Europa: 26 Martie 2013 / Europa si agenda lui Putin
| 26/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Germania consideră “echitabil” acordul pentru Cipru. Acordul aprobat de Eurogroup pentru salvarea Ciprului este “echitabil” şi poate stabiliza situaţia din ţară. Iată ce a declarat luni ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, citat de AFP. Wolfgang Schaeuble spune că “rezultatul negocierilor este echitabil pentru toate părţile implicate. Cu soluţia găsită, Cipru are o şansă bună să restabilească încrederea pierdută. Este cea mai bună cale, chiar dacă nu este cea mai uşoară”. Parlamentul va analiza planul de salvare a Ciprului, 
conform legislaţiei germane. Ulterior, documentul ar urma să primească aprobare pentru utilizarea de fonduri de la Mecanismul European de Stabilitate, în cadrul căruia Germania este cel mai mare contributor. Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord de ajutor financiar pentru Cipru. A doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), va fi închisă, urmând ca depozitele în limita a o sută de mii de euro să fie preluate de cea mai mare bancă locală, Bank of Cyprus. Sumele de peste o sută de mii de euro din depozitele Cyprus Popular Bank vor fi incluse într-o instituţie bancară cu active toxice, unde vor înregistra pierderi foarte mari. Sumele de peste o sută de mii de euro din depozitele de la Bank of Cyprus vor fi taxate cu 30%-40%. Reacţia Rusiei. Decizia Ciprului de a taxa depozitele bancare negarantate este echivalent cu furtul, declară premierul rus, Dmitri Medvedev. “Continuă, în opinia mea, să jefuiască prada”, spune şeful Guvernului de la Moscova, citat de Bloomberg. Guvernele europene, în frunte cu Germania, au insistat ca Rusia să suporte o parte a costurilor salvării Ciprului, pe motiv că sistemul bancar al insulei a fost folosit de afaceri ruseşti pentru spălarea de bani. RFI
În Cipru religia se împleteşte cu afacerile şi politica: şeful bisericii cere ieşirea ţării din zona euro. Şeful bisericii ortodoxe a Ciprului, arhiepiscopul Chrysostomos, a cerut ca ţara să iasă din zona euro, iar membrii fostului guvern, condus de un preşedinte comunist, să fie judecaţi, scrie EUobserver. „Euro nu poate supravieţui. Nu spun că se va prăbuşi mâine, dar având în vedere ce minţi au cei de la Bruxelles, a devenit clar că zona euro nu va mai supravieţui mult timp, iar cel mai bun lucru ar fi să ne gândim cum să ieşim de aici. Nu este uşor, dar ar trebui să acordăm acestui gând la fel de mult timp cât am consumat cu intrarea în zona euro“, a afirmat Chrysostomos. El este o figură proeminentă pe scena politică şi de afaceri cipriotă şi un „prieten“ al Rusiei, ţară care, în opinia sa, este legată de Cipru prin biserica ortodoxă. Din cauza fondurilor ruseşti substanţiale rulate prin sistemul bancar cipriot, Ciprul este considerat a fi de unele guverne europene, mai ales de Berlin, maşina de spălat bani a Rusiei. Biserica cipriotă ortodoxă este cel mai mare proprietar de terenuri din Cipru şi controlează a treia bancă după active a ţării. Chrysostomos a afirmat că se va întâlni cu oamenii de afaceri ruşi pentru a-i 
convinge să nu părăsească ţara. Confiscarea depozitelor bancare şi restructurarea sistemului bancar reprezintă cu siguranţă o lovitură dată oligarhilor ruşi, având în vedere că 40% din totalul depozitelor cipriote aparţin ruşilor. Ministrul cipriot de finanţe a afirmat că ruşii sunt „dezamăgiţi“ de situaţia din Cipru şi că „au spus că vor căuta altă destinaţie pentru banii lor“. Ministrul s-a dus la Moscova pentru a căuta acolo ajutor, dar s-a întors fără vreo promisiune. Însă preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni că guvernul de la Moscova poate restructura împrumutul de 2,5 miliarde euro acordat Ciprului la sfârşitul anului 2011 în pofida tensiunilor apărute între cele două ţări după ce Nicosia a acceptat taxarea depozitelor bancare mari. „În lumina deciziei luate de Eurogroup, preşedintele Putin consideră că este posibil să sprijinim eforturile preşedintelui Ciprului şi, de asemenea, ale Comisiei Europene, menite să depăşească criza economică şi criza bancară sistemică a insulei-stat“, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, citat de Interfax, preluată de Guardian. Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că decizia Ciprului de a taxa depozitele bancare negarantate este echivalentă cu furtul. Integral in Ziarul Financiar.
Revista Presei de la Deutsche Welle
O catastrofă e întotdeauna mai amplă decât s-a crezut iniţial. Acest trist adevăr priveşte atât terorismul neonazist din Germania, cât şi soarta viitoare a Ciprului, a zonei euro, şi a UE.
Net mai cuprinzător de pildă decât se bănuise vreme îndelungată e cercul de susţinători ai neonaziştilor terorişti care au omorât timp de peste un deceniu, în Germania, imigranţi, fără ca poliţia şi serviciile secrete să-i suspecteze ori să-i poată opri.
Că teroriştii de extremă dreapta au avut mult peste o sută de partizani, adepţi şi susţinători, că toţi aceşti indivizi au alcătuit o veritabilă reţea i-a şocat pe unii observatori. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda dimensiunilor ei apreciabile, această reţea a rămas de la finele anilor 90 şi până de curând nedetectată.
Editorialistul ziarului Mannheimer Morgen relevă, în context, că „reţeaua neonazistă germană şi capacităţile ei conspirative s-au dovedit mult mai periculoase decât s-a crezut.”
„Iar aceasta nu e totul”, notează nu fără o bună doză de scepticisim, Südwestpresse din Ulm, care nu crede că interminabilul şir de gafe, erori şi pane ale poliţiei şi serviciilor secrete va lua sfârşit prea curând. În fond, potrivit ziarului din Ulm, toate informaţiile fiabile au sfârşit prin a fi date la iveală pe felii şi pe bucăţi, fiind extrase cu forcepsul, în timp ce serviciile de securitate au eşuat pe toată linia.
În fine, în ţinutul din care proveneau cei trei principali terorişti, Beate Zschäpe, Uwe Böhnhardt şi Uw Mundtlos, un ziar estgerman pune trei din întrebările cheie ale momentului. „Cum de s-au putut sustrage, tustrei, urmăririi atâta amar de vreme, trăind, într-un interval de peste un deceniu, în clandestinitate. Apoi, cine au fost cei care le-au cautat şi selectat teroriştilor victimele? În fine, în ce măsură au beneficiat ucigaşii de susţinerea unor agenţi informatori infiltraţi în rândurile extremei drepte?” – se întreabă Mitteldeutsche Zeitung.
Încă şi mai multă cerneală curge pe tema pachetului de ajutoare convenit de UE şi Nicosia pentru ciprioţii greci. Comunitatea europeană i-a pus în genunchi pe cei din urmă, cred unii comentatori. Alţii salută taxarea oligarhilor ruşi precum şi contracararea sistemului de spălare a banilor murdari şi elogiază, ca atare, pachetul cu ajutoare europene, graţie căruia Ciprul va primi zece miliarde de euro.
În revanşă, insula îşi va sista „economia de cazinou” după cum i-a spus un responsabil francez. Ciprul s-a declarat de acord cu desfiinţarea uneia dintre cele mai mari bănci din insulă şi contopirea resturilor ei cu cea mai mare instituţie monetară cipriotă. În plus, se vor expropria părţi din averile de peste 100.000 de euro aflate în conturile cipriote, proprietarii lor se confruntă cu pierderi majore.
Ediţia online a prestigiosului săptămânal „Der Spiegel” publică un interesant editorial care consideră că, în ciuda aparentului succes al eforturilor de salvare, toată lumea implicată a pierdut. Potrivit publicaţiei germane, riscurile iacestei salvări în ultima clipă sunt multiple şi majore. Astfel, „economiile personale ale cetăţenilor din ţări angrenate într-o criză nu se vor mai putea bizui niciodată pe garanţiile de stat” pentru banii puşi deoparte.
Concomitent, „a sporit clivajul dintre Germania şi alte ţări creditoare, pe de o parte, şi ţările debitoare” din sud, pe de alta. Apoi, nu e clar câtă vreme vor ajunge cele zece miliarde şi când va trebui să se procedeze la expedierea unei noi tranşe de ajutoare pentru ciprioţi. În fine, pare inevitabilă o recesiune grea în Cipru, ţară, al „cărei model economic s-a dus pe apa sâmbetei”, mai scrie Der Spiegel.
Şi ziarul austriac conservator Die Presse e la fel de alarmat. „Ideea de a băga mâna în buzunarul clienţilor unor bănci a distrus credibilitatea managementului de criză al Uniunii Europene,” scrie textual comentatorul ziarului vienez, potrivit căruia s-a făcut în acest domeniu o „politică fatală”. În fine, ziarul economic german Handelsblatt crede că rezistenţa ciprioţilor la planurile de salvare implicând micile economii s-a dovedit cât se poate de corectă. Ziarul scrie: „Moneda euro nu se salva prin neoimperialism”.
Notabilă e şi intervenţia ziarului TAZ, care evocă o aşa-numită „Reykjavík-Nicosia Connection“. Cotidianul berlinez de stânga semnalează multiple paralele între cele două capitale şi se întreabă dacă modelul salvării Ciprului n-a fost cumva Islanda, ţară insulară din nordul Europei „în care procuratura a pus mai nou sub acuzare 15 bancheri”. Deutsche Welle
Boris Berezovski s-a spânzurat, arată raportul autopsiei. Autopsia trupului oligarhului rus Boris Berezovski, descoperit mort în locuinţa sa din Marea Britanie, a dezvăluit că el a murit cel mai probabil prin spânzurare. „Astăzi, a fost efectuată autopsia trupului cetăţeanului rus în vârstă de 67 de ani, Boris Berezovski, descoperit mort sâmbătă“, se arată într-un comunicat al poliţiei citat de agenţia France Presse. „Rezultatele autopsiei efectuate de un medic legist din Ministerul de Interne au dezvăluit cauzele decesului, compatibile cu o spânzurare. Practicianul nu a găsit semne ale unei lupte“, se precizează în comunicat. Alte investigaţii, inclusiv o serie de analize toxicologice, urmează a fi efectuate, dar rezultatele nu vor fi cunoscute timp de câteva săptămâni, a precizat poliþia. Miliardarul Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, un vechi opozant al lui Vladimir Putin, a fost descoperit mort sâmbătă după-amiază de unul dintre angajaţii săi, în baia propriei locuinţe. Adevarul
Rusia. Grevă în serviciile secrete din cauza eliberării unor gărzi de corp cecene. Ofiţerii unui departament din cadrul FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei, fost KGB) au declanşat o grevă pe termen nelimitat, refuzând să revină la serviciu, în semn de protest faţă de punerea în libertate, la 18 martie, a mai multor gărzi de corp ale preşedintelui cecen Ramzan Kadârov. 
Bodyguarzii liderului cecen fuseseră reţinuţi pentru extorcare de bani şi răpiri de persoane. „Ne-au scuipat, pur şi simplu, în suflet. Familiile noastre au fost puse astfel în pericol. De ce ne-au trimis atunci în Cecenia pentru a colecta baza de dovezi? Am fost vânaţi de interlopi în uniforme de poliţişti şi aproape că am fost luaţi ostatici. Oamenii din departamentul nostru sunt revoltaţi peste măsură”, şi-a exprimat indignarea un colonel FSB, implicat în dosarul gărzilor de corp ale preşedintelui cecen, despre care se spune că se bucură de protecţia lui Vladimir Putin. „Acum aflăm că gărzile lui Kadârov, angajate în activităţi criminale la Moscova, se află în libertate. Mai bine am fi luat mita pe care ne-au oferit-o înainte de reţinere”, adaugă un alt ofiţer FSB, de asemenea sub rezerva anonimatului. „În ziua în care ultima dintre gărzile lui Kadârov a fost eliberată, ne-am îmbătat toţi din departament, iar, a doua zi de dimineaţă am scris o scrisoare de protest pe numele directorului FSB. A venit un adjunct al acestuia şi ne-a spus să ne ţinem gura, că există o dispoziţie de sus”., ,Până la încheierea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci (2014), Kadârov şi ai lui să nu fie deranjaţi. Se vor ocupa de el mai târziu”, mai spune colonelul citat de Novaia Gazeta. Este vorba de patru angajaţi ai Ministerului cecen de Interne şi trei complici ai lor, arestaţi acum un an pentru răpiri de persoane şi extorcare de fonduri, relatează Agerpres. Integral aduce EVZ
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
