Europa: 6 Martie 2013 / Moartea unui clovn roşu !
| 06/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Hugo Chavez a murit. Armata, mobilizată după moartea preşedintelui venezuelean. Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a decedat, marţi, la Caracas, din cauza cancerului, a anunţat vicepreşedintele Nicolas Maduro la televiziunea publică. “Am primit informaţia cea mai grea şi cea mai tragică pe care am putea-o anunţa poporului nostru. La ora 16.25 (22.55 ora României), astăzi 5 martie, a murit comandantul nostru 
preşedintele Hugo Chavez Frias”, a declarat Maduro. Guvernul din Venezuela a mobilizat militari şi agenţi de poliţie pe străzile marilor oraşe pentru a “garanta pacea” după moartea preşedintelui Hugo Chavez, a mai anunţat vicepreşedintele Nicolas Maduro. “Armata naţională şi poliţia naţională au fost mobilizate pentru protejarea poporului nostru şi garantarea păcii”, a declarat Maduro. “Suntem uniţi în respectarea Constituţiei şi a voinţei comandantului nostru suprem Hugo Rafael Chavez Frias”, a dat asigurări ministrul Apărării, Diego Molero, care a intervenit la Televiziunea publică alături de principalii comandanţi militari. De luni, incertitudinea plana în legătură cu starea preşedintelui Venezuelei, spitalizat într-o clinică militară din capitală. Chavez lupta cu cancerul din iunie 2011, iar starea sa de sănătate se agravase în ultimele ore. Aflat la putere din 1999, Hugo Chavez fusese reales pentru un mandat de şase ani în octombrie 2012, înainte de a fi operat din nou pe 11 decembrie în Cuba. Aduce Mediafax
Guvernul din Venezuela atribuie cancerul lui Chavez „duşmanilor“, expulzând un diplomat SUA. Guvernul din Venezuela afirmă că „duşmanii“ ţării i-au provocat cancerul preşedintelui Hugo Chavez, expulzându-l pe ataşatul militar american de la Caracas, acuzat de conspiraţie. Într-un discurs 
televizat, vicepreşedintele Nicolas Maduro a declarat: „Vom demonstra că boala a fost provocată de duşmanii ţării“, relatează agenţia France Presse. Guvernul de la Caracas a convocat marţi o reuniune a liderilor politici şi militari, pe fondul deteriorării stării de sănătate a preşedintelui Hugo Chavez. Reuniunea de urgenţă a început la ora locală 11.20 (17.50, ora României) la Palatul prezidenţial Miraflores din Caracas, în prezenţa vicepreşedintelui Nicolas Maduro, a comandanţilor militari şi a guvernatorilor regiunilor ţării. „Nu avem niciun dubiu, va exista un moment în istorie în care vom putea crea o comisie ştiinţifică care va demonstra că preşedintele Chavez a fost atacat cu această boală. (…) Duşmanii istorici ai acestei naţiuni au căutat un punct vulnerabil pentru a deteriora sănătatea comandantului suprem“, a spus Maduro la sfârşitul reuniunii. Integral in Adevarul.
Criză la Chişinău: Moldova ia o pauză de la integrarea europeană. Guvernul moldovean a fost demis ieri printr-o moțiune de cenzură în spatele căreia se afl ă comuniștii apropiați Rusiei. Planurile europene intră astfel pe plan secund. Premierul Vlad Filat și-a acuzat partenerii de guvernare că pun 
interesele personale înaintea celor naționale Republica Moldova s-a afundat din nou într-o criză politică severă, la nici patru ani de la instalarea la Chişinău a unei administraţii pro-europene. Dacă în 2009 şi în perioada imediat următoare impasul politic a fost generat, în mare măsură, de incapacitatea de alege un preşedinte, situaţie care s-a încheiat abia în primăvara anului trecut, blocajul de acum riscă să aibă consecinţe mult mai dure şi, probabil, iremediabile. Noua criză politică de la Chişinău se produce într-un moment vital pentru fosta republică sovietică, în plin proces de negocieri cu Uniunea Europeană. Moldova, elevul silitor al Parteneriatului Estic, mecanismul prin care Bruxelles- ul relaţionează cu vecinii de la est de graniţele sale, riscă să şteargă acum toate progresele înregistrate în ultimii ani şi, mai grav, să piardă încrederea de care începuse să se bucure în cancelariile occidentale. Guvernul Filat II a căzut după ce Parlamentul de la Chişinău a votat ieri moţiunea de cenzură împotriva executivului. Moţiunea a fost votată de 54 deputaţi, din Partidul Comuniştilor, de opoziţie, şi Partidul Democrat, alături de câţiva deputaţi neafiliaţi, pentru adoptare fiind necesare 51 de voturi. Partidul Democrat este, alături de Partidul Liberal- Democrat şi Partidul Liberal, membru în coaliţia de guvernământ de la Chişinău. Liberalii, chiar dacă nu au votat moţiunea, au cerut intens demisia lui Vlad Filat.„Un act de iresponsabilitate maximă” a reacţionat premierul la votul din legislativ. Deşi, teoretic, înlăturarea guvernului Filat înseamnă şi dizolvarea Alianţei pentru Integrare Europeană, rămâne de văzut dacă forţele pro-europene rămân coalizate în jurul altui candidat pentru funcţia de premier. Potrivit legislaţiei, Filat urmează să prezinte în decurs de trei zile demisia guvernului în faţa preşedintelui Nicolae Timofti. Integral in EVZ.
Zona euro este hotărâtă să salveze Ciprul dacă acesta nu va mai spăla banii oligarhilor ruşi. Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze şi are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârşitul lunii, dar este şi mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-şi rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a 
spălării banilor. Reputaţia Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase şi legăturile ţării neobişnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulţi dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoşi, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Aceştia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca ţintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul preşedinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro. “Nu avem nimic de ascuns”, a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanţe a ţinut să joace dur declarând că “trebuie să existe un echilibru” între un audit riguros şi secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro – cât PIB-ul anual a ţării – ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restructurarea datoriilor Greciei ca parte a programului de bailout al acestei ţări. Economia cipriotă reprezintă doar 0,2% din cea a zonei euro, dar salvarea acesteia va fi un test esenţial al noii proclamate coeziuni a uniunii monetare care a calmat pieţele financiare după ani de turbulenţe. Dacă bailoutul Ciprului eşuează, strategia anticriză a zonei euro va fi pusă din nou la îndoială. De asemenea, miniştrii de finanţe au lăsat deschisă o posibilitate care ar putea înspăimânta pieţele, forţarea deţinătorilor de obligaţiuni şi a celor care au depozite la bănci să suporte, prin pierderi, o parte din costurile salvării. Ministrul olandez de finanţe şi şeful Eurogroup Jeroen Dijsselbloem a refuzat să respingă ideea cooptării deponenţilor, chiar dacă îngrijorările privind aplicarea unui astfel de tratament au declanşat un val modest de retrageri de capital din ţară. Depozitele din băncile din Cipru au scăzut de la 70,2 miliarde euro în decembrie la 68,4 miliarde euro în ianuarie, scrie Bloomberg. Integral in Ziarul Financiar.
Militarii germani detaşaţi în Turcia îşi apără onoarea. Soldaţii germani staţionaţi în Turcia cu bateriile antirachetă Patriot se confruntă cu probleme neaşteptate. Nu rachetele siriene le dau de furcă ci modul în care sunt trataţi şi cazaţi în Turcia. Militarii germani nu au decât prin excepţie ocazia de a descoperi atracţiile oraşului Kahramanmaras din sud-estul Anatoliei, unde au fost încartiruiţi. Populaţia se uită cu mirare la ei, afirmă presa turcească, fiindcă este pentru prima dată că văd în oraşul lor militari ai unei ţări aliate. Această premieră are şi o latură neplăcută. Între militarii germani şi turci a 
izbucnit o ceartă legată de cazarea militarilor Bundeswehr în cazarma Gazi. Însărcinatul pentru probleme de apărare al Bundestagului, liberalul Helmut Königshaus, a relatat despre toalete mizerabile repartizate germanilor, cadavre de câini în descompunere lăsate în perimetrul ce le-a fost încredinţat şi încăierări cu ofiţeri turci. Raportul politicianului liberal a adus pe ordinea de zi problemele zilnice din Kahramanmaras. Statul major al armatei turceşti a luat poziţie faţă de aceste acuzaţii – igiena toaletelor şi folosirea în comun a terenurilor de sport – afirmând că sunt neîntemeiate. Aceeaşi sursă nu recunoaşte nici că ar fi avut loc o altercaţie între un general turc şi o agentă a poliţiei militare germane, deşi acest incident, semnalat de surse germane oficiale, este dovedit. Generalii de la Ankara au admis doar că militarilor germani nu li s-a permis să-şi arboreze steagul naţional în incinta cazărmii Gazi. Misiunea Bundeswehr la graniţa cu Siria ar fi complicată şi fără tensiunile dintre militarii germani şi turci. Misiunea desfăşurată sub drapelul NATO este contestată de grupări turceşti de stânga şi naţionaliste. La începutul anului, militari germani au fost bruscaţi în portul turcesc Iskenderun de demonstranţi anti-NATO, care i-au luat drept americani. Comandanţii militarilor Bundeswehr dislocaţi în Anatolia, se aşteaptă la o amplificare a tensiunilor cu omologii lor turci. Potrivit presei turceşti, în controversă intenţionează să se implice şi comandamentul NATO de la Bruxelles. Deja de câteva zile, la Kahramanmaras se află reprezentanţi ai NATO. Chiar dacă, potrivit unui purtător de cuvânt al trupelor germane, vizita nu a avut nimic a face cu “criza toaletelor”, va mai dura o vreme până la instaurarea normalităţii în cazarma Gazi. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
