Europa: 25 Martie 2013 / Pescar în ape tulburi
| 25/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Cipru: Acord final la Bruxelles – 10 miliarde de euro pentru salvarea Ciprului./ Jeroen Dijsselbloem: Acordul risipeste incertitudinea care afecteaza Cipru si zona euro/Laiki Bank si Bank of Cyprus, vor fi afectate-surse. Stire actualizata (ora 04:00) Un acord de principiu a fost stabilit in noaptea de duminica spre luni intre presedintele cipriot Nicos 
Anastasiades si donatorii internationali asupra planului de salvare a Ciprului, anunta AFP. Acordul “pune capat incertitudinilor care afecteaza Cipru si zona euro”, a declarat liderul Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Suma destinata Ciprului este neschimbata si “se va ridica la 10 miliarde de euro”, a spus Dijsselbloem in timpul unei conferinte de presa la incheierea reuniunii Eurogroupului. Acordul prevede disparitia Laiki Bank (Banca populara), a doua banca ca marime a tarii, potrivit unei alte surse. Deponentii mici nu vor fi afectati, dar cei cu depozite de peste 100.000 EUR vor suferi pierderi. Potrivit unei a treia surse, acordul prevede ca Bank of Cyprus, prima institutie financiara din tara, cu multi deponenti rusi, nu dispare, dar deponentii bancii cu depozite de peste 100.000 de euro vor suferi pierderi de pana la 40%. În schimb, autoritățile cipriote vor semna în următoarele săptămâni cu troica creditorilor internationali (UE, BCE și FMI) un memorandum pentru inceperea imediata a unui plan de reforme structurale, privatizare și impozitul pe societăți de la 10 la 12,5%. Printre masurile necesare în Cipru se mai enumara lupta împotriva spălării banilor, în funcție de rezultatele unui audit iminent. Presedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a negociat pas cu pas timp de aproape 12 de ore in Bruxelles, s-a declarat “multumit” cu rezultatul. Integral la HotNews
Casa în care a murit Boris Berezovski este cercetată de experţi în radiaţii, sporind speculaţiile legate de asasinarea oligarhului rus. Un grup de specialişti în urgenţe chimice, biologice, radiologice şi nucleare au inspectat duminică dimineaţă casa în care a locuit şi în care a fost găsit mort Boris Berezovski, oligarhul rus căzut apropiat de Kremlin, căzut în dizgraţie din 
cauza conflictelor cu Vladimir Putin, pe care l-ar fi ajutat să vină la putere. „Ofiţeri instruiţi special se află acum la faţa locului, printre care şi experţi CBRN (urgenţe chimice, biologice, radiologice şi nucleare), care desfăşoară o serie de investigaţii cu titlu de măsură de precauţie”, a anunţat într-un comunicat Poliţia din regiunea Valea Tamisei, citat de RIA Novosti. Boris Berezovski a fost găsit mort sâmbătă de unul dintre agenţii săi de pază. În momentul de faţă, autorităţile nu exclud nicio variantă privind moartea sa. În presă au apărut speculaţii variate, de la varianta sinuciderii şi până la posibilitatea unui asasinat. Boris Berezovski, oligarhul rus care trăia în exil, în Marea Britanie, „i-a cerut iertare” preşedintelui Vladimir Putin şi voia să se întoarcă în Rusia, cu puţin timp înainte de moartea sa, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru televiziunea rusă Vesti 24. “Cu ceva timp în urmă, poate două luni, Berezovski i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin, pe care a scris-o personal, în care a recunoscut că a comis multe greşeli şi i-a cerut iertare lui Putin”, a declarat Peskov, potrivit AFP. Boris Berezovski, fostă eminenţă gri a Kremlinului, care a căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin şi care trăia în exil la Londra din 2000, i-a cerut preşedintelui rus ajutorul pentru a veni în Rusia, potrivit aceleiaşi surse. UPDATE: Anchetatorii specializaţi în substanţe CBRN au anunţat că nu au găsit “nimic suspect”, duminică, în reşedinţa din Ascot, la sud-vest de Londra, unde a fost găsit sâmbătă trupul neînsufleţit al miliardarului rus Boris Berezovski, relatează AFP. Integral aduce Adevarul.
Marea Britanie: Măsuri împotriva imigrației. Britanicii nu mai pot prelungi restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari, însă fac tot posibilul pentru a limita imigrația. Guvernul britanic intenţionează să introducă noi legi care să limiteze acest fenomen, relatează presa britanică, citată de Mediafax. Este vorba despre limitarea accesului la locuinţe sociale, introducerea plății la medicul generalist, dar şi a unor “permise de rezidenţă biometrice” pentru români şi bulgari, care să includă amprentele şi imaginea facială. “Premierul David Cameron vrea ca sistemul privind imigraţia să sprijine 
persoanele care muncesc din greu şi fac lucrurile corect. El este hotărât să pună capăt situaţiei în care persoanele pot veni în Marea Britanie şi pot obţine beneficii şi servicii publice fără să aducă nimic în schimb”, a declarat o sursă citată de Daily Mail, în ediţia electronică. În acelaşi timp, Ministerul de Interne a analizat modalităţile prin care să se interzică imigranţilor din România şi Bulgaria folosirea sistemului public de sănătate dacă vin în Marea Britanie fără să aibă un loc de muncă. Persoanele care au locuit în Marea Britanie cel puţin un an pot primi tratament gratuit în spitale, iar cele care locuiesc de mai puţin de un an trebuie să plătească. Cu toate acestea, pacienţii străini pot avea acces gratuit la serviciile medicilor generalişti. Guvernul analizează posibilitatea ca sistemul aplicat de spitale să fie extins la medicii generalişti. Medicii au sugerat ca ministerul să introducă un sistem în care pacienţii care nu pot furniza dovada de rezidenţă să plătească pentru tratament. Totuşi, British Medical Association i-a sfătuit pe membrii săi să nu facă verificări în privinţa rezidenţei deoarece “nu este obligaţia lor să facă acest lucru”, iar aceasta i-ar putea expune acuzaţiilor de discriminare. Coaliţia de guvernământ analizează, de asemenea, posibilitatea de a le cere cetăţenilor români şi bulgari “permise de rezidenţă biometrice” care să arate dacă sunt îndreptăţiţi să folosească serviciile publice, potrivit Daily Telegraph, în ediţia online. Cardurile ar urma să stocheze date, inclusiv amprente şi imaginea facială. Pentru a primi un card, imigranţii vor trebui fie să meargă fie la un birou al UK Border Agency, fie la un oficiu poştal, unde să le fie luate amprentele, să li se facă o fotografie şi să le fie înregistrată semnătura electronică. RFI
Moscova şi Beijing luptă pentru influenţă în Asia Centrală. Materiile prime şi zăcămintele de petrol şi gaz conferă Asiei Centrale o importanţă sporită. Puterile învecinate Rusia şi China urmăresc în zonă interese comune dar îşi şi fac concurenţă. Relaţiile dintre Rusia şi China se caracterizează prin cooperare şi concurenţă. De aceea, prima vizită oficială a noului preşedinte al Chinei, Xi Jinping, în Rusia, a fost aşteptată cu încordare. Vizita are loc în intervalul 22-24 martie. În centrul discuţiilor între Xi şi gazda sa, preşedintele Vladimir Putin, se află chestiuni politice şi economice bilaterale. Se vorbeşte adesea despre un parteneriat strategic între cele două ţări. Totuşi, cooperarea 
sino-rusă nu este lipsită de probleme, divergenţele fiind frecvente în domeniul energetic şi mai ales în Asia Centrală, unde cele două ţări luptă pentru a-şi impune puterea şi influenţa. Orientalistul german Günter Knabe subliniază că Rusia şi China nu au fost niciodată ţări prietene când a fost vorba de Asia Centrală. Pe viitor divergenţele vor lua o şi mai mare amploare. “Cele două ţări au câteva interese comune, dar acestea sunt temporare. Domeniile în care Rusia şi China îşi fac concurenţă acerbă, ba chiar se consideră inamici înverşunaţi, sunt mult mai numeroase”, a explicat Knabe. China are în momentul de faţă un singur interes, reprezentat de propria dezvoltare economică. Aceasta va asigura şi perpetuarea la putere a Partidului Comunist. În acest scop, “China are nevoie de materii prime şi de energie, pe care încearcă să le obţină de oriunde şi cu orice mijloace”, subliniază expertul german. În ochii Chinei, Asia Centrală este un imens rezervor de materii prime şi de energie. Rusia în schimb, ţară care dispune ea însăşi de resurse uriaşe, este interesată să-şi extindă în Asia Centrală influenţa politică şi militară. În timp, concurenţa între cele două puteri este inevitabilă, consideră Knabe. De partea cealaltă, Andrei Grozin, expert în cadrul Institutului rusesc pentru ţările CSI, nu crede într-o rivalitate accentuată sino-rusă. El subliniază că interesele de afaceri chinezeşti nu stau în calea celor ruseşti. Ultimul deceniu a demonstrat că expansiunea economică a Chinei în Asia Centrală are loc în dauna companiilor occidentale şi nu a celor ruseşti. Integral la Deutsche Welle
De la democratizare la naţionalizare financiară. Depozitele bancare mari nu vor mai fi în siguranţă nicăieri în lume. Europa nu mai produce suficient ca să susţină rentele financiar. Indiferent cum se va sfârşi criza din Cipru, cu sau fără taxarea depozitelor bancare, cu sau fără falimentul băncilor sau chiar a ţării, cu sau fără ieşirea din euro, frica s-a instalat în rândul tuturor. Pe buzele şi în mintea tuturor apare problema că depozitele mari nu vor mai fi în siguranţă nicăieri, nici măcar în Elveţia. Toate rapoartele marilor bănci de investiţii, care se duc la marii investitori din 
această lume, care au sute de miliarde de euro/dolari/yeni/franci elveţieni etc. în depozite fie pe termen scurt, fie pe termen lung, menţionează acest lucru. Taxarea depozitelor este de fapt o naţionalizare, dar îmbrăcată altfel juridic. De la naţionalizarea bancară, parţială sau totală „peste noapte“ în Olanda (ING), Marea Britanie (RBS), Franţa (SocGen), America (Citibank) s-a trecut apoi la naţionalizarea obligaţiunilor emise de Grecia care a fost îmbrăcată sub denumirea de ştergere a datoriilor, pentru a ajunge acum, în al cincilea an de criză, la naţionalizarea depozitelor. Acest subiect nu mai este tabu nicăieri. Cutia Pandorei a fost deschisă, iar Europa este cea mai expusă. Problema bătrânului continent este că activele bancare depăşesc de trei ori PIB-ul zonei. În America, sistemul bancar are numai 75% din PIB, deoarece are o piaţă de capital mult mai dezvoltată, care poate înlocui în orice moment şi pe orice vremuri necesitatea de finanţare a economiei şi a companiilor. Odată cu izbucnirea crizei, dezechilibrul din Europa dintre activele bancare şi PIB, care era doar numai o chestie statistică în rapoarte, a devenit o realitate vie şi un coşmar. Europa nu mai are creştere şi nu mai poate produce un PIB (valoarea adăugată a produselor şi serviciilor) suficient care să acopere în acelaşi timp pierderile financiare din instrumentele derivate de tip suprime, din speculaţii, din reevaluarea activelor sau din credite, să plătească dobânda la depozitele bancare şi să garanteze integralitatea depozitelor. Integral in Zioarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Se pare ca Xi Jinping s-a inteles cu Putin. A declarat ca rezultatele vizitei “i-au depasit asteptarile”. Poate ca in prima iesire in afara Chinei dupa preluarea mandatului Xi Jinping a tinut sa arboreze un ton triumfalist. Vom vedea…
Salut,
nu te baza pe comunicatele oficiale. Ele sunt intotdauna umflate. Trebuie de vazut daca au semnat o colaborare militara.
imi amintesc de bancul ala de pe vremuri, cu lucrarile agricole de la granita URSS – China !