Europa: 7 decembrie 2012 / Corlăţean o traduce pe Clinton în “uslameză”
| 07/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Prinsă între mândria de a nu dezamăgi pieţele şi criza din zona euro, Polonia se află în faţa primei recesiuni din ultimii 20 de ani. Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, se pregăteşte de prima recesiune din ultimii 20 de ani, căzută pradă crizei datoriilor din zona euro care-i macină pieţele de export şi mândriei de a avea o politică bugetară 
riguroasă. “Anul viitor va fi mult mai dificil decât 2009. Cel puţin atunci economia a rămas închegată. Acestea sunt cele mai dificile vremuri de când mi-am deschis afacerile în 1991”, se plânge Tomasz Nordynski, proprietarul unui dealer Peugeot. Vânzările firmei sale au scăzut cu 15% anul acesta, iar omul de afaceri se aşteaptă ca trendul să continue şi în 2013. Nordynski a concediat deja o parte din personal şi are în vedere noi disponibilizări, scrie Bloomberg. Cazul său este reprezentativ pentru problemele generale ale Poloniei, singura economie din UE care a reuşit să evite recesiunea în criza din 2009. Mândria că ţara este imună la turbulenţele din Europa de Vest este înlocuită treptat de teama că “miracolul polonez” – mitul unei insule de creştere într-o Uniune Europeană care se îneacă în recesiune – va fi copleşit de trendul general. În condiţiile în care creşterea consumului, investiţiile şi exporturile scad, iar şomajul se încăpăţânează să rămână ridicat, cu rata şomajului la 12,5%, autorităţile încearcă să reacţioneze. Banca centrală a redus miercuri dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, a doua scădere în două luni. Decizia marchează o schimbare enormă de la optimismul care domina în primăvară, când Polonia a fost singura ţară din UE care a majorat dobânda. “Consiliul de Politică Monetară lucrează din greu şi nu-şi poate permite să pună pauză relaxării”, a declarat guvernatorul Marek Belka, adăugând că în ianuarie ar putea urma o nouă reducere a dobânzii. “Situaţia este serioasă, încetinirea considerabilă, dar nici pe departe nu credem că situaţia este dramatică”, a mai spus Belka. Banca centrală a redus luna trecută dobânda pentru prima dată după 2009, iar guvernatorul a anunţat începerea unui proces de relaxare a politicii monetare în contextul în care economia a crescut cu cel mai lent ritm din ultimii trei ani. De atunci, economia a continuat să se deterioreze, iar înflaţia a decelerat, ceea ce i-a determinat pe unii analişti, printre care Marcin Mazurek de la BRE Bank, unitatea poloneză a Commerzbank, să anticipeze recesiune pentru anul viitor. “Consumul s-a izbit de un zid. În al patrulea trimestru vom putea contesta veridicitatea ideii imposibilităţii creşterii negative a consumului în Polonia”, a spus Mazurek. Integral in Ziarul Financiar.
O Scoție independentă va trebui să-și renegocieze apartenența la UE. Comisia Europeană a dat o veste proastă Scoţiei: în cazul în care va vota pentru independenţă la referendumul de anul viitor, noul stat ar trebui să negocieze cu Uniunea Europeană pentru a deveni stat membru. Poziția Bruxelles-ului are bătaie lungă, ținta fiind atât Scoția, cât și aspirațiile separatiste ale Cataloniei și Tirolului. În toamna lui 2014, scoțienii vor vota în 
cadrul unui referendum dacă să mai facă parte din Regatul Unit sau nu. Anul trecut, partidul aflat la putere – SNP – Partidul Național Scoțian, a câștigat o majoritate confortabilă în Parlament pe baza unei platforme electorale separatiste. A inițiat apoi o campanie numită YES SCOTLAND. În momentul în care s-ar strânge un milion de adeziuni, independența Scoției ar fi asigurată, a promis premierul scoțian Alex Salmond. Până acum, a reușit să strângă 143.000 de semnături, în contextul în care populația Scoției este de circa 5 milioane de persoane. Numărul dă însă speranțe că referendumul va avea un rezultat pozitiv. Potrivit directorului campaniei, Blair Jenkins, cifra e o realizare majoră, dar mai este un drum lung de făcut. Totuși, grupul care pledează pentru păstrarea Scoției în cadrul granițelor Marii Britanii, Better Together, susține că majoritatea scoțienilor nu sprijină ideea de independență. Chestiunea este cu atât mai sensibilă cu cât actualul premier, Alex Salmond, a explicat populației că Scoția se va putea autosusține financiar, în special datorită exploatărilor de petrol din Marea Nordului. Dar în egală măsură, șeful cabinetului de la Edinburgh a explicat de câte ori a avut ocazia că o viitoare Scoție independentă se va bucura de același statut în cadrul Uniunii Europene ca și cel al Marii Britanii. Alex Salmond susţinea, că în cazul unui “da” la referendum, Scoţia ar moşteni automat statutul Marii Britanii de membră a Uniunii Europene. Bruxelles-ul a venit să corecteze această poziție. Nu a făcut-o oficial, ci printr-o scrisoare adresată Parlamentului. O Scoție independentă ar trebui să negocieze cu Uniunea Europeană pentru a deveni stat membru. Statutul nu se câștigă în mod automat. Tratatele existente vor înceta să se aplice pentru o Scoţie independentă, spune Executivul european. La fel, nu va avea dreptul nici la rabatul de care se bucură Regatul Unit. Mai mult, va pierde derogarea Marii Britanii în ceea ce priveşte aderarea la moneda euro şi zona Schengen, relatează cotidianul britanic “The Telegraph”. Cu alte cuvinte, ar putea fi obligată să adere dacă statele membre nu sunt de acord cu derogări precum cele acordate Londrei. Iar aceasta, în contextul în care Alex Salmond le-a promis scoțienilor că va păstra lira sterlină ca monedă națională. Iar dacă, de pildă, va fi totuși nevoită să adere la zona Schengen, atunci Marea Britanie va impune controale la frontiera cu fostul său stat component, așa cum a avertizat ministrul de Interne britanic, Theresa May. Va pierde și la alte capitole, negociate dur de Marea Britanie în decursul anilor cu Uniunea – de la fondurile pentru agricultură și cotele pentru pescuit și până la fonduri structurale. Potrivit ziarului britanic The Telegraph, este o lovitură pe care o dă Comisia premierului scoţian Alex Salmond. Mai mult, Bruxelles-ul confirmă și că restul Regatului Unit rămâne în cadrul Uniunii ca stat succesor, ceea ce contrazice afirmația aceluiași premier că viitoarea Mare Britanie va avea același statut ca și o eventuală Scoție independentă. Comisia Europeană a încercat până acum să stea departe, cel puțin oficial, de bătălia referendumului din Scoția, însă copia scrisorii trimise a ajuns la cotidianul The Scotsman. Însă și liderii europeni – Jose Manuel Barroso, șeful Comisiei, și Herman van Rompuy, șeful Consiliului European – au indicat în trecut că Scoția va trebui să deschidă negocierile de aderare în cazul în care răspunsul la referendum va fi DA. Integral la RFI.
O parte din armamentul oferit rebelilor libieni cu acordul SUA în 2011 a ajuns la grupuri islamiste. Administraţia Barack Obama a aprobat în secret, în 2011, înarmarea insurgenţilor libieni, prin intermediul Qatarului, 
dar o parte a armamentului a ajuns la grupuri islamiste, afirmă oficiali americani şi diplomaţi, citaţi de New York Times. Cu toate acestea,scrie New York Times, serviciile de informaţii încă nu au găsit dovezi că armele furnizate insurgenţilor libieni, prin intermediul Qatarului, în timpul conflictului care a condus la înlăturarea regimului Muammar Kadhafi, ar fi fost utilizate în atentatul care a vizat consulatul american din Benghazi, soldat în septembrie cu moartea ambasadorului american din Libia. În cursul verii, Administraţia Barack Obama era foarte îngrijorată în legătură cu eventualele consecinţe ale planului secret de înarmare a insurgenţilor libieni. Armele furnizate de Qatar par să fi consolidat forţa grupurilor combatante islamiste din Libia, permiţându-le să devină o structură destabilizatoare în noul regim, instalat după înlăturarea lui Muammar Kadhafi. După experienţa din Libia, Statele Unite par să fie reticente în privinţa furnizării de armament opoziţiei siriene. Statele Unite sunt îngrijorate că armele oferite de Qatar forţelor opoziţiei siriene ar putea ajunge la grupuri fundamentaliste. Aduce Mediafax.
Hillary Clinton, îngrijorată pentru regresul democraţiei în România. MAE reacţionează după criticile secretarului se stat american. Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a menţionat România şi Ungaria printre statele ale căror guverne au devenit “mai agresive” în contracararea opoziţiei, 
conform unui discurs în care oficialul american denunţă, în general, regresul valorilor democratice în Europa şi Asia Centrală. Ulterior, MAE a transmis o serie de precizări în legătură cu discursul secretarului de Stat. În cadrul unei reuniuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa desfăşurată la Dublin, Hillary Clinton a denunţat regresul valorilor democratice şi drepturilor omului în state din Europa şi din Asia Centrală. “Sunt din ce în ce mai preocupată pentru viitorul acestei organizaţii şi pentru valorile pe care le-a apărat permanent”, a spus Clinton, conform AFP, cu ocazia reuniunii anuale a miniştrilor de Externe din cele 57 de state membre OSCE. “La peste 20 de ani după încheierea Războiului Rece, sarcina de construire a unei Europe a libertăţii şi păcii încă nu a fost îndeplinită”, a spus secretarul de Stat american. Cu puţin timp înainte, Clinton se întâlnise cu reprezentanţi ai societăţii civile din şapte ţări, care i-au transmis preocupările în materie de drepturile omului. Clinton a acuzat guvernele că devin “din ce în ce mai agresive în tentativele de blocare a disidenţei”, denunţând, potrivit AFP, situaţiile din Rusia, Belarus, Ucraina, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, dar şi din România şi Ungaria. Cu câteva ore înaintea unei întâlniri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Clinton a denunţat “o tendinţă de re-sovietizare a regiunii”, referindu-se la proiectul uniunii comerciale între Rusia şi foste republici sovietice. “Încercăm să identificăm mijloace eficiente de încetinire sau blocare a acestui proiect”, a continuat Clinton. Chiar şi în cadrul Uniunii Europene şi NATO, există “evoluţii îngrijorătoare”, a apreciat secretarul de Stat american, menţionând “manifestări de recul al democraţiei în Ungaria”. În final, Clinton a denunţat “spectrul oribil al antisemitismului, xenofobiei, discriminării faţă de imigranţi, romi” şi minorităţi sexuale în mai multe regiuni ale Europei. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, joi, o serie de precizări cu privire la declaraţia făcută de secretarul de stat american Hillary Clinton în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Dublin. Potrivit MAE, discursul secretarului de stat american în ceea ce priveşte România nu s-a referit la situaţia opoziţiei sau la alte abuzuri, ci la „provocări faţă de procesele constituţionale “. Integral in Adevarul.
Bunicul “Patriot” trimis în misiune. Bundeswehr-ul se află în faţa unei noi misiuni în străinătate. Germania va mobiliza aproximativ 400 de soldaţi în zona de graniţă turco-siriană şi va amplasa un scut anti-rachetă din timpul Războiului Rece. Misiunea “Patriot” este o premieră. Militarii germani care vor pleca în Turcia nu au avut niciodată ocazia să folosească scutul anti-rachetă pe câmpul de luptă, ci doar la antrenamente. Pentru mulţi politicieni, sistemul este un model depăşit, o relicvă din vremea Războiului 
Rece care nu-şi mai are niciun sens. Conceput în anii ´60, sistemul a fost dezvoltat în deceniul următor şi introdus în dotarea armatei germane cu puţin timp înaintea căderii Zidului Berlinului. După căderea Cortinei de Fier, apărarea anti-rachetă din cadrul Bundeswehr-ului a suferit lovituri multe. Efectivele militare au fost reduse la jumătate. Din cele 24 de escadrile, 12 erau echipate cu tehonologie depăşită, iar restul au fost concentrate în nordul Germaniei. Ulterior a fost dezvoltat un nou sistem anti-rachetă (Meads), cu un radar mult mai performant, însă din raţiuni financiare nu s-a mai construit. Conform anunţului făcut în 2009 în Bundestag, de către ministrul federal al apărării, scutul “Patriot” e atât de depăşit încât nu mai poate fi modernizat. În primul război din Golf, “Patriot” a trecut prima probă de foc când a curăţat spaţiul aerian israelian de rachete irakiene (Scud). Între timp, mulţi privesc cu un ochi critic precizia cu care a ţintit atunci sistemul german şi numărul de rachete doborâte. “Radarul nostru detectează tot şi, în principiu, sistemul Patriot poate lovi aproape orice ţintă, indiferent de distanţa la care se găseşte aceasta”, explică Marcus Ellermann, comandant în Bundeswehr. Detalii tehnice nu oferă. Desigur, cea mai mare precizie există în cazul rachetelor de scurtă distanţă. Dar indiferent ce corp de zbor ar fi identificat, decisiv este timpul de reacţie. După detectarea pe radar, ofiţerii militari au la dispoziţie maximum 20 de secunde pentru a apăsa pe buton. “Vorbim de o rază de 50-100 de kilometri pe care identificăm ţinta şi iniţiem atacul”, adaugă Ellermann. Făcând abstracţie de obişnuitele manevre efectuate, anual, în Creta, unde militarii germani exersează “loviturile din plin”, până acum, pe agenda Bundeswehr-ului, nu s-au aflat şi misiuni în străinătate de acest gen. Guvernul de la Berlin a decis să amplaseze vechiul scut anti-rachetă “Patriot” în Turcia. Integral la DW
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
