Europa: 5 Aprilie 2013 / Scandalul “offshore” loveşte Franţa
| 05/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Peste 422.000 de cereri de cetăţenie în procedură simplificată, primite de autorităţile ungare. Peste 422.000 de cereri de cetăţenie ungară au fost depuse începând de la lansarea unei proceduri simplificate de acordare a cetăţeniei, în ianuarie 2011, şi până în prezent, potrivit site-ului programului, allampolgarsag.gov.hu. Dintre toate aceste solicitări, peste 
203.000 au fost depuse pe teritoriul Ungariei, iar aproximativ 340.000 de persoane au depus deja jurământul, precizează site-ul. În ţările vecine Ungariei, 149.449 de cereri au fost depuse în România, 46.400 în Serbia, 10.437 în Ucraina, 454 în Austria şi 161 în Slovacia. Aproximativ 1.779 de cereri au fost depuse în Marea Britanie, 1.472 în Germania, 1.427 în Statele Unite şi 1.060 în Israel, potrivit aceleiaşi surse. Un total 283.866 de cetăţeni români, 76.652 de cetăţeni sârbi, 50.658 ucraineni, 1.515 slovaci şi 1.289 croaţi au aplicat pentru cetăţenia ungară, ceea ce înseamnă că multe dintre persoanele ce locuiesc în ţările vecine Ungariei au depus cererile în Ungaria. Parlamentul ungar a decis, în mai 2010, ca cetăţenia ungară să poată fi acordată printr-o procedură rapidă persoanelor sau urmaşilor celor care au avut cetăţenie ungară până în anul 1920 sau între 1938 şi 1945. Vorbirea fluentă a limbii maghiare este o condiţie, însă nu sunt necesare rezidenţa pe teritoriul Ungariei sau un examen despre Constituţie.Aduce Mediafax.
În Franţa ministrul responsabil cu lupta contra fraudei a ascuns zeci de ani bani în străinătate, iar în Spania o prinţesă este considerată suspectă într-un caz de fraudă. Tentaţia banului şi a puterii face ca poveştile cu prinţese şi cavaleri să se transforme în scandaluri morale de-a lungul şi de-a latul unei Europe care încearcă să iasă din criză devenind un model de disciplină fiscală. Dacă în Spania o prinţesă a devenit suspectă într-un 
caz de fraudă majoră, în Franţa ministrul pentru buget, responsabil cu lupta contra evaziunii fiscale, a fost forţat de presă, de public şi de iminenţa apariţiei dovezilor incriminatorii să admită că a ascuns timp de 20 de ani sute de mii de euro în străinătate. Mai mult, o anchetă jurnalistică a dovedit că până şi trezorierul de campanie al preşedintelui francez are afaceri în paradisurile fiscale blamate de UE. Preşedintele francez Francois Hollande şi-a început mandatul promiţând un guvern fără pată. Dar după nici un an în funcţie, socialistul Hollande s-a văzut nevoit să-şi excludă din cabinet şi partid ministrul pentru buget, pe Jerome Cahuzac, un fost chirurg care şi-a construit averea făcând transplanturi de păr pentru bogaţi. Ca ministru pentru buget, Cahuzac a primit misiunea de a combate evaziunea fiscală într-o ţară care treptat alunecă în eşalonul secund al economiilor zonei euro. Acum el este eroul negativ într-o „afacere“ de fraudă descrisă de presa fraceză ca fiind „unul dintre cele mai spectaculoase scandaluri ale celei de-a Cincea Republici“. Preşedintele Hollande a vorbit într-un discurs televizat de o „jignire“ adusă statului şi poporului. Integral la Ziarul Financiar.
Scurgere de informaţii în mediul offshore. Poziţia preşedintelui Hollande, slăbită şi mai mult? Un apropiat al lui François Hollande, trezorierul campaniei sale prezidenţiale, este acţionar la societăţi offshore în Insulele Cayman, dezvăluie Le Monde. Informaţia ar putea slăbi poziţia preşedintelui francez, afectat deja de scandalul Cahuzac. Jean-Jacques Augier, 
fost inspector la Finanţe, om de afaceri care a fost trezorierul lui François Hollande în timpul campaniei prezidenţiale din 2012, este acţionar la două societăţi offshore în Insulele Cayman, prin intermediul holdingului său financiar, Eurane. Zeci de publicaţii din lume au avut acces, printr-un consorţiu independent de jurnalism de investigaţie, ICIJ, cu sediul la Washington, la o scurgere majoră de informaţii, provenind de la două societăţi ce oferă servicii de tip offshore, una cu sediul în Singapore, cealaltă din British Virgin Islands. De partea sa, Jean-Jacques Augier spune că nu a făcut nimic ilegal. “Nimic nu este ilegal”, declară el pentru Le Monde, adăugând că nu are “nici cont bancar personal deschis în Cayman, nici investiţii personale directe în acest teritoriu”. Augier precizează că şeful statului francez nu este la curent cu afacerile sale. Noile dezvăluiri l-ar putea stânjeni şi mai mult pe preşedintele francez, François Hollande, antrenat deja într-un scandal de fraudă fiscală, în care a fost implicat fostul ministru pentru Buget, Jérôme Cahuzac. RFI
Angela Merkel îşi măreşte avantajul în cursa pentru Cancelaria federală. Angela Merkel este mai populară ca oricând în rândul germanilor şi are un avans considerabil faţă de adversarul său social-democrat, în perspectiva alegerilor parlamentare de la 22 septembrie. Potrivit unui sondaj realizat pentru postul naţional de televiziune ARD şi citat de France Presse, dacă şeful guvernului federal ar fi ales prin vot direct, ceea ce nu este cazul, 
Angela Merkel, respectată în Germania pentru gestionarea crizei în fruntea primei economii europene, ar primi 60% din intenţiile de vot, un avans de două puncte, faţã de 25% (minus 1) pentru Peer Steinbrück. Cu 68% opinii favorabile, Angela Merkel rămâne personalitatea politică preferată a germanilor, iar scorul său a rămas neschimbat în ultima lună, perioadă marcată de criza cipriotă. Adversarul său social-democrat a pierdut patru puncte, până la 32% opinii favorabile. Potrivit sondajului amintit, aproximativ un german din doi (48%, plus 1 punct) ar dori formarea unui nou guvern condus de conservatorii din uniunile creştine, faţă de 37% în favoarea unui guvern în fruntea căruia să se afle social-democraţii (în pierdere 8 puncte). SPD întâmpină dificultăţi în delimitarea de conservatori, care abordează teme de campanie, cum ar fi salariul minim, altădată rezervate stângii. În acest sondaj, conservatorii câştigă două puncte, ajungând la 41% din intenţiile de vot, înaintea SPD, 27% (minus 1) şi a Verzilor, 14% (minus 1). Liberalii din FDP, partenerul minoritar al actualei coaliţii guvernamentale, sunt creditaţi cu 4%, rezultat neschimbat ca şi pentru extrema-stângă Die Linke (8%) şi Partidul Piraţilor (3%). Sondajul a fost realizat telefonic pe un eşantion de 1.502 persoane, în zilele de 2 şi 3 aprilie. Adevarul
Muşchii nord-coreeni. Escaladarea războiului retoric în peninsula coreeană, până la un nivel de intensitate fără precedent, a sfârşit prin a-i alerta şi pe unii dintre cei mai sobri comentatori. Dar ce vrea de fapt Fenianul? Concesii, afirmă expertul german Manfred Pohl, care a stat de vorbă cu Mario 
Dobovisek de la Deutsche Welle. Tactica e veche. Coreea de Nord a recurs în repetate rânduri la ameninţări spre a obţine varii avantaje din partea americanilor, niponilor şi sud-coreenilor. În opinia politologului german Manfred Pohl, expert în probleme asiatice, stridenţa belicoasă a retoricii staliniştilor de la Fenian nu ar anunţa o proximă intrare în acţiune a forţelor armate ale statului comunist. Pe moment însă, războiul cuvintelor e în toi. Noul potentat de la Fenian, tânărul Kim Jong – un a denunţat armistiţiul convenit acum 6 decenii şi a reactivat starea de război. În plus, a ameninţat Statele Unite cu atacuri nucleare. Un asemenea atac ar fi fost aprobat „fără cruţare”, s-a afirmat, oficial, în capitala nord-coreeană. Autorităţile comuniste şi-au anunţat intenţia de a relua şi utilizarea reactorului de la Yongbyon, închis de 6 ani. Tot ei au continuat să blocheze accesul sud-coreenilor la firmele lor din zona de liber schimb creată la Kaesong, în nordul peninsulei, spre a procura locuri de muncă nord-coreenilor, devize regimului de la Fenian şi o oarecare destindere în raporturile dintre cele două sisteme. Americanii au cerut Coreii de Nord să-şi măsoare cuvintele şi să se modereze. Confruntat cu prima sa criză de amploare, noul şef al Pentagonului s-a grăbit să ia ameninţările în serios. Chuck Hagel a anunţat trimiterea în zonă a unor nave de război, a unor bombardiere „invizibile”, de tip Stealth, nedetectabile prin radar, precum şi edificarea unui scut antirachetă în proximitate, pe insula Guam, din Pacific. La rândul său, secretarul general al ONU Ban Ki Moon şi-a exprimat „profunda” îngrijorare. Dar toate apelurile internaţionale la adresa Coreeii de Nord şi a protectorilor lor chinezi de la Beijing, fără de care regimul de la Fenian n-ar putea supravieţui par să fi fost inutile. China comunistă, care-şi urmăreşte propriile obiective de putere regională şi globală şi are nevoie de nord-coreeni ca tampon între forţele chineze şi cele americane din Coreea de Sud s-a rezumat să lanseze vagi avertismente la adresa nord-coreenilor. Dată fiind gravitatea crizei, una de dimensiuni fără precedent în cei 60 de ani scurşi de la războiul coreean, se pune întrebarea ce intenţii are, de fapt, Kim Jong-un. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
