Ştiri Externe: 18 iunie 2013 / Erodarea democraţiilor la marginile Europei
| 18/06/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Bloomberg: „Golaniada“ din România, o lecţie pentru Turcia. Premierul Erdogan, comparat cu Ion Iliescu. Demonstraţia de forţă a premierului turc Recep Tayyip Erdogan împotriva protestatarilor din Istanbul a evidenţiat tot mai mult paralela între evenimentele recente din Turcia şi „Golaniada“ din primăvara lui 1990 din România, a comentat luni Bloomberg, care a reamintit că protestele de la Bucureşti „s-au încheiat prost“.Studenţii care şi-au instalat corturile în Piaţa Universităţii din Bucureşti în 1990 cereau 
demisia guvernului ales prin vot popular. Protestatarii pe care poliţia turcă i-a înlăturat din Piaţa Taksim şi Parcul Gezi la 15 iunie nu au început în acelaşi fel, dar cer la rândul lor plecarea lui Erdogan, notează autorul comentariului, Marc Champion. A existat o traiectorie similară în cazul celor două evenimente, scrie sursa citată. Protagoniştii din România au devenit tot mai înverşunaţi în a se denunţa reciproc, în contextul în care protestele continuau. Preşedintele Ion Iliescu i-a numit pe studenţi „golani“. În acelaşi fel în care protestatarii din Turcia au acceptat eticheta de „jefuitori“, studenţii din România au adoptat termenul de „golani“ ca pe un titlu de onoare. În fiecare seară, „golanii“ din piaţă cântau: „Mai bine haimana, decât trădător/Mai bine huligan, decât dictator/Mai bine golan, decât activist/Mai bine mort, decât comunist“.Erdogan i-a criticat din nou la 16 iunie pe oponenţii săi din Piaţa Taksim, spunând de această dată despre ei că sunt trădători şi terorişti, într-un discurs susţinut în faţa unei mulţimi de susţinători care a eclipsat amploarea protestelor din Piaţa Taksim, adaugă publicaţia. Problema pentru oponenţii guvernului din ambele pieţe este că s-au aflat şi se află într-o minoritate extrem de distinctă, chiar dacă plângerilor lor au fost şi sunt rezonabile. Frontul Salvării Naţionale al lui Iliescu a câştigat alegerile cu 67% din voturi în mai 1990. Partidul Justiţie şi Dezvoltare al lui Erdogan a obţinut 50% la ultimele alegeri din 2011. Mass-media străine au fost în general de partea protestelor din Piaţa Universităţii, determinând guvernul să facă tot mai multe acuzaţii de complot privitoare la persoanele care îi îndemnau pe studenţi să protesteze, adaugă Bloomberg. Erdogan şi alţi oficiali de top l-au întrecut, la drept vorbind, pe Iliescu la acest capitol. Premierul turc a acuzat deja instituţiile financiare internaţionale că au pus la cale tulburările din Piaţa Taksim. Duminică, a fost rândul presei internaţionale, pe care a acuzat-o că desfăşoară „operaţiuni“ în Turcia. Integral in Adevarul. Articol original in Bloomberg – merita citit!
Noul presedinte al Iranului: Nu vom renunta la programul nuclear. Noul presedinte al Iranului, reformistul Hassan Rouhani, si-a manifestat deschiderea pentru un dialog cu Statele Unite, dar numai daca americanii recunosc dreptul tarii sale de a-si dezvolta programul nuclear. “Republica 
islamica nu are nicio intentie de a pune capat imbunatatirii uraniului”, a declarat luni Rouhani, in prima sa conferinta de presa ca presedinte, citat de CNN. El a catalogat relatiile cu Statele Unite ca fiind o “rana veche” si “complicate”, sustinand ca inainte de a incepe discutii cu Casa Alba, aceasta trebuie sa promita ca niciodata nu se va mai amesteca in treburile interne ale Iranului si va renunta la politicile sale “unilaterale” de “hartuire”. “Intelepciunea ne spune ca ambele tari, ambele natiuni trebuie sa se gandeasca mai mult la viitor si sa incerce sa se aseze si sa gaseasca solutii la problemele trecute si sa repare lucrurile. Drepturile natiunii iraniene, inclusiv cel nuclear, trebuie sa fie recunoscute. Suntem pregatiti pentru a atenua tensiunile. Discutiile trebuie sa fie bazate pe respect reciproc si de pe picior de egalitate”, a specificat Rouhani. Liderul iranian s-a referit si la sanctiunile pe care tara sa le suporta din partea Occidentului, sustinand ca acestea sunt “brutale, iar poporul iranian nu a facut nimic gresit ca sa merite sanctionat”. Integral aduce Revista 22.
Occidentalii ar fi pregătiţi să izoleze Rusia în dosarul sirian, la G8. Liderii reuniţi în cadrul summitului G8 în Irlanda de Nord ar fi pregătiţi să semneze o declaraţie privind situaţia din Siria la finalul reuniunii, marţi, fără 
Rusia, din cauza divergenţelor profunde între occidentali şi Moscova, au anunţat luni oficiali britanici. Declaraţia ar avea cinci puncte, şi anume acces la ajutor umanitar în Siria, lupta împotriva extremismului, respingerea utilizării armelor chimice, căutarea unei tranziţii democratice după modelul libian şi constituirea unei puteri executive după această tranziţie, a subliniat unul dintre aceşti oficiali. Ea “va permite clarificarea până la ce punct este pregătită Rusia să se implice în cadrul unei organizaţii internaţionale (ca G8)” în privinţa Siriei, a spus unul dintre ei. Proiectul textului ar putea să fie semnat de şase dintre cei şapte şefi de stat şi de Guvern din cadrul G8, şi anume ai Statelor Unite, Marii Britanii, Franţei, Japoniei, Italiei şi Canadei. Dezbaterile în prima zi a summitului G8, la Lough Erne, au confirmat existenţa unor divergenţe profunde între aceste ţări şi Rusia lui Vladimir Putin, principalul aliat al regimului Bashar al-Assad. Aduce Mediafax.
A patra noapte de proteste în Bulgaria: Ciocniri între două grupuri de manifestanţi. Mii de locuitori ai Sofiei au ieşit luni seară în stradă, în a patra zi consecutiv, pentru a protesta împotriva guvernului condus de premierul Plamen Oreşarski. Potrivit poliţiei, numărul manifestanţilor ieşiţi luni în stradă ar fi fost de circa 7.000, în timp ce agenţiile de presă au estimat numărul protestatarilor la cel puţin 15.000. Câteva sute de oameni au ieşit pe străzile altor mari oraşe, precum Plovdiv şi Varna. Ca şi în serile precedente, 
protestul de la Sofia a fost paşnic, însă până în momentul în care mulţimea a ajuns în faţa sediului partidului ultranaţionalist Ataka, unde se strânseseră câteva zeci de simpatizanţi ai formaţiunii, printre care şi liderul Volen Siderov. Cele două grupuri au fost separate de un cordon de poliţişti şi jandarmi, însă manifestanţii au aruncat cu pietre şi sticle unii împotriva celorlalţi. Patru persoane, inclusiv un parlamentar din cadrul Ataka şi un cameraman de la televiziunea partidului, au fost rănite uşor. Protestele, care au început vineri în urma numirii controversatului parlamentar Delian Peevski la şefia agenţiei de securitate naţională DANS, s-au transformat în manifestaţii antiguvernamentale. Protestatarii defilează pe străzile Sofiei, oprindu-se în faţa guvernului, parlamentului şi sediilor celor trei partide care sprijină Executivul – Partidul Socialist Bulgar, partidul etnicilor turci şi Ataka. Această din urmă formaţiune nu face parte, oficial, din alianţa de guvernare, dar a făcut posibilă învestirea guvernului pentru că celelalte două partide nu aveau suficiente voturi în parlament. În acelaşi timp, preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanişev, este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să demisioneze de la şefia Partidului Socialist Bulgar. Luni, preşedintele Bulgariei din perioada 2002-2012, Gheorghi Pârvanov, a insistat pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional al partidului, la care să fie analizată situaţia provocată de demersurile ‘iresponsabile’ ale conducerii. Pârvanov este principalul adversar al lui Stanişev în cadrul partidului şi are o influenţă semnificativă printre membrii acestuia. Tot luni, organizaţiile locale ale socialiştilor din Pazardjik şi Stara Zagora (sudul Bulgariei) au cerut oficial demisia lui Stanişev. În acelaşi timp, parlamentarul socialist Strahil Anghelov a declarat că guvernul lui Oreşarski ar avea o şansă să se salveze, însă doar dacă Stanişev îşi depune demisia din fruntea partidului. Agerpres
Cinci bănci elveţiene, incluse pe o listă neagră pentru a fi investigate de Statele Unite. Statele Unite ar putea investiga cinci bănci elveţiene, incluse pe o listă neagră, în cazul în care Parlamentul Elveţiei va respinge o lege numită Lex USA, menită să închidă conflictul cu SUA legat de
protejarea evazioniştilor, transmite AFP. Autorităţile americane au o listă neagră cu cinci bănci elveţiene, nu trebuie decât să activeze ancheta, a afirmat o sursă apropiată situaţiei, citată de publicaţia Schweiz am Sonntag. Ministrul elveţian de Finanţe, Eveline Widmer-Schlumpf, a reuşit miercuri să convingă Camera superioară a Parlamentului să voteze în favoarea legii Lex USA, care ar pune în practică un acord referitor la fondurile nedeclarate deţinute de cetăţeni americani în bănci elveţiene. Textul, care trebuie să fie aprobat săptămâna viitoare de Camera inferioară, a provocat critici aprinse, în condiţiile în care parlamentarii au avut acces doar la o mică parte din conţinutul acordului cu partea americană. Secretomania din jurul acordului a provocat speculaţii în presa elveţiană că pe lângă 1ângă băncile mari din ţară, precum Julius Baer şi Credit Suisse, vor fi afectate şi băncile cantonale. În 2009, Elveţia a încheiat un acord cu SUA care a permis băncii UBS să scape de justiţie, cu o amendă substanţială din cauza conturilor nedeclarate ale americanilor. În schimb, mulţi americani bogaţi şi-au mutat conturile la alte bănci elveţiene. Aduce Ziarul Financiar
Departe de nori şi vâlvătăi. Nori grei s-au adunat în sudul şi răsăritul Europei. La marginile Uniunii Europene democraţiile sunt angrenate într-un proces vădit de erodare. Liderii lumii au mai multă treabă decât ar fi vrut. Instabilitatea a luat amploare pretutindeni şi ameninţă să dezechilibreze şi lumea apuseană. Iar vestul stă cu mâinile în sân. Nu e vorba doar de prăbuşirea guvernului ceh, după divulgarea unei afaceri de interceptare ilegală, condimentată cu istorii erotice, crailâcuri şi intrigi ale comuniştilor puri şi duri 
care vor să revină cât mai grabnic la putere. Nu e vorba doar de revizuiri de constituţii care în loc să întărească drepturile şi libertăţile românilor şi ungurilor, le reduc ori ameninţă să le restrângă într-un mod fără precedent pentru epoca post-comunistă. La mijloc e, între altele, şi destabilizarea fără egal a Turciei. Că, în ciuda islamismului său, regimul Erdogan a acumulat o serie de merite în prima sa fază, atât în domeniul economic, cât şi în sfera politică, de pildă prin eliminarea pericolului unor puciuri militare nu contestă mai nimeni. Dar alunecarea tot mai perceptibilă spre dictatură islamistă şi fascism clerical a executivului acestui stat membru al NATO, a cărui democraţie părea să fie funcţională, ar trebui să aprindă toate luminiţele roşii de care dispune vestul. La fel de, sau poate chiar mai îngrijorătoare e situaţia din Siria războiului civil, o ţară aflată sub paradigma unor vărsări de sânge de o barbarie inimaginabilă. Mai sunt apoi incertitudinile iraniene după un scrutin prezidenţial ale cărui consecinţe sunt departe de a fi clare. E Rohani semnalul veritabil al unei liberalizări, aşa cum, neîndoielnic, speră majoritatea tinerilor care l-au ales? Sau dimpotrivă, va funcţiona şi acest cleric ajuns preşedinte ca un ventil al nemulţumirilor, în măsură să stabilizeze super-dogmatica putere a ayatolahilor, autenticii stăpâni ai teocraţiei iraniene? Şi ce se va întâmpla cu arsenalul nuclear al acestei ţări implicate extrem de activ în reprimarea sângeroasă a răscoalei siriene? Nu ştie, pe moment, nimeni. Apoi ce se va întâmpla în Egipt, Libia şi Tunisia? Pretutindeni alegerile derulate în nordul Africii după revoltele aşa-zisei „primăveri arabe” s-au încheiat cu foarte problematice triumfuri islamiste. Integral aduce Deutsche Welle.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua!
Link-ul pentru articolul din Bloomberg http://www.bloomberg.com/news/2013-06-17/erdogan-s-golaniad-.html.
Salut Miki,
imi lipsea l la HTML. Multumesc 🙂
Cu placere 🙂
Chiar daca nu prea mai comentez te citesc constant.
Nu-i bai 🙂
buna dimineata
o fi siria inceputul razboiului cald ” sunnit-siit”? vom vedea in curand
Salut intamplator,
lucrurile sunt mult mai complicate. Pe fundal e si asta, dar vorbim inca de un proxi-war intre vest si Neo-URSS