţarea celor două unităţi de luptă. Ministrul german al Apărării a prezentat planul său şi în contextul crizei din Mali, apreciind: “am văzut acum că există numeroase situaţii în care UE este solicitată şi în alte feluri.” Şi Mali ar fi putut fi o misiune pentru battlegroup-urile europene, dar Franţa a insistat să atragă iniţiativa militară de partea sa. Europarlametarul Gahler a fost unul din cei foarte puţini care au pledat la vremea respectivă pentru trimiterea în misiune a unităţilor UE,dar s-a izbit de lipsa voinţei politice. Problema principală constă în faptul că unităţile europene nu pot acţiona în lipsa mandatelor din partea parlamentelor naţionale. Iar, până la votarea mandatului, momentul potrivit pentru o intervenţie militară poate să treacă. Misiuni rapide de instruire, în schimb, de felul celor propuse de Maiziere, nu au nevoie de votul parlamentelor. Adversarii existenţei battlegroup-urilor au tot repetat că acestea fac concurenţă NATO, mai ales forţelor de intervenţie rapidă NATO Response Force (NRF). Dar între timp, SUA îşi doresc o creştere a implicării militare europene, cel puţin în cazul conflictelor din Europa şi vecinătate. Cât despre cum va arăta viitorul battlegroup-urilor, acesta va fi decis probabil de şefii de stat şi de guvern europeni la reuniunea la vârf din decembrie. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata! La multi ani!
Buna ziua
Theophyle , recomand sa fi pregatit pentru o inrautatire grava a situatiei italiene . Care efecte vor fi resimtite in intreaga Europa .
Momentan se trage doar de timp si atit .
Buna,
am impresia ca guvernul Ponta a-ar pute pricopsi cu o migratie inversa. Intele si eu ca lucrurile nu prea arata bine 🙁
“pentru a ajunge la PIB anterior crizei , vor fi necesari cel putin 13 ani . Pentru a ajunge la nivelul de ocupare a fortei de munca comparabil cu cel din 2008 , sint necesari cel putin 63 de ani ”
E articol publicat azi de oficiul studii a celui mai mare sindicat italian . Numit Cgil.
NOTA : cifrele nu sint scrise gresit 🙁
Ponta va descoperii ca nu e suficient sa masluesti PIB din pix si nici sa muti niste cheltuieli din un buzunar in altul pentru a te lauda cu performanta guvernamentala .