Europa: 5 februarie 2013 / O “a doua revoluţie” în Libia
| 05/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Trei din primele patru bănci din Olanda supravieţuiesc doar pentru că sunt hrănite cu banii statului. Unde mai este capitalismul? Care-i diferenţa între Oltchim şi SNS Reaal? În Olanda, ţara care a inventat bursa de acţiuni – icoana capitalismului -, guvernul a naţionalizat două dintre principalele bănci şi a intervenit cu bani în salvarea celui mai mare creditor. 
Astfel, statul a preluat controlul unui alt simbol al economiei occidentale, sistemul bancar. În aceste condiţii, se poate vorbi de o criză a capitalismului în Olanda? Olanda are un CV de invidiat pe plan internaţional. Fost imperiu comercial şi colonial, ţara este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Aliat apropiat al Germaniei, Olanda este una dintre puţinele state din zona euro care mai are rating suveran maxim. Economia este a cincea ca mărime din uniunea monetară, dar deşi este considerată ca făcând parte din miezul zonei euro, este măcinată de probleme precum una dintre cele mai mari datorii ipotecare din Europa, scăderea accentuată a preţurilor locuinţelor, declinul sectorului de construcţii, reducerea cheltuielilor populaţiei şi a investiţiilor, măsurile de austeritate ale guvernului, exporturi mai mici şi criza europeană. Pentru că aproximativ 60% din exporturi se duc în zona euro, Olanda este foarte sensibilă la condiţiile economice din uniunea monetară. Exporturile contribuie cu aproape 30% la Produsul Intern Brut. Activitatea industrială – în care predomină procesarea alimentelor, producţia de chimicale, rafinarea petrolului şi utilajele electrice – generează aproximativ 20% din PIB. Dar serviciile – în principal bancare şi de asigurări, de transport, de logistică şi distribuţie – au un aport normal de peste 50% la veniturile naţionale. Integral la ZF
Uniunea Europeană va cheltui două milioane de euro pentru a răspunde „postacilor” eurosceptici. Parlamentul European a alocat două milioane de euro pentru monitorizarea presei şi a forumurilor online şi se va implica în dezbaterile euroscepticilor, în contextul temerilor că ostilitatea tot mai multor europeni faţă de blocul comunitar creşte. În iunie 2014 vor avea 
loc următoarele alegeri pentru europarlamentari. Executivul European se pregăteşte de campania electorală pentru alegerile din iunie 2014. Cheia noii strategii va fi folosirea de „unelte pentru monitorizarea opiniei publice” pentru „identificarea timpurie dacă dezbaterile de natură politică dintre utilizatorii reţelelor sociale şi deţinătorii de bloguri au potenţialul de a atrage interesul media şi al cetăţenilor”, se arată într-un document intern, obţinut de cotidianul britanic „The Telegraph”. Cheltuielile cu „analizarea calitativă a media” vor fi majorate cu peste 1,97 milioane de euro, potrivit propunerii de cheltuieli a Parlamentului European, văzută de jurnaliştii britanici. Peste 900.000 de euro din această sumă nu este acoperită de bugetul alocat, aşa că vor trebui strânşi în contextul în care aproape toate statele comunitare sunt nemulţumite de banii pe care-i virează Bruxelles-ului. „Atenţie sporită trebuie acordată acelor state în care se poate observa o creştere a gradului de euroscepticism”, se arată în document, care a primit avizul comisiilor din Parlamentul European încă de anul trecut. Adevarul.
Redescoperirea Europei. În fiecare an, la München, politiceni de prim rang, diplomaţi şi lideri de opinie oferă, în cadrul tradiţionalei Conferinţe de Securitate, o avanpremieră a relaţiilor internaţionale. Primul mandat al Preşedinţiei Obama a fost marcat de o retrogradare a Europei din poziţia de 
principal partener al Statelor Unite. De altfel, în urmă cu patru ani, la cel mai important forum informal transatlantic, desfăşurat în fiecare iarnă la München, vicepreşedintele Joe Biden plasa reorientarea relaţiei Washingtonului cu Moscova (aşa-numitul “reset”) în prim plan. În intervalul scurs de atunci, Casa Albă a pus mare preţ pe “pivotul Asia”, reorientându-şi diplomaţia şi politicile de securitate conform cu noul interes pentru derulările de dincolo de Pacific. La conferinţa din acest weekend, Joe Biden a venit cu braţele oarecum deschise, garantând asistenţei – compusă, ca de obicei, din influenţi actori ai scenei politice globale şi din cei mai abili traducători ai limbajului diplomatic – că Statele Unite se înţeleg ca o putere deopotrivă atlantică şi pacifică. Dincolo de această plasare strategică, nimic nu este cimentat – pentru că însăşi evoluţiile din zona Asia-Pacific sunt încă impredictibile. Dimpotrivă, într-acolo trebuie calculat pe termen scurt şi cu maleabilitate la surprize. Altfel stau lucrurile în privinţa Europei: Europa, a punctat de data aceasta Joe Biden, este primul şi cel mai strâns aliat al SUA când se pune problema abordărilor globale; Europa, a completat vicepreşedintele, este pilonul pe care se sprijină orice angajament global al Americii. Astfel că Europa şi Statele Unite ar trebui să îşi gândească strategiile în privinţa Asiei într-un efort comun – nu în paralel şi, în nici un caz, nu la concurenţă. Ar putea fi interpretată, desigur, ca o încercare a oaspetelui american de a capta bunăvoinţa gazdei europene. Dar nu e doar atât. Să nu uităm că americanii nu s-au sfiit să spună pe nume deficitelor europene, fără a ţine cont de posibilele sensibilităţi ale partenerului transatlantic. În plus, dată fiind referirea la un viitor acord de liber schimb, putem spune că Biden a scos la iveală o iniţiativă concretă despre care, e limpede, Washingtonul a discutat deja în culise cu partenerii de pe malul drept al Atlanticului. Integral la Deutsche Welle
Îndemnuri la o “a doua revoluţie” îngrijorează autorităţile în Libia. Îndemnurile pentru a participa la o “a doua revoluţie”, la data de 15 februarie, se înmulţesc în Libia pentru că, la doi ani după ce Muammar Kadhafi a fost îndepărtat de la putere, noile autorităţi sunt criticate din cauza incapacităţii de a face reforme. Autorităţile libiene şi-au pus serviciile de securitate în stare de alertă pentru a preveni izbucnirea unor tulburări cu ocazia festivităţilor de 
comemorare a “Revoluţiei din 17 februarie”. În acest sens, un pliant care circulă la Tripoli îndeamnă la “revoltă populară” şi la “nesupunere civilă” pentru “a îndepărta (de la putere) regimul”, încurajând libienii să îşi facă rezerve de alimente şi carburant deoarece ţara va fi paralizată începând de la 15 februarie. Plecate de la Benghazi (est), îndemnurile au fost transmise prin intermediul reţelelor de socializare şi presei de către mai multe grupări libiene, între care adepţii liberalismului din estul ţării şi organizaţii ale societăţii civile. “Îndemnurile de participare la manifestaţii se justifică din cauza acumulării unor probleme”, a declarat pentru AFP Mohamed al-Mufti, fost prizonier politic, invocând inflaţia, costul vieţii şi rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor. “Această mişcare are, de asemenea, motivaţii politice, cu revendicări privind federalismul şi contestarea unor hotărâri şi alegeri ale Adunării (Naţionale) şi Guvernului”, a adăugat el. În opinia activistei politice Zahia Attia, “vor fi marşuri de protest pentru a denunţa eşecul Adunării Naţionale în a realiza progrese în dosare precum reconcilierea naţională, distribuirea resurselor, (…) şi redactarea unei Constituţii”. Integral aduce Mediafax
Sueddeutsche Zeitung – Oraşele germane sunt excedate de imigranţi români şi bulgari. Oraşele din Germania se confruntă cu un număr mult prea 
mare de imigranţi proveniţi din România şi din Bulgaria, ceea ce nemulţumeşte societatea germană. Avertismentul nu a fost lansat de un partid populist, mai ales că Germania se pregăteşte anul acesta de alegeri legislative, ci de Asociaţia oraşelor germane. Astfel, organizaţia atrage atenţia că, din cauza exodului de români şi bulgari, au fost afectate „echilibrul şi libertăţile sociale”. Oraşe precum Berlin (foto), Dortmund şi Munchen sunt asaltate de străini, iar în unele zone numărul imigranţilor români şi bulgari a crescut de patru ori faţă de 2006, mulţi având un statut incert şi fiind lipsiţi de educaţie. Mai mult, numărul mare al copiilor din familiile imigrante pune presiune şi pe sistemul de învătământ german. Un motiv care îngrijorează organizaţia amintită este şi faptul că mulţi imigranţi est-europeni sunt de origine romă, notează Agerpres. Noua dezbatere din Germania vine în contextul uneia similare în Marea Britanie. Agerpres
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata 🙂
cred ca nici in Egipt lucrurile nu stau bine, s-a ales praful de “primavara araba”. Cat despre Europa, cuvantul de ordine este criza, exodul emigratiei din est si bancile (parere personala).
Buna mar,
adevarat. In curant voi scoate o analiza serioasa pe acest subiect
Salutare.
Lucrurile-s oarecum incalcite in Libia. O mare parte din populatia Cirenaicii vrea federalizarea, insa guvernul central incearca sa pastreze forma unitara. De-aia-si taraie picioarele in legatura cu reformele, deoarece stiu ca la un moment dat s-ar putea sa aiba de-a face cu un referendum si rezultatele acestuia. In plus, multi libieni vad guvernul central ca ineficient in combaterea incursiunilor mercenarilor islamisti (anul trecut, veterani ai razboiului civil au creat militii ad-hoc ce au distrus tabere de antrenament salafiste; purtatorii lor de cuvant au acuzat incetineala neacceptabila a guvernului).
Asociaţia oraşelor germane greseste cand spune ca sunt foarte multi emigranti romani si bulgari prin orasele lor sau e vorba de rromi din Romania si Bulgaria?
din nefericire pentru majoritatea populatiei europene s-a pus semnul egalitatii intre rrom si roman. Pentru ei detinatorul unui pasaport romanesc este roman.De aici incep problemele noastre pe care nimeni nu are vointa si curajul sa le rezolve!
Buna ziua. Nu vad cum ar putea fi rezolvata problema tiganilor 🙁 Singurul model viabil mi se pare modelul american, dar nu se poate spune ca acolo populatia de culoare este cu adevarat integrata social. Ceea ce este grav (cred eu) este faptul ca a fura si a cersi face parte deja din identitatea culturala a tiganilor.
Eu am auzit ca ei provin din casta paria (este traducerea corecta pentru untouchables ?) Cineva imi spunea ca erau trupe anexe si ni i-au lasat mongolii pe cap dupa retragerea din Europa. Ar merita ca cineva cu autoritatea Dumneaovastra sa le scrie istoria. Va multumesc anticipat 🙂