Europa: 26 noiembrie 2012 / Catalonia rămâne în Spania
| 26/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
În lipsa unui compromis, summitul UE pentru buget s-a încheiat cu un eşec, dar toţi se dau câştigători. Uniunea Europeană este cel mai mare perdant. Cine-a câştigat prima bătălie pentru bugetul european? Marea 
Britanie, zic unii, ar fi un câştigător pentru că a reuşit să câştige aliaţi cu greutate într-un moment în care se vorbeşte despre ieşirea ţării din UE. Presa străină mai scrie despre Franţa şi Polonia, care au obţinut, ca un compromis, majorarea fondurilor destinate capitolelor care le interesează cel mai mult, respectiv agricultura şi dezvoltarea regională. Cum legea o face cel care plăteşte, nici Germania nu poate lipsi de pe lista câştigătorilor. Berlinul a reuşit să-şi demonstreze puterea protejând Marea Britanie şi împiedicând adoptarea unui buget prea costisitor. Marele pierzător este însă UE ca întreg, care în plină criză nu a reuşit să demonstreze că funcţionează ca o uniune. Discuţiile de săptămâna trecută dintre şefii de state şi de guverne din UE s-au încheiat cu eşec după ce preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a aruncat prosopul în faţa alianţei celor mai bogate economii europene condusă de Germania şi Marea Britanie, care a refuzat să accepte un buget de 971 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, scrie The Guardian. Van Rompuy a încercat compromisul propunând informal reducerea bugetului la 940 miliarde euro, dar premierul britanic David Cameron a cerut tăieri suplimentare de 50 miliarde de euro, ceea ce ar fi dus proiectul de buget aproape de propunerea iniţială a Londrei, un buget de 885,6 miliarde euro. Olanda a cerut o reducere şi mai mare, de 100 miliarde euro. Nici cancelarul german Angela Merkel nu concepea să plece de la discuţii fără să obţină tăieri în planul propus de Van Rompuy. Ea consideră însă că, cerând reduceri de 50 miliarde euro, Marea Britanie merge prea departe. Propunerea iniţială a CE prevedea un buget de 1.033 miliarde euro. Integral in Ziarul Financiar.
Catalonia: Semi-eşec electoral al liderului naţionalist, Artur Mas. Odată cu alegerile de duminică din Catalonia, s-a tras cortina peste cea mai disputată şi tensionată campanie electorală catalană din ultimile trei decenii de 
democraţie spaniolă. Campanie care a gravitat în permanenţă în jurul planurilor secesioniste ale actualului şi viitorului premier catalan, Artur Mas, care direct, tranşant şi fără eufemisme, a cerut catalanilor votul, în schimbul independenţei. Euforică mobilizare electorală în Catalonia, pe măsura mizei acestor alegeri: 70% dintre cei aproape 5 milioane și jumătate de electori au așteptat la cozi în fața centrelor de vot, pentru a tranșa problema suveranității acestei provincii spaniole. Partidul lui Artur Mas, Convergență și Unitate, câștigă, dar nu reușește să obțină majoritatea absolută, la care spera atunci când a hotărât devansarea alegerilor, ba mai mult, pierde 12 locuri în viitorul Parlament. Rezultatul obținut duminică îl clasează pe primul loc, cu 29% din opțiunile de vot, dar cu nouă procente mai puțin decât acum doi ani. Deși rezultatul este un eșec evident, Mas a ținut să remarce că electoratul catalan a dat un vot de încredere “blocului politic care susține independența Cataloniei”, el a recunoscut că proiectul separatist s-a complicat, că “situația nu este ușoară, (…) dar că se va merge mai departe după același plan”. Pe locul doi, alt partid separatist catalan, Stânga Republicană, care teoretic ar trebui să fie partenerul ideal, pentru a forma majoritatea absolută necesară organizării referendumului secesionist, dar o parte a analiștilor vede dificilă conviețuirea, din cauza programului economic de stânga al republicanilor. Aceștia au dublat rezultatul anterior, al anului 2010, cu un discurs separatist mult mai radical decât Artur Mas, iar candidatul acestora, Oriol Junqueras îi avertiza pe catalani, în campania electorală, că actualul premier ar putea trăda proiectul secesionist, găsind o soluție de compromis cu Guvernul Spaniei. De asemenea, s-au remrcat prin criticile constante aduse politicii economice duse de Cabinetul lui Artur Mas. Partidul Socialist, a trei forță politică reprezentată în viitorul Parlament, a scăzut în preferințele catalanilor, obținând un negativ record electoral, care confirmă încă o data prăbușirea Opoziției socialiste la nivel național. De cealaltă parte a baricadei, reacții de nedisimulată satisfacție din partea Partidului Popular al premierului Mariano Rajoy. Maria Dolores de Cospedal, secretarul general al partidului, a ținut să remarce că “alegerile din Catalonia pun în evidență două aspecte importante, eșecul separatiștilor și degringolada Opoziției socialiste”. RFI
Noul act al tragediei elene. După eşuarea negocierilor pe tema bugetului la summitul UE, o parte a Uniunii – zona euro, cu ale sale 17 state membre – are şansa de a arăta că e capabilă, totuşi, de luarea de decizii. Miniştrii de Finanţe ai zonei euro se reunesc luni deja pentru a treia oară în tentativa de a adopta o 
decizie privind acordara unei noi tranşe din pachetul de ajutor destinat Greciei, aflată aproape în incapacitate de plată. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a avertizat asupra situaţiei presante, adăugând că răbdarea sa are o limită. După ce vineri, Juncker a declarat că problemele nu au fost încă, în mare parte, depăşite, sâmbătăt s-a consultat cu miniştrii de Finanţe în cadrul unei teleconferinţe. Care au fost rezultatele e neclar. Cert este că la summitul UE, premierul luxemburghez a folosit prilejul pentru a discuta cu şefi de stat şi de guvern din spaţiul euro în parte arătându-le cât de urgentă e rezolvarea chestiunii. “Am avut o bună şedinţă de lucru cu prietenul meu Antonis Samaras, am stat şi mai mult de vorbă cu cancelara Merkel şi alţi şefi de guvern pe tema Greciei”, a declarat Jean-Claude Juncker la finele summitului UE de la Bruxelles. Lunea trecută, cele 17 state membre ale zonei euro împreună cu şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde nu au reuşit să ajungă la un compromis privind finanţarea celor 14 miliarde de euro, de care ar mai avea nevoie Grecia. Aceasta pentru că noua tranşă convenită a pachetului de asistenţă, în speţă 31 miliarde de euro, a devenit insuficientă. Gecia are nevoie acum de 45 de miliarde, deoarece i s-a mai acordat un timp de doi ani pentru a ajunge la un nivel “suportabil” al datoriilor. Iar aceşti doi ani suplimentari necesită fonduri mai mari cu 14 miliarde. Ministrul federal de Finanţe, Wolfgang Schäuble, de pildă, respinge ideea unui program de asistenţă suplimentar pentru Grecia, fiind nevoie, din nou, de aprobarea Bundestagului. De aceea, experţii Eurogrup caută alte căi de finanţare. Propunerile sunt diverse, în discuţie fiind, de exemplu, reducerea dobânzilor la creditele existente sau chiar renunţarea în întregime la acestea de către Banca Centrală Europeană. E greu de crezut, însă, că prin astfel de soluţii s-ar putea aduna suma de 14 miliarde de euro. O altă propunere ar fi plătirea noii tranşe Greciei în rate. Aşa Eurogrup ar avea mai mult timp la dispoziţie sa facă rost de fonduri. Întreaga dezbatere şi ezitările grupului euro l-au înfuriat vizibil pe premeirul elen Antonis Samaras. Aflat la Bruxelles, Samaras a menţionat presei că “Grecia şi-a îndeplinit sarcinile. Acum a sosit rândul partenerilor europeni şi FMI să-şi îndeplinească promisiunea”. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
