Europa: 3 decembrie 2012 / BCE le cere politicienilor să iasă din „lumea basmelor“.
| 03/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Moody’s a atacat mecanismele financiare de apărare ale zonei euro, iar BCE le cere politicienilor să iasă din „lumea basmelor“.Una dintre cele mai mari temeri ale zonei euro s-a adeverit după ce Moody’s, una dintre 
marile agenţii de evaluare financiară, a atacat ratingurile fondurilor de salvare ale uniunii monetare. Deşi, aşa cum au demonstrat alte decizii similare, penalizarea este pur simbolică, aceasta evidenţiază că problemele zonei euro se agravează, situaţie sugerată şi de Banca Centrală Europeană, cel mai puternic gardian al euro, care a avertizat că criza este departe de a se fi terminat, iar guvernele trebuie să iasă din “lumea basmelor” şi să treacă la fapte. BCE este singura instituţie europeană cu forţa de a ţine în frâu o criză care a început să erodeze economiile până acum solide din UE. Agenţia de evaluare financiară Moody’s a redus cu o treaptă ratingurile ESM şi EFSF de la Aaa, cel mai bun calificativ posibil, la Aa1. Agenţia îşi motivează decizia, care urmează reducerii ratingului suveran al Franţei, prin legăturile strânse dintre mecanismele de finanţare şi pericolele pe care le au în faţă cei mai importanţi contribuabili ai acestor fonduri. Franţa este unul dintre puţinele state din zona euro care mai aveau calificativ maxim şi de aceea unul dintre pilonii de bază ai ESM şi EFSF. Aceste mecanisme au ca scop stabilizarea zonei euro prin furnizarea de asistenţă financiară pentru statele cu probleme. Noile calificative au perspective negative, semn că nu sunt exluse alte retrogradări, scrie Thomson Reuters. “O altă reducere a ratingului EFSF ar arăta cum încrederea în fondul de salvare a zonei euro este afectată de înrăutăţirea condiţiilor economice în miezul zonei euro”, a afirmat Nicholas Spiro, analist la Spiro Sovereign Strategy. EFSF a fost înfiinţat în 2010 pentru a asigura finanţare, prin împrumuturi, pentru statele cu probleme din zona euro. Fondul a cheltuit 192 miliarde euro din resursele totale de 440 miliarde euro pentru salvarea Irlandei, Portugaliei şi Greciei şi va fi înlocuit la mijlocul anului viitor de ESM, un mecanism permanent devenit operaţional pe 8 octombrie, notează Bloomberg. Integral in Ziarul Financiar.
Le Monde: Miza alegerilor din România, (explicată pentru francezi). Cotidianul Le Monde cu data de luni 3 decembrie publică în suplimentul său de geopolitică o pagină întreagă dedicată alegerilor din România. Autorul articolului, Mirel Bran, schiţează şi cîteva portrete de politicieni. Nimic mai 
eficient decît o hartă pentru ca publicul francez să poată situa România în spaţiul european precum şi distribuţia forţelor politice pe teritoriul României. Ceea ce şi face Le Monde, pentru a ilustra un titlu extrem de sugestiv: “Bătălia celor două Românii”. Iar cele două Românii apar marcate cu claritate: în roz aproape toată Moldova şi o bună parte din Muntenia, rozul fiind culoarea stîngii ; în albastru cam trei sferturi din Transilvania şi o vastă zonă din jurul Bucureştiului, albastrul fiind culoarea dreptei. Personal mi se pare destul de “grăbit” acest desen prin care România apare sub forma unei încleştări de blocuri compacte, cu o minoritate galbenă în centru formată din maghiari. Ceva mai multe nuanţe le sunt însă furnizate francezilor cînd Mirel Bran le explică în ce constau diferenţele dintre cele două coaliţii. Aceste diferenţe, spune el, nu sunt atît ideologice ci ţin de diviziunile create pe fondul tranziţiei democratice. O tabără vrea modernizarea României şi ancorarea ei în Europa, cu preţul unor sacrificii precum politica de austeritate; a doua tabără pune accentul pe protecţia socială, indiferent de preţul care ar trebui plătit, şi consideră că Uniunea Europeană este sursa problemelor cu care se confruntă România. Mirel Bran mai explică în articolul său cine este Dan Diaconescu, omul care ar putea încarna cea de-a treia forţă politică din România, dar care încarnează deocamdată un gust excesiv pentru exhibarea averilor sale şi a luxului în care trăieşte. In articol se mai vorbeşte şi despre reforma justiţiei cu precizarea că elanul în direcţia moralizării vieţii politice riscă să fie frînat întrucît actualul guvern condus de Victor Ponta nu încetează să critice acţiunile Parchetului anti-corupţie. RFI
Merkel admite ştergerea unei părţi din datoria Greciei, dar nu mai devreme de 2014. Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, admite ştergerea unei părţi din datoria Greciei, însă nu mai devreme de 2014 şi cu condiţia ca la acea dată Atena să fie în stare să-şi asigure independent nevoile 
financiare, a declarat şefa executivului german într-un interviu publicat de Bild am Sonntag, citat de Itar-Tass. “Actualul program de ajutorare a Greciei funcţionează până în 2014, iar pentru atingerea anumitor indicatori bugetari noi am alocat alţi doi ani, până în 2016. În cazul în care Grecia va putea la un moment dat să se descurce prin mijloace proprii, pentru a nu lua bani datorie, atunci va trebui să privim şi să evaluăm altfel această situaţie”, a spus Merkel. Cu toate acestea, cancelarul federal german nu crede că o asemenea evoluţie a evenimentelor este posibilă înainte de 2014-2015. De asemenea, Merkel a subliniat că vede hotărârea cu care acţionează actualul guvern al lui Antonis Samaras şi că Germania “va ajuta Atena prin vorbă şi faptă” în formarea de noi structuri şi desfăşurarea reformelor necesare. “‘Participarea noastră (la programul de ajutorare a Greciei) este în interesul Berlinului, pentru că toate acţiunile sunt întreprinse ţinând cont de zona euro şi sunt în folosul fiecărei ţări din uniunea monetară, inclusiv a Germaniei”, a spus cancelarul federal. Integral in Capital.
Visând la “Marea Albanie”. Albania a fost ultima ţară din Balcani care şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman (1912). La fondarea statului albanez, mulţi – în special kosovarii – au rămas pe dinafară. Încă de pe atunci s-a născut ideea unirii “tuturor albanezilor într-un singur stat”. În Kosovo, visul reunificării cu Albania a renăscut în 2008. Mişcarea naţionalistă 
“Vetëvendosja” (Autodeterminare) este a treia putere în parlamentul kosovar. “Unirea este un drept incontestabil al albanezilor, întrucât au fost separaţi în mod nedrept”, argumentează Glauk Konufca, figură de vază a formaţiunii “Vetëvendosja”. Partidul avansează ideea unui referendum privind reunificarea celor două părţi. Până acum, propunerea nu a reuşit să treacă prin parlament. În orice caz, mişcarea naţionalistă “Vetëvendosja” nu este singura formaţiune cu asemenea planuri. Alianţa roşu-negru, “Aleanca Kuq e Zi“, înfiinţată în Albania în vara anului 2012, urmăreşte acelaşi scop. Acestora li se alătură numeroase mişcări şi grupuri albaneze din statele învecinate Macedonia, Muntenegru şi sudul Serbiei. În urmă cu un secol, când părţile victorioase ale primului război din Balcani, cu precădere Serbia, Bulgaria, Grecia şi Muntenegru, au început împărţirea teritoriilor recucerite de la Imperiul Otoman, în oraşul-port Vlora, albanezii îşi proclamau independenţa statului (28 noiembrie 1912). A fost o decizie conjuncturală, explică istoricul Oliver Schmitt. “Declaraţia de independenţă nu a fost vreun rezultat al planurilor mişcării naţionale albaneze.” Eliminarea dominaţiei otomane şi faptul că trupele din Serbia, Munetengru şi Grecia au înaintat rapid în teritoriile populate de albanezi au stârnit îngrijorarea marilor puteri, “în special a monarhiei austro-ungare şi a Italiei”, adaugă Schmitt. Acestea se temeau că Serbia, o apropiată a Rusiei, se va extinde până la Marea Adriatică, modificându-se astfel raportul de forţe în regiune. Marile puteri au recunoscut graniţele actualei Albanii prin Conferinţa de la Londra (1913). Astfel, jumătate din populaţie a rămas în afara statului albanez – majoritatea acestor oameni în ulterioara Iugoslavie: Kosovo, Macedonia, sudul Serbiei şi Muntenegru. În Kosovo, teritoriu cu populaţie majoritar albaneză, planurile unei republici de sine stătătoare în interiorul Iugoslaviei au eşuat. Abia după destrămarea Iugoslaviei au avut şi kosovarii şansa de a-şi declara independenţa de Serbia (2008). Naţionaliştii visează de multă vreme la un stat care să reunească toţi albanezii din regiune. Dar cu precădere în Macedonia şi sudul Serbiei se nasc mereu tensiuni între diverse grupuri etnice, ba chiar se ajunge la violenţe. În ziua de azi există două ţări cu populaţie majoritar albaneză şi mai multe regiuni populate de albanezi în ţările învecinate. Astfel, proiectul naţionaliştilor albanezi nu e nici pe departe finalizat. Integral la Deutsche Welle
Marea Britanie caută aliaţi în SUA şi Europa pentru a lupta cu marile companii care plătesc impozite mici. Guvernul britanic caută aliaţi în SUA şi printre celelalte ţări euopene pentru a porni o ofensivă coordonată împotriva companiilor de internet cu scopul de a le forţa să plătească taxe pe măsura veniturilor realizate, scrie The Telegraph. Unul dintre primii paşi în 
acest sens ai guvernului britanic va fi numirea unui expert în taxe care să coordoneze consultările referitoare la introducerea unui nou impozit. Măsura vine în contextul furiei şi criticilor societăţii civile şi ale politicienilor în privinţa taxelor mici plătite de unele dintre cele mai mari companii cu operaţiuni în Marea Britanie. Mai multă presiune va veni din partea unei comisii parlamentare care va publica o analiză despre cum reglementează Marea Britanie veniturile obţinute în străinătate. Comisia a acuzat companiile Google, Amazon şi Starbucks că sunt “imorale” deoarece plătesc taxe prea mici în comparaţie cu veniturile pe care le fac.Politicienii au arătat că Amazon a avut anul trecut vânzări de aproape trei miliarde de lire sterline, dar firma Amazon.co.uk a raportat vânzări de doar 207 milioane lire sterline. În ultimii trei ani, divizia britanică a încasat impozite de 2,3 milioane lire la vânzări de 7,1 miliarde lire. Google a plătit impozit de şase milioane de lire la venituri de 2,5 miliarde de lire în Marea Britanie. Directorul executiv al diviziei Google UK Matt Brittin şi-a apărat afacerea spunând că parlamentarii învinovăţesc companiile pentru un sistem proiectat chiar de ei. “Google joacă după regulile stabilite de politicieni. Singurii oameni care pot schimba ceva sunt politicienii care stabilesc taxele”, a spus Brittin. Integral in Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
