Ştiri Externe: 1 aprilie 2014 / După Twitter şi YouTube, Erdogan se luptă şi cu Google!
| 01/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Google a anunțat că Turcia a interceptat sistemul său de adrese pe internet. Compania Google a anunțat că Turcia a interceptat sistemul său de adrese pe internet cu scopul de a-i dirija pe utilizatori către alte site-uri, în cel 
mai recent episod al eforturilor controversate ale autorităților de la Ankara de a bloca accesul cetățenilor turci la rețelele de socializare și la paginile giganților navigării pe internet, relatează AFP. Google a recepționat ‘numeroase informații credibile și a confirmat prin cercetările sale că serviciul DNS (Sistemul de Nume de Domenii) a fost interceptat de către majoritatea furnizorilor turci de acces la internet’, a scris în acest weekend pe blogul Google destinat securității unul dintre inginerii companiei, Steven Carstensen. Serverul DNS ‘spune computerului vostru adresa serverului pe care îl căutați, în acceași manieră în care căutați un număr de telefon în cartea de telefon’, a explicat inginerul de la Google. ‘Imaginați-vă că cineva înlocuiește cartea de telefoane cu alta, care seamănă foarte mult cu originalul, cu excepția faptului că informațiile oferite despre anumite persoane sunt numere false de telefon’, a adăugat expertul IT. ‘Aceasta este în mare ce s-a întâmplat: furnizorii turci de acces la internet au înlocuit serverele care asigurau serviciul DNS al Google’, a concluzionat inginerul Steven Carstensen. Aduce Agerpres
Fenomenul Erdogan și dezamăgitoarea opoziție. Alegerile locale din Turcia au întărit poziția premierului Erdogan. Criticii guvernului au ratat pe propria mână: argumente și strategii monotone, crede Baha Güngör. Un rezultat de vis înregistrat, duminică, de partidul religios-conservator AKP al premierului Recep Tayyip Erdogan în alegerile comunale. Adversarii și criticii din Turcia și din străinătate încearcă, deocamdată, să își revină din șocul 
oferit de scorul neașteptat. Opoziția a pierdut pentru că i-au lipsit argumentele, programele și strategiile convingătoare. Încercarea de a construi un front unitar al opoziției împotriva puterii AKP a sucombat în mare măsură încă din fașă. La nivel național, AKP deține acum controlul a 45% din municipalități, față de 39 de procente înregistrate în alegerile locale de acum cinci ani. Nici nu mai contează că, în urmă cu trei ani, AKP nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Parlament – în Turcia, alegerile locale au cu totul alt caracter. Cum s-a ajuns în acest punct? Doar au devenit publice mai multe acuzații de corupție – atât în ce îl privește pe Erdogan personal, cât și pe mulți dintre membrii cercului său privat de prieteni, ca și pe o parte din echipa sa de miniștri. Cartonașul galben electoral era ca și dat. Și, totuși, cum a reușit AKP, în aceste condiții, să treacă de contracandidații puternici pe care opoziția i-a aruncat în cursă la Ankara și Istanbul? Partidul Popular Republican (CHP) a rămas simplă maculatură. Moștenitor al mișcării fondate de părintele republicii, Mustafa Kemal Atatürk, pentru a duce mai departe valorile democratice și laice care au modernizat Turcia, CHP riscă să devină o grupare politică fără însemnătate, sub conducerea lui Kemal Kilicdaroglu, un personaj anost, în comparație cu Erdogan. Scorul este, de fapt, o sancționare a partidelor tradiționale și a păturilor sociale educate pentru aroganța manifestată, decenii la rând, față de masa mare a defavorizaților. Portarii blocurilor din marile orașe, plătiți cu salariul minim pe economie și tratați de multe ori ca irelevanți social, s-au răzbunat pe „domni” la fel cum au făcut-o și prea des ignorații locuitori ai zonelor rurale. Integral aduce Deutsche Welle
Ţările din “Triunghiul de la Weimar” cer Rusiei să “se abţină de la orice escaladare” în Ucraina. Miniştrii de Externe ai Germaniei, Franţei şi Poloniei, reuniţi în cadrul aşa-numitei organizaţii “Triunghiul de la Weimar”, au îndemnat luni Rusia să “se abţină de la orice nouă escaladare” în dosarul ucrainean. “Rusia are de-acum o mare responsabilitate. Îndemnăm Rusia să se abţină de la orice nouă escaladare a situaţiei din Ucraina”, au insistat 
miniştrii de Externe ai celor trei ţări, într-o declaraţie comună. “Noi pledăm cu forţă în favoarea unui dialog semnificativ între Ucraina şi Rusia, care constituie o etapă esenţială” pentru detensionarea situaţiei, subliniază Frank-Walter Steinmeier (Germania), Laurent Fabius (Franţa) şi Radoslaw Sikorski (Polonia). “Suntem în favoarea unui răspuns comun al Europei la această provocare. Nu vom accepta o politică ce divizează Ucraina sau care caută să transpună acţiunea întreprinsă în Crimeea în alte părţi ale Ucrainei sau în alte ţări ale Europei de Est”, precizează cei trei miniştri. De asemenea, ei şi-au exprimat dorinţa ca ţările de la graniţa de est a Uniunii Europene (UE) să nu fie plasate în situaţia de alege între UE şi Rusia. “Parteneriatele sau acordurile bilaterale încheiate de UE cu partenerii săi (din Est) nu sunt îndreptate împotriva Rusiei”, potrivit declaraţiei. În această privinţă, miniştrii propun lansarea unor “discuţii UE/Rusia cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia asupra consecinţelor pentru cele două părţi ale acordurilor de asociere” între UE şi “partenerii săi din Est”. Potrivit Berlinului, preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis luni cancelarului german, Angela Merkel, că Rusia îşi retrage parţial trupele mobilizate de-a lungul graniţei cu Ucraina. Într-o discuţie telefonică, cei doi lideri “au evocat alte posibile măsuri pentru stabilizarea situaţiei din Ucraina şi Transnistria”, potrivit unui comunicat al Guvernului german. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a reacţionat cu prudenţă la veştile din Rusia. “Pare a fi un mic semnal de destindere”, a declarat el, la Berlin. Aduce Mediafax
Der Spiegel: Hollande și promisiunile de la televizor. Am înțeles mesajul dumneavoastră, asigură într-un discurs televizat de circa șapte minute președintele francez Francois Hollande după rezultatul dezastruos de la alegerile locale pe care partidul său socialist l-a înregistrat. Soluția pentru ieșirea din criză în contextul unei crescute nemulțumiri a populației franceze este Manuel Valls, fostul ministru de interne, care va deveni șef al guvernului de la 
Paris. Acesta va conduce un cabinet cu mai puțini miniștri și va avea sarcina de a scoate Franța din jalnica situație economică în care se află. Misiunea principală a noului premier va fi implementarea Pactului de Solidaritate care prevede reduceri de impozite și scăderea fiscalității pentru angajatori. Și costurile cu forța de muncă ar urma să fie reduse. Și deși a vorbit numai șapte minute, Hollande a avut timp să anunțe și reforme ale asigurărilor sociale, precum cele de sănătate. Șeful statului, care doboară record după record negativ în termeni de popularitate, a promis că va explica partenerilor europeni câte eforturi face Franța pentru a se înscrie în limitele acordurilor bugetare ale Uniunii și că aceste eforturi vor fi luate în calcul la evaluările de la Bruxelles. De notat că Franța a ratat țintele stabilite de comun acord cu Comisia Europeană și a reușit în ciuda tuturor măsurilor de austeritate să crească îndatorarea țării în loc să o scadă. Manuel Valls este considerat cel mai de dreapta membru al Partidului Socialist – unul care a criticat deschis cele mai mari victorii ale acestei formațiuni, precum săptămâna de muncă de 35 de ore și pensionarea la 60 de ani. Discursul lui Francois Hollande s-a încheiat dramatic: Vive la Republique, vive la France! Integral aduce RFI
Anexarea Crimeei începe să-i usture pe ruşi. La o lună de la izbucnirea crizei separatiste din Crimeea, economia rusă simte primele consecinţe. Companiile şi investitorii scot masiv bani din Rusia, bursa a încheiat luna în scădere, iar creşterea economică va fi mai mică. Iar asta nu din cauza sancţiunilor laxe impuse până acum în Vest, ci 
pentru că pieţele internaţionale se tem că vor fi aplicate alte măsuri, mai drastice, care vor izola economia rusă. Deocamdată, efectele pe care le-ar putea avea sancţiunile economice impuse de Vest asupra Rusiei rămân sub semnul întrebării, însă pieţele internaţionale au „taxat” deja Moscova pentru anexarea Crimeei. Până acum, sancţiunile aplicate Rusiei sunt minore – restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor mai multor apropiaţi ai lui preşedintelui Vladimir Putin. Însă posibilitatea aplicării unei noi serii de măsuri mult mai drastice, care să izoleze cu adevărat economia rusă, este cea care a speriat investitorii şi oamenii de afaceri – atât străini, cât şi ruşi. Aceştia au început să scoată masiv lichidităţi din Rusia, astfel că valoarea ieşirilor de capital înregistrate în primele trei luni ale anului a ajuns la 70 de miliarde de dolari, adică mai mult decât întregul an 2013. Economia ar putea scădea în 2014 Cu o economie şi-aşa fragilă înainte de anexarea peninsulei, Kremlinul a fost nevoit acum să revizuiască în scădere prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 2,5% la doar 0,6%. Acestă estimare rămâne valabilă doar dacă valoarea totală a ieşirilor de capital din Rusia nu depăşeşte 100 de miliarde de dolari pe întreg anul 2014, a anunţat Alexei Uliukaiev, ministrul rus al Economiei. De aceea, analiştii consideră prognoza de 0,6% peste măsură de optimistă. Dacă ieşirile de capital ajung însă la 150 de miliarde de dolari, atunci economia rusă va înregistra o scădere de 1,8%. Deja exclusă din grupul G8, care reuneşte principalele opt ţări industrializate ale lumii, Rusia se pregăteşte acum pentru o perioadă de izolare economică de câţiva ani. De aceea, preşedintele Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că ţara ar trebui să-şi creeze propriul sistem de carduri de credit. Integral aduce Adevarul
Scandal de corupţie în China. Peste 14 miliarde de dolari confiscați de la un fost ministru de interne și familia lui. Autorităţile de la Beijing au confiscat nu mai puţin de 14 miliarde şi jumătate de dolari din averea celui mai important oficial comunist chinez acuzat vreodată de corupţie. Este vorba de un fost ministru de 
interne care şi-a construit o avere atât de mare din contracte cu bani publici şi investiţii în petrol încât a ajuns să submineze puterea regimului. Aşa că a fost dat la o parte şi arestat împreună cu mai multe rude si prieteni. Fostul ministru chinez de interne Zhou Yongkang este în arest încă de anul trecut, împreună cu mai multe rude și apropiați, în urma unei anchete de corupție a cărei desfășurare nu a fost recunoscută oficial de guvernul de la Beijing. Surse din partidul comunist, citate de Reuters, spun că acum autoritățile au trecut la confiscarea averilor. Ministrul și apropiații săi au rămas fără 300 de apartamente, 60 de mașini, nenumărate opere de artă, sticle de băuturi scumpe, metale prețioase și valută în valoare totală de 14 miliarde și jumătate de dolari. Cu multe afaceri pe numele rudelor, Zhou a devenit unul dintre cei mai bogați și influenți oameni din China. Firmele controlate de fiul său cel mare au câștigat contracte publice pe bandă rulantă, iar compania energetică a familiei ar fi fost implicată în mai multe tranzacții dubioase cu petrol. Dar, din câte se pare, oficialii chinezi nu au fost deranjați de faptul că ministrul chinez s-a îmbogățit în condiții suspecte. Ci de faptul că influența sa punea în pericol puterea guvernului de la Beijing. Jurnaliștii de la New York Times scriu că fostul ministru începuse să folosească serviciile secrete în propriul interes. Însă, picătura care a umplut paharul ar fi fost încercarea fostului ministru de a-l apăra pe Bo Xilai, un fost ministru al comerțului condamnat la închisoare pe viață în septembrie anul trecut pentru abuz de putere. Când a fost numit președinte al Chinei în primăvara anului trecut, Xi Jinping a promis un război împotriva corupției care știrbește încrederea populației în Partidul Comunist. Însă, tocmai pentru protejarea imaginii partidului, autoritățile evită să facă publice detalile acestor anchete care scot la suprafață averile uriașe și privilegiile importante ale înalților oficiali chinezi. Integral aduce Digi24.
China îşi modernizează economia cu tehnologie din Germania şi Franţa şi îşi hrăneşte forţa de muncă cu cereale şi carne de porc din România secolului XXI. Preşedintele chinez Xi Jinping a făcut clar că vizitele de săptămâna trecută din Franţa şi Germania, pilonii zonei euro, au ca scop afacerile şi nu politica. Delegaţia chineză a lăsat în Franţa contracte de 18 miliarde euro care presupun achiziţionarea de aeronave Airbus şi 
elicoptere, însuşirea de tehnologie pentru centrale nucleare şi pentru tratarea deşeurilor periculoase şi dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale lichefiate în China. În Germania, China va avea cel mai mare centru din zona euro pentru tranzacţionarea monedei chinezeşti, cu care speră să-şi transforme renminbiul în valută internaţională. În schimb, România, una dintre cele mai sărace ţări din UE şi vizitată în noiembrie de premierul chinez Li Keqiang, dă Chinei materii prime agricole şi alimentare, carne şi cereale. Franţa şi China au încheiat 50 de acorduri comerciale în contextul în care cele două ţări au sărbătorit 50 de ani de relaţii diplomatice. Turul de cumpărături făcut de China în Europa face parte din procesul de reformă economică profundă a ţării. China cumpără tehnologia şi know-how-ul de care are nevoie pentru a aplica programe economice, financiare, de mediu şi de protecţie socială, scrie Michael Ivanovitch, fost analist la OCDE, într-un articol publicat de CNBC. Preşedintele francez François Hollande spune că cele 50 de contracte de 18 miliarde euro cu China „înseamnă locuri de muncă, creştere şi, mai presus de toate, perspective semnificative pentru anii următori“. Franţa se confruntă cu un nivel record al şomajului, în condiţiile în care Hollande a promis în campania electorală că va crea locuri de muncă. Constructorul francez de avioane Airbus va livra Chinei 43 avioane A320 şi 27 de aeronave de pasageri de mare capacitate A330. De asemenea, constructorul francez de elicoptere Airbus Helicopters şi Avicopter din China au semnat un acord pe 20 de ani pentru producţia a 1.000 de elicoptere civile. Un alt rezultat important al vizitei chineze este oficializarea de către constructorul chinez de automobile Dongfeng şi PSA Peugeot Citroën a unui acord încheiat luna trecută prin care compania chinezească va cumpăra 14% din acţiunile producătorului francez de automobile ca parte a unui plan de recapitalizare a Peugeot. Peugeot este o companie emblemă pentru Franţa. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
