Europa: 31 Octombrie 2012 / Barak, Mitt şi Sandy
| 31/10/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Uraganul Sandy. Imagini din America lovită. Bilanţul: 8 milioane de oameni rămaşi fără electricitate, pagube de peste 30 de miliarde de dolari. Uraganul Sandy, considerat cel mai periculos din ultimii 100 de ani în SUA, a lovit marţi dimineaţă (la 0.20, ora României), coasta statului New Jersey. La două ore distanţă, Sandy a ajuns şi deasupra oraşului Atlantic City. În jurul orei 6 (ora 
României), uraganul se îndrepta spre statul Pennsylvania. Cel puţin 33 de persoane din SUA şi una din Canada au murit din cauza uraganului Sandy. Aproximativ 8 milioane de americani au rămas fără curent electric, autorităţile avertizând că penele de curent vor fi îndelungate, din cauza inundaţiilor şi a copacilor şi stâlpilor dobrâţi de rafale. Oamenii din Atlantic City au fost avertizaţi să nu folosească apa curentă fără a o fierbe în prealabil. Primarul din New York, Michael Bloomberg a lansat un apel către americani, prin care îi ruga să nu mai sune la serviciul de urgenţă decât dacă “este o problemă de viaţă şi de moarte”. “Am primit 10.000 de telefoane în jumătate de oră la 911, faţă de 1.000 câte sunt în mod obişnuit. Vă rog, vă rog, vă rog să nu mai sunaţi dacă nu este o problemă de viaţă şi de moarte”. Preşedintele Barack Obama a declarat stare de urgenţă în zece state plus capitala Washington D.C, iar şcolile şi alte instituţii publice din zona afectată au fost închise luni şi marţi. Sute de mii de oameni au fost evacuaţi forţat şi duşi din calea pericolului, preşedintele american avertizându-i să ia uraganul în serios. Se aşteaptă ca Sandy să fie cel mai puternic uragan din ultimii 100 de ani din SUA, estimându-se că ar putea provoca pagube directe de 1 miliard de dolari şi un impact economic în SUA de peste 20 de miliarde de dolari, conform Bloomberg.Integral in Gandul.
CE regreta ca Senatul roman nu a dat curs sentintei ICCJ in cazul Diaconu: Decizia este in contradictie cu recomandarea din MCV de a cere demisia parlamentarilor cu decizii finale de incompatibilitate. Comisia Europeana (CE) regreta decizia de marti a Senatului roman de a nu da 
curs unei sentinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) in cazul senatorului Mircea Diaconu, a declarat marti Mark Gray, purtator de cuvant al CE, citat de Agerpres. Reprezentantul CE a mai arata ca decizia senatorilor romani este in contradictie cu solicitarea Comisiei Europene, inclusa in ultimul raport din cadrul MCV, de “a cere demisia membrilor parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate”. “Este important pentru statul de drept in Romania ca deciziile judecatoresti sa fie aplicate cu strictete. Decizia Senatului roman este in contradictie cu recomandarea Comisiei de ‘a cere demisia membrilor parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate’, care este inclusa in ultimul raport pentru Romania adoptat in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare”, a precizat purtatorul de cuvant al executivului comunitar. “Comisia va continua sa monitorizeze chestiunea indeaproape”, a adaugat el. Plenul Senatului a respins, in sedinta de marti, posibilitatea incetarii mandatului de senator pentru liberalul Mircea Diaconu, care, potrivit Agentiei Nationale de Integritate, se afla in stare de incompatibilitate, anunta Agerpres. Impotriva incetarii mandatului de senator s-au exprimat 32 de senatori, in timp ce “pentru” au votat 23 de senatori. Zece senatori s-au abtinut de la vot. Votul a fost secret si electronic. HotNews
Franţa: ofensivă patronală împotriva guvernului socialist. În Franţa asistăm la un moment de tensiune între guvern şi patronat. Parctic, patronii s-au mobilizat şi cer guvernului o substanţială reducere a fiscalităţii care apasă 
asupra întreprinderilor. Ceea ce pune guvernul într-o situaţie delicată pentru că scopul său este să facă economii drastice în vederea revenirii la echilibrul bugetar. Spiritele par destul de încinse în acest moment, dezbaterea a luat o turnură vehementă iar avertismentele patronilor se înmulţesc. Fără o politică susceptibilă să ducă la o scădere a preţului muncii, Franţa riscă să nu mai fie competitivă pe terenul economiei mondiale, spun ei. Putem vorbi chiar de o ofensivă patronală împotriva guvernului socialist. Astfel de mişcări au mai avut loc în istoria recentă a Franţei, de exemplu în 1981, cînd patronii s-au mobilizat împotriva programului de naţionalizări lansat de preşedintele socialist de atunci, François Mitterrand. Patronii s-au mai mobilizat masiv şi în 1990 împotriva reducerii săptămînii de lucru de la 39 la 35 de ore, măsură luată, de guvernul socialist de la acea oră. Asociaţia franceză a intreprinderilor private cere reducerea fiscalităţii cu 30 de miliarde de euro pe următorii doi ani. Iar preşedinte principalei organizaţii patronale, Laurence Parisot, nu ezită să recurgă la imagini plastice pentru a descrie situaţia interprinderilor franceze. Ea spune: Franţa este asemeni vasului Titanic, ea se apropie de un iceberg care riscă să o scufunde, acest iceberg este foarte aproape şi are forma crizei actuale prin care trece Europa. In consecinţă, patroana patronilor cere guvernului să ia măsuri rapide în favoarea intreprinderilor franceze care se înăbuşă sub presiunea fiscalităţii. Laurence Parisot cere nici mai mult şi nici mai puţin decît o revoluţie, o reformă radicală, un “big-bang economic”, spune ea, de natură să redea oxigen creativităţii şi competitivităţii franceze. Integral la RFI.
Ungaria, în război cu FMI, a ajuns la maximum de angajaţi din ultimii zece ani şi are un salariu minim de 300 de euro pe lună, dublu faţă de România. Ungaria a înregistrat în cel de-al treilea trimestru al 
acestui an cel mai mare număr de angajaţi din ultima decadă, de 3,938 milioane la o populaţie de puţin peste 9,970 milioane. În comparaţie cu aceeaşi perioadă anului trecut, sunt cu 80.000 mai multe locuri de muncă ocupate, iar aceasta în condiţiile în care economia este din al doilea trimestru în cea de-a doua recesiune din ultimii patru ani, iar guvernul pare că face eforturi să întârzie un acord de asistenţă financiară cu FMI. Totodată, numărul şomerilor este stabil de mai multe luni şi cu doar câteva mii mai redus decât cel din urmă cu un an, potrivit datelor biroului central de statistică, preluate de Portfolio.hu. Rata şomajului se cifrează la 10,4%, foarte apropiată de media din UE. Potrivit datelor statistice pentru al treilea trimestru, numărul angajaţilor este cu 59.000 mai mare decât cel din cele trei luni anterioare şi cu 79.500 peste nivelul din al doilea trimestru al anului trecut. În aceste condiţii, rata de angajare se situează la 51,4%, cea mai mare din ultimii zece ani. Niveluri uşor mai scăzute au fost înregistrate în toamna anilor 2003 şi 2006, când însă nu existau programe publice masive de stimulare a angajărilor.Printre locurile de muncă nou create în al treilea trimestru predomină posturile permanente calificate, la fel ca în ultimele trimestre. Cele mai multe angajări s-au făcut în sectorul serviciilor. Portfolio.hu. sugerează că majorarea numărului locurilor de muncă ocupate reflectă legalizarea unor porţiuni din economia gri, dovadă fiind faptul că sunt mai mulţi angajaţi în domenii precum canalizarea, pază şi protecţie şi spălătorii. Agenţia atrage atenţia şi asupra unui aspect dubios al statisticilor oficiale, acela că sectorul privat a contribuit, aparent, cu 45.000 de locuri noi de muncă în timp ce aproape toate sectoarele economice au fost în recesiune în al doilea trimestru, în timp ce sectorul serviciilor, extrem de sensibil la cerere, este lovit dur de măsurile de austeritate introduse de guvernul condus de premierul Viktor Orban. Cu toate acestea, încrederea în economie a crescut în octombrie de la minimul ultimelor opt luni, notează Bloomberg. Un indice al încrederii calculat de institutul de cercetare economică GKI din Budapesta a urcat de la -25 în septembrie la -24,6 în octombrie. Avansul reflectă însă încrederea mai mare a oamenilor de afaceri. Pentru populaţie, indicatorul a scăzut de la -49,5 la -53. Integral in Ziarul Financiar.
Germania – paradis fiscal? Criminalitatea organizată câştigă tot mai mult teren în Germania. Autorităţile reclamă lipsa unei strategii la nivel federal. Aproape 13.000 de sesizări privind o eventuală spălare de bani au fost înregistrate anul trecut de autorităţile federale de resort. Suspiciunile s-au 
adeverit în jumătate din cazuri. Un nivel record din 1993 până astăzi. Din 1993 a intrat în vigoare legea privind combaterea spălării banilor. Pe baza acesteia, băncile sunt obligate să anunţe Oficiul Federal pentru Supravegherea Finanţelor, atunci când pe anumite conturi apar de-o dată sume mari de bani. În cel mai recent raport, prezentat la începutul săptămânii (pe 29 octombrie), reprezentanţii Poliţiei federale au insistat asupra unor plăţi efectuate din Italia, Rusia, Ucraina şi Belarus. Anchetele au relevat că nu doar proprietarii de imobile, restaurante sau jocuri de noroc, ci şi tot mai multe persoane private sunt implicate în activităţi de spălare a banilor. “Situaţia din Germania favorizează, din păcate, fenomenul spălării banilor”, explică Gerhard Schick, care, în calitate de parlamentar ecologist şi membru al Comisiei de Finanţe, s-a ocupat intens de acest subiect. “Se conştientizează prea puţin adevăratele dimensiuni ale acestui fenomen”, declară Schick în interviul acordat în exclusivitate pentru Deutsche Welle. “Tot mai multe tranzacţii comerciale devin intransparente”, recunoaşte şi şeful poliţiei federale, Jörg Ziercke. Se impune, aşadar, o intensificare a controalelor. Poziţie pe care o susţin şi specialiştii OECD şi cei ai Comisiei Europene. Ambele instituţii acuză Germania că nu întreprinde îndeajuns pentru a combate spălarea banilor. Între 50 şi 60 de miliarde de euro, atât se obţine anual din afacerile cu droguri, traficul de arme, şantaje, după cum estimează poliţiştii germani. Şi totuşi, autorităţile nu au reuşit să blocheze nici măcar un procent din această sumă. În sectorul bancar, există instrumentele necesare urmăririi, dar în multe alte domenii ar trebui introduse modalităţi de control din partea statului. Ceea ce însă nu doreşte cu adevărat la nivel politic, după cum se plânge criminalistul Sebastian Fiedler. Comisia Europeană a iniţiat deja procedura de infringement împotriva guvernului federal, considerând că guvernanţii germani nu se implică îndeajuns în combaterea spălării banilor. Argumentul executivului european: tranzacţiile ilegale facilitează finanţarea terorismului. În alte state analizate de Financial Action Task Force din cadrul OECD, numărul infracţiunilor descoperite în domeniul spălării banilor este de 4 până la 20 de ori mai mare faţă de Germania. Integral la Deutsche Welle.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
