Europa: 27 noiembrie 2012 / Faza “scapă cine poate”?
| 27/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Cum a reuşit Ungaria să aibă un salariu minim dublu faţă de România şi să piardă doar un milion de locuri de muncă din 1990? Prin încurajarea IMM-urilor. România şi Ungaria au plecat oarecum de pe aceeaşi poziţie după prăbuşirea comunismului. Însă în cele două decenii care au urmat România şi-a pierdut industria şi odată cu ea aproape două treimi din numărul celor care lucrau în 1990. În acest timp, Ungaria a pierdut doar un milion de salariaţi din cei cinci milioane de la sfârşitul erei comuniste, iar salariul minim din această ţară a ajuns să fie în prezent de două ori mai mare 
decât cel din România. Care este “secretul” Ungariei? O politică economică “patriotistă” care sprijină afacerile mici şi mjloci, a explicat pentru Ziarul Financiar Janos Szigeti, ataşatul comercial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti. În 1990, numărul de angajaţi ai României reprezenta circa 48% din populaţia totală a ţării şi era mai mare decât întreaga populaţie a Ungariei. De-a lungul celor două decenii care au urmat, populaţia României a scăzut de la 23 milioane la 19 milioane. În acelaşi interval, România a pierdut 6,5 milioane de angajaţi, ajungând să aibă 4,3 milioane de salariaţi în prezent, adică 22% din populaţia totală, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi ale Băncii Mondiale (BM). Ungaria a ajuns de la aproape cinci milioane de angajaţi în 1990, circa jumătate din populaţia ţării, la puţin sub patru milioane de angajaţi în prezent, adică aproximativ 40% din numărul total de locuitori. Cum a reuşit Ungaria să-şi protejeze forţa de muncă de impactul reformelor şi al valului de privatizări demarat în mişcarea către economia de piaţă? “S-ar putea spune că privatizările au decurs puţin mai pozitiv”, a spus Janos Szigeti la emisiunea ZF Live. “La noi de la bun început s-au făcut eforturi mari pentru păstrarea angajaţilor în cadrul afacerilor mici şi mijlocii.” Oficialul a insistat pe importanţa IMM-urilor în economia Ungariei, care sunt încurajate prin ceea ce el a numit “politica patriotistă” a guvernului. “Din numărul total al angajaţilor, 64% lucrează în cadrul afacerilor mici şi mijlocii. Chiar din acest motiv guvernul spunea că secretul supravieţuirii Ungariei se află undeva pe la afacerile mici şi mijlocii”, a mai spus el. Întrebat dacă ar sfătui Guvernul de la Bucureşti să urmeze modelul Ungariei de a încuraja IMM-urile, Szigeti a arătat că nu este necesar, deoarece autorităţile române au deja aceeaşi abordare. “Văd în fiecare zi că şi Guvernul României face la fel: facilităţi pentru IMM-uri, îmbunătăţirea cadrului juridic”, a spus diplomatul ungar. El a arătat că sistemul cardului Szechenyi, prin care întreprinderile mici pot obţine uşor credite subvenţionate, funcţionează “extraordinar” în Ungaria. Acest sistem a inspirat programul “Mihail Kogălniceanu”, lansat în România anul trecut. Integral in Ziarul Financiar
Europa în faza “scapă cine poate”? Să fi intrat Europa în faza “scapă cine poate?” Iată o întrebare pe care şi-o pun unii editorialişti francezi după recentele alegeri legislative anticipate din Catalonia. Nu este pentru prima dată că Uniunea Europeană se confruntă cu euroscepticismul şi cu unele tendinţe 
centrifuge, dar criza economică acută amplifică astăzi aceste fenomene. In acest sens merge în orice caz analiza făcută de Bernard Guetta, unul dintre cei mai fini editorialişti francezi care intervine în fiecare dimineaţă pe postul de Radio France Inter iar uneori semnează articole în cotidianul Libération. Multiplele crize cu care este confruntată Europa (criza economică, cea a datoriei publice, cea instituţională, cea legată de propria sa identitate) au amplificat atît diversele forme de egoism cît şi îndoiala în ce priveşte sensul construcţiei europene. In anii cînd Europa beneficia de o creştere economică importantă, avansa triumfător spre moneda unică şi era considerată ca un model planetar, toate privirile admirative se îndreptau spre ea. In prezent, în acest moment de dificultate, unii au tendinţa de a spune însă, ca şi cum s-ar afla pe o corabie care se scufundă, “scapă cine poate”. Atitudinea Marii Britanii în acest context este simptomatică, mulţi britanici se întreabă efectiv dacă prezenţa ţării lor în sînul Uniunii mai este benefică şi dacă le mai aduce vreun avantaj. Cam aceeaşi întrebare şi-o pun şi mulţi catalani. Ei vor să rămînă în cadrul Uniunii Europene dar se întreabă dacă nu le-ar fi mai bine, cel puţin din punct de vedere fiscal, dacă s-ar separa de Spania. Tara Bascilor spaniolă este şi ea traversată de aceeaşi tematică, bascii consideră că s-ar descurca mai bine dacă ar fi independenţi. Gîlceava din Belgia dintre waloni şi flamanzi are şi ea solide motivaţii economice întrucît flamanzii consideră că dau mai mult statului belgian decît vecinii lor francofoni. Faptul că Scoţia se gîndeşte să organizeze un referendum pe marginea independenţei face parte din aceeaşi tendinţă centrifugă… Care s-ar putea traduce prin formula: să ne desprindem, să ne separăm, să ne izolăm ca să ne salvăm sau ca să ne fie mai uşor… Si în Italia există de multă vreme un fel de resentiment al nordului dezvoltat economic faţă de sudul mai rămas în urmă, iar la un moment dat un lider din nord evocase posibilitatea constituirii unei Italii de nord independente, “Padania”. Dacă adăugăm la acest tablou faptul că liderii europeni s-au separat recent la Bruxelles fără să ajungă la un acord legat de viitorul buget, şi mai ales faptul că ţările din nordul Europei (cu Germania în frunte) le critică pentru laxism bugetar pe cele de Sud (cu un accent special în direcţia Greciei), avem o imagine şi mai clară a acestor tendinţe centrifuge. In paralel, însă, există şi ţări sau regiuni care speră să-şi rezolve problemele prin integrarea europeană. Greu de spus cînd vor redeveni normale relaţiile dintre sîrbi şi kosovari, de exemplu, sau relaţiile dintre musulmani, sîrbi şi croaţi în Bosnia. Dar ei toţi speră că viaţa lor va fi mai bună de îndată ce Europa le va deschide porţile. Mai puţin atractivă a devenit însă Uniunea Europeană pentru turci, care se simt chiar umiliţi că le este contestată vocaţia lor europeană… Iată care este, deci, în acest moment, imaginea Uniunii Europene, o imagine răvăşită de acest ciclon numit criză şi de acest virus numit îndoială. Cum lumea are memorie scurtă, ea a uitat că secolul al XX-lea, pe fondul unei Europe divizate, a adus cu el două războaie catastrofale şi două forme de totalitarism de care lumea nu s-a vindecat încă integral. RFI
Acord între FMI şi zona euro pentru a reduce datoria Greciei. Zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au cãzut de acord în noaptea de luni spre marţi sã reducã datoria Greciei la 124% din PIB pânã în 2020, au anunţat surse europene, o decizie ce deschide calea deblocãrii ajutorului financiar pentru Grecia, informeazã AFP. Dupã peste zece ore de discuţii, miniştrii de finanţe ai zonei euro şi FMI s-au înţeles ca datoria Greciei sã fie redusã la 124% din PIB pânã în 2020, faţã de o ţintã iniţialã de 120% susţinutã de FMI, potrivit acestor 
surse, care nu au precizat modalitãţile de a se ajunge la acest obiectiv. Acest lucru reprezintã o reducere a datoriei Greciei de circa 40 de miliarde de euro pânã în 2020, potrivit acestor surse. “Salut decizia miniştrilor de finanţe’, a declarat şeful Bãncii Centrale Europene, Mario Draghi, plecând de la reuniunea de la Bruxelles, estimând cã “decizia va reduce fãrã îndoialã incertitudinea şi va întãri încrederea în Europa şi în Grecia”. Reuniunea, a treia în douã sãptãmâni cu Draghi şi directorul general al FMI, Christine Lagarde, a început la amiazã. Grecia este din nou “pe calea unei datorii viabile”, a declarat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, “FMI a vrut sã se asigure cã zona euro ia mãsurile necesare pentru a pune Grecia pe calea unei datorii viabile. Astãzi vã pot spune cã acest lucru s-a fãcut”, a declarat doamna Lagarde, într-o conferinţã de presã de încheiere a reuniunii Eurogrupului.La rândul său, prim-ministrul grec, Antonis Samaras, a salutat, în noaptea de luni spre marţi, acordul UE-FMI asupra datoriei Greciei, după o reuniune maraton a Eurogrupului la Bruxelles, informează AFP. “Totul a mers bine. Toţi grecii împreună, ne-am luptat şi mâine începe o nouă zi pentru toţi grecii”, a declarat Samaras, potrivit mass-media elene, după acordul UE-FMI asupra reducerii datoriei Greciei şi deblocării împrumuturilor internaţionale acordate Atenei. Integral in Adevarul.
Protest la Bruxelles: Manifestanţii au venit cu tractoarele. Jandarmii au fost împroşcaţi cu lapte. Sute de producători de lactate veniţi din mai multe ţări europene s-au îndreptat luni la prânz către centrul oraşului Bruxelles la bordul tractoarelor pentru a manifesta împotriva scăderii preţurilor la lapte în Europa. Manifestaţia “1.000 de tractoare la Bruxelles” va 
provoca perturbări importante pentru circulaţie în capitala Belgiei şi în împrejurimile sale până marţi după-amiază, au avertizat serviciile belgiene pentru trafic rutier. Manifestaţia este organizată de European Milk Board (EMB), confederaţia unor organizaţii ale producătorilor de lapte şi unor sindicate agricole din 14 ţări europene. “Există foc pe piaţa laptelui. Situaţia unor producători de lactate europeni este dramatică. De mai mult timp, preţurile la lapte nu mai acoperă costurile de producere şi mii de producători au abandonat deja”, explică EMB în comunicatul său prin care îndeamnă la manifestaţie. Organizând o “acţiune de protest spectaculoasă” la Bruxelles, obiectivul este “de a atrage atenţia factorilor de decizie politică”, care “trebuie să-şi asume responsabilităţile şi să adopte măsuri legislative eficiente pentru piaţă”, adaugă comunicatul. Manifestanţii au sosit la Bruxelles circulând în convoaie compuse din mai multe zeci de tractoare pe principalele autostrăzi care vin din Germania, Olanda şi Franţa, potrivit Centrului Oficial al Traficului Perex. Ei s-au îndreptat către Piaţa Luxembourg, unde o “mare acţiune simbolică” a fost stabilită pentru ora 15.00 (16.00, ora României) în faţa Parlamentului European, care dezbate luni reforma Politicii Agricole Comune (PAC). “Criza actuală, mai gravă decât cea din 2009, arată cât este de necesar să avem un sistem de control global al producerii”, a reacţionat eurodeputatul socialist belgian Marc Tarabela, însărcinat de agricultură în Parlamentul European. Mediafax.
Bulgaria este dată exemplu de disciplină bugetară chiar şi pentru zona euro. Cum a ajuns la această performanţă. Bulgaria se numără printre ţările cu cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană (UE), are cea mai puternică şi stabilă monedă naţională din Europa de Est şi este un exemplu de disciplină fiscală pentru celelalte ţări membre ale UE. Mai mult, Bulgaria candidează pentru statutul de membru în cadrul grupului select care reuneşte 34 de ţări cu economii dezvoltate şi de piaţă din întreaga lume, Organizaţia 
pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE). Ce alimentează acest elan al Bulgariei? Bulgaria are a doua cea mai mică datorie publică din UE, de 16,3% din PIB, după Estonia, pentru care raportul este de 6%, cu toate că datoria ţării a crescut în ultimii ani din cauza crizei, potrivit datelor Eurostat pentru 2011. Bulgaria se numără printre ţările care au reuşit într-o perioadă scurtă de timp să reducă decalajele faţă de Europa de Vest, iar la acest lucru a contribuit parţial politica fiscală conservatoare adoptată în urma crizei din 1996-1997, potrivit agenţiei Focus Fen. În trimestrul trei, Produsul Intern Brut (PIB) al Bulgariei a crescut cu 0,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, potrivit Institutului Naţional de Statistică din Bulgaria. În valoare absolută PIB-ul Bulgariei s-a situat la 21.735 milioane leva (11.112 milioane euro). Aceste date plasează Bulgaria la mijlocul listei statelor membre ale UE în ceea ce priveşte creşterea economică. Pentru următorii doi ani, 2013 şi 2014, Comisia Europeană estimează că Bulgaria va avea o creştere economică de 1,4%, respectiv 2%. Ţinând cont de situaţia economică, Bulgaria ar trebui să atingă o creştere a productivităţii de 5,5% dacă vrea într-adevăr să ajungă din urmă ţările din vestul Europei, notează Focus Fen. Peter Harrold, director în cadrul BM pentru Europa Centrală şi statele baltice, a atras atenţia asupra importanţei eficientizării energetice pentru a îmbunătăţi condiţiile din ţară şi pentru bunăstarea populaţiei. Atenţionarea a fost făcută în cadrul prezentării BM a performanţei economice a Bulgariei din ultimii 20 de ani. Creşterea economică înregistrată de Bulgaria se datorează în principal agriculturii şi industriei, sectoare unde activitatea a avansat cu 6,3% respectiv 3,5% în termeni anuali. În acelaşi timp, sectorul serviciilor, cu o pondere de 57% în PIB-ul ţării, a scăzut cu 1%. Guvernul condus de premierul Boiko Borisov, ales în 2009, a făcut paşii necesari pentru stimularea creşterii economice, încercând în acelaşi timp să menţină şi o politică financiară strictă. Disciplina fiscală impusă de ministrul de finanţe Simeon Djankov s-a dovedit a fi eficientă şi împreună cu reducerea cheltuielilor bugetare a adus economia Bulgariei pe un drum al creşterii economice constante într-o perioadă de criză. Integral in Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Mai nimic despre zisa “cedare de suveranitate” prin Consiliul monetar! Poate se mai calmeaza si antiUE de pe la noi. Ne amintim cata “libertate” a avut guvernul bulgar in anul 2008 fata de cel roman?
Cum a fost deficitul bugetar al Bulgariei in 2008 si cel al Romaniei?
Pacat ca se trece prea usor, mai ales ACUM cand multi se intreaba cine ii conduce dar deloc despre CUM.
Slut emil,
Sunt care invata, alti nu. Noi suntem din categoria a doua!
Buna dimineata,
Noi cu siguranta nu vom scapa! Dupa ce ca ajungem mai tot timpul la spartul targului, suntem fruntasi la tras gloante in genunchi. Eu as vrea sa vad, in afara de poporul care va intelege prea tarziu, si ceva vinovati reali pentru ceea ce se intampla.
Buna Giorgia,
Din nefericire, la noi poporul intelege foarte incet, vezi interviul si cartea lui Boia: http://www.adevarul.ro/cultura/Lucian_Boia-_-Romanii_sunt_un_popor_foarte_complexat_0_817718463.html