Europa: 7 februarie 2013 / 260 de milioane USD pentru Deveselu
| 07/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Bruxelles: un summit dedicat bugetului dar şi stimulării moralului. La Bruxelles liderii europeni se reunesc joi şi vineri pentru a stabili bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Un exerciţiu extrem de dificil în condiţiile în care criza economică şi bugetară a afectat puternic în ultimii ani numeroase ţări din Europa iar vechiul principiu al solidarităţii europene a fost pus la grea încercare. Bugetul pentru perioada 2014-2020 trebuia decis încă din luna noiembrie anul trecut, dar la acea oră liderii europeni nu au reuşit să 
se înţeleagă. Intre timp preşedintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy, a încercat să ajungă la un nou compromis dialogînd şi negociind cu toată lumea. Pentru a rezuma, putem spune că la cererea Germaniei, a Marii Britanii, a Olandei şi a ţărilor nordice, Herman Van Rompuy a operat reduceri substanţiale. Altfel spus Uniunea Europeană îşi va reduce cheltuielile, spre îngrijorarea altor ţări precum şi a multor europeni care se văd deja privaţi de multe programe sau fonduri de dezvoltare. Actuala ”bătălie” în jurul bugetului mai pune însă în lumină ceva: o anumită oboseală a Uniunii Europene. Acest edificiu unic în lume prin ambiţia sa de a integra un mare număr de popoare în numele unor valori comune, această construcţie deci trece acum printr-un moment de criză, de îndoială, de lipsă de vizibilitate. Uniunea Europeană pare o cetate asediată, atît din exterior pentru că primeşte şocul mondializării, cît şi din interior întrucît democraţia şi libertatea sunt cangrenate de reţele mafiote şi de corupţie. Uniunea Europeană a mai trecut prin momente dificile dar parcă niciodată nu s-a confruntat cu atîtea probleme în acelaşi timp. Un anume vînt de scepticism bate din multiple direcţii, uneori chiar şi dinspre acele ţări care şi-au dorit cu ardoare să intre în Uniunea Europeană. Un esesist francez evoca nu de mult şi termenul de „oboseală a democraţiei”. Multă deziluzie se mai ascunde în contextul actualei crize, deziluzia celor care credeau că Uniunea Europeană şi moneda unică erau astfel concepute încît să reziste tuturor intemperiilor economice, inclusiv atacurilor speculative şi presiunii comerţului neloial. In acest context, prima urgenţă a liderilor europeni este ca, prin deciziile lor să repună pe şine construcţia europeană şi să-i facă pe europeni să aibă din nou încredere în Europa. Chiar şi economiştii recunosc că „moralul” cetăţenilor este un element important într-un context dificil şi că el poate influienţa chiar şi mecanismele economice. Europa se cere reinventată, reexplicată, redinamizată pentru a redeveni o casă comună şi nu un simplu supermarket. RFI
Revista presei de la Deutsche Welle
Ziarele germane analizează pe larg scandalul provocat de retragerea titlului de doctor al ministrului educaţiei din Germania, Annette Schavan.
Universitatea din Düsseldorf a luat această măsură după ce în presă au apărut informaţii, conform cărora lucrarea de doctorat a demnitarului, realizată cu 30 de ani în urmă, ar conţine mai multe pasaje plagiate.
Berliner Zeitung punctează fermitatea cu care a acţionat universitatea, “ai cărei specialişti au refuzat să ceara consultanţă externă, părând astfel că nu au nici un dubiu în această chestiune”.
Cotidianul berlinez îşi continuă analiza, punând la îndoială justeţea tratamentului la care este supusă Annette Schavan.
“În zilele următoare, competenţa specialiştilor de la Düsseldorf va deveni cu siguranţă subiectul dezbaterilor politice. Este irefutabil faptul că lucrarea de doctorat a Annettei Schavan prezintă masive lacune ştiinţifice. Însă reevaluarea ei, după 30 de ani, cu consecinţe grave în planul carierei politice a lui Schavan, este cel puţin ciudată. Dacă s-ar fi aplicat codul penal, faptele acestea ar fi fost de multă vreme prescrise”, este de părere cotidianul Berliner Zeitung.
Decizia Universităţii din Düsseldorf de a-i retrage titlul de doctor ministrului german al educaţiei este criticată şi de Süddeutsche Zeitung din München.
“Chiar dacă, din punct de vedere juridic, decizia este justificabilă, ea nu este, totuşi, corectă. Pe de-o parte, cazul Schavan este unul ‘la limită’, fapt pe care îl arată însăşi îndelungata procedură de verificare a universităţii, dar şi numeroasele certuri pe care acuzaţiile aduse lui Schavan le-au produs în rândurile oamenilor de ştiinţă. Pe de altă parte, greşelile ei au fost comise acum 30 de ani. Ar fi trebuit să se ţină cont de toate aceste lucruri şi doar să fie amendate citările greşite din lucrare”, consideră Süddeutsche Zeitung.
Însă Stuttgarter Zeitung este de altă părere, considerând, fie şi indirect, drept justă decizia evaluatorilor ştiinţifici. “Criteriile morale şi politice în cazul Schavan sunt foarte dure. Ea poate încerca să conteste sentinţa universităţii din punct de vedere juridic, nefiind exclus ca după câteva luni să aibă câştig de cauză în instanţă. Cu toate acestea, credibilitatea şi puterea de convingere ale ministrului Annete Schavan sunt atât de afectate, încât ar trebui să renunţe la funcţie”, scrie Stuttgarter Zeitung.
Şi mai categoric este editorialul din Saarbrücker Zeitung, în care se afirmă că Annetta Schavan nu va putea eluda demisia.
“Un ministru al educaţiei care primeşte cea mai mare pedeapsă academică nu mai poate sta la masa guvernului şi comunica nestingherit cu lumea ştiinţifică. Acest lucru este ştiut şi de cancelară, care i-a luat partea prietenei sale. La fel ca şi în cazul Theodor zu Guttenberg, demisia nu are alternativă”.
Presa internaţională alocă spaţii însemnate vizitei preşedintelui iranian, Mahmoud Ahmadinejad la Cairo.
Cotidianul sârbesc Politika scrie că “preşedintele Iranului nu a făcut un secret din faptul că ia în calcul un parteneriat cu egiptenii şi cu palestinienii, care ar urma să modifice harta politică a Orientului Apropiat”. În opinia analiştilor sârbi, acesta “este unul dintre aspectele cel mai problematice ale vizitei liderului iranian în Egipt. Al doilea este susţinerea iraniană pentru liderul sirian, Baschar al-Assad”.
De la Beijing, ziarul Jiefangjun Bao scrie că “primăvara arabă a oferit atât Egiptului şi Iranului şansa de a rupe o tăcere veche de 30 de ani. Preşedintele Morsi se distanţează de politica externă a lui Mubarak, care implica relaţii de prietenie cu America şi Israel, consolidând în schimb relaţiile cu vecinii. Iranul trebuie la rândul său să iasă din izolarea internaţională şi are nevoie urgentă de pieţe de desfacere pentru petrolul său. Piedicile în calea parteneriatelor dintre aceste ţări nu sunt însă de ignorat. Relaţia dintre Egipt şi Iran este marcată de o profundă neîncredere, iar criticile aspre exprimate de Mursi la adresa susţinerii oferite de liderii iranieni Siriei cu siguranţă nu a fost uitată de Ahmadinejad. Statele Unite şi statele din Golf vor urmări cu atenţie cursul relaţiilor iraniano-egiptene”, scrie Jiefangjun Bao. Deutsche Welle
Statele Unite au o avere ascunsă de 128.000 de miliarde de dolari, de opt ori datoria naţională. Statele Unite dispun de o avere mai puţin cunoscută, de nu mai puţin de 128.000 de miliarde de dolari, reprezentată de resursele minerale ale ţării şi concesiuni în sectorul energetic, valoarea acestora fiind de circa opt ori mai mare faţă de datoria naţională. Datoria SUA 
se situează în prezent la peste 16.000 de miliarde de dolari. “În subsol, autorităţile federale deţin drepturile pentru concesionarea resurselor minerale şi a celor energetice, de pe urma cărora încasează redevenţe, chirii şi bonusuri”, potrivit Institute for Energy Research, o organizaţie a industriei energetice din SUA, citată de Business Insider. Potrivit estimărilor acestora, activele sunt evaluate la 128.000 de miliarde de dolari. O parte din resurse ar putea fi concesionate “în cadrul unor politici adecvate ale statului” pentru a aduce autorităţilor statale şi federale venituri estimate la 150 de miliarde de dolari în 10 ani doar pentru gaze naturale şi petrol de către Congressional Budget Office, agenţie federală care furnizează date economice Congresului. Cifra nu include taxele şi alte beneficii generate de explotarea acestor resurse. Mediafax
SUA vor investi anul acesta la Deveselu 260 de milioane de dolari. Administraţia americană intenţionează să investească în baza de la Deveselu peste 260 de milioane de dolari în acest an fiscal. Este vorba de bani care ar urma să fie folosiţi pentru demararea unor construcţii militare, informează Radio România Actualităţi. Congresul american a autorizat câteva agenţii ale Departamentului Apărării să pornească proiecte de construcţii militare la 
Deveselu în valoare de peste 220 de milioane de dolari. În plus, marina americană ar urma să cheltuiască anul acesta în acelaşi scop aproximativ 45 de milioane de dolari. La Deveselu urmează să fie construită o parte a scutului antirachetă din Europa. Marina americană este implicată în proiect, pentru că sistemul numit „Aegis“, care va fi folosit la Deveselu, a fost proiectat iniţial pentru a fi utilizat pe nave, iar acum, în România, este adaptat pentru prima oară pentru a fi funcţiona în varianta terestră. Suma totală de 265 de milioane de dolari a fost aprobată în Congresul american, iar documentul a fost semnat de preşedintele Obama. Potrivit lui Richard Roemer, pe reprezentantul Agenţiei de Apărare Antirachetă, citat de RRA, fondurile destinate Agenţiei de Apărare Antirachetă pot fi contractate în 2013 şi 2014 doar de o societate americană, însă aceasta va putea subcontracta anumite lucrări unor firme româneşti. Cele 45 de milioane de dolari de la marina americană pot merge directă către firme româneşti în funcţie de ofertele pe care le fac în cadrul licitaţiilor. În cadrul programului antirachetă pe care Statele Unite vor să-l instaleze în Europa, România va găzdui interceptori tereştri şi a un sistem radar destinat dirijării acestora. Baza de la Deveselul urmează să devină operaţională în 2015. Adevarul
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata 🙂
ma tem ca Deveselu sa nu devina un vis frumos 🙁 Asta daca ne raportam la ce se intampla in acest moment in minunata noastra tara.,
Buna Ziua mar 🙂
sa speram ca nu!
salut, grija mare cu investitia de la Deveselu ca uslinosii abia asteapta sa mai traga o teapa.
salut Ziggy,
eu ma rog la Dumnezeu sa incerce! Americanii sunt naivi dar nu fraieri. Nu as vrea sa fiu in pielea celor care incearca sa fure banii contribuabilior americani!
Theophyle, poate ne spui şi părerea ta vizavi de vizita lui Ahmadinejad la Cairo. Nu ştiu cum s-o echivalez în termeni autohtoni. Ca şi cum Băse s-ar duce la Moscova, Putin ar veni în vizită la Cotroceni sau Viktor Orban ar depune coroane de flori la Blaj?
În orice caz calculul cu pâinea şi circul-steag de la articolul precedent e absolut corect. Ai mei tremură de indignare naţională uitându-se la televizor şi nu mai bagă în seamă chestii minore precum impozitele. 🙂
salut elena,
O generatie pierduta, pacat! Cat despre Ahmadinejad si toti baietii din regiune un articol amplu maine dupa amiaza 🙂
Ahmedinnerjacket e un mutzunake. Puterea reala e in mana consiliului ayatollahilor. Vezi declaratiile despre el ca prim astronaut iranian.
Insa asta nu inseamna ca nu exista o importanta simbolica in vizita. Morsi e o javra islamista, versiunea ultrahabotnic-religioasa a lui Mubarak (o scandare binecunoscuta a opozitiei egiptene spune “Barbiereste-l pe Morsi si apare Mubarak”). Iranul cauta noi pivoti anti-vestici si anti-israelieni, iar Egiptul e in unele privinte plasat mai bine ca Siria (‘acopera’ atat zona levantina cat si o mare bucata din Africa de Nord; e drept, distanta mai mare dintre Iran si Egipt este un impediment notabil). Cum Siria se fragmenteaza in warlordism, Iranul cauta un nou ‘proxy’ pentru actiunile sale.