Europa: 23 ianuarie 2013 / Davos: migraţii în masă şi revolte populare
| 23/01/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
O specie rară: pro-europenii din Marea Britanie. Tot mai mulţi britanici încurajează ieşirea ţării lor din UE. Puţinii pro-europeni din Marea Britanie luptă, nu se ştie cu ce şanse, împotriva unei asemenea decizii. Discursul lui David Cameron va lămuri lucrurile? Şi totuşi, discursul se va ţine: după o serie de ghinioane şi multe alte evenimente neprevăzute, premierul David Cameron va ţine cuvântarea în care va aborda subiectul sensibil privind 
relaţia dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Mult-aşteptatul discurs este calificat drept cel mai important mesaj de la preluarea mandatului său, în mai 2010. Comentatorii sunt de părere că premierul puţin norocos de-a lungul guvernării sale va avea ocazia să se poziţioneze mai clar în chestiunea Europei. Aripa anti-europeană a partidului său Tory este contra Bruxelles-ului. La final ar trebui organizat un referendum pe tema separării de UE. Astfel, până la alegerile din 2015, formaţiunea speră să ia vântul din pânzele concurenţei – Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP). Aripa pro-europeană din Tory se alătură partenerilor de coaliţie liberal-democraţi, opoziţiei laburiste şi oamenilor de afaceri care se opun separării de comunitate. David Cameron este între ciocan şi nicovală. Cameron nu doreşte ieşirea ţării din UE. Conform sondajelor de opinie, în Marea Britanie domneşte un euroscepticism ce pare să se fi accentuat după instalarea la putere a noului guvern de coaliţie. În noiembrie 2012, cotidianul “The Observer” realiza propriul sondaj, cu rezultate îngrijorătoare, dar previzibile: în cazul organizării unui referendum, 56% dintre persoanele chestionate ar fi votat pentru ieşirea din UE. Rândurile euroscepticilor s-au îngroşat şi mai mult, prin popularitatea pe care a câştigat-o anul trecut anti-europeanul UKIP – Partidul Independenţei din Marea Britanie. În anumite zone, formaţiunea chiar i-ar putea înlătura pe liberal-democraţii pro-europeni de pe poziţia de cea de-a treia putere în peisajul politic al Angliei. Se pare că puţini politicieni mai sunt dispuşi să susţină ideea de Europă unită – de teamă să nu-şi piardă electoratul. Liberal-democratul Andrew Duff, membru în Parlamentul European, este unul dintre cei mai aprigi adversari ai separării. Duff critică atitudinea partidului său, care ar fi lăsat aproape complet politica europeană pe mâna partenerilor conservatori din coaliţie.Vice-premierul Nick Clegg şi colegii săi de partid ar fi “evitat prea multă vreme să discute deschis pe marginea dimensiunilor integrării şi a asumării răspunderii. Britanicii au dat cam des vina pe Bruxelles când ceva a mers prost”, crede Duff. Euroscepticismul s-a extins ca un incendiu, afirmă deputatul pro-european Shaun Woodward. Pe cine se mai pot baza acum puţinii pro-europeni? Cel mai cunoscut personaj ar fi fostul ministru conservator Ken Clarke (72 de ani), a cărui poziţie nu coincide cu cea a partidului său. Apoi ar mai fi laburistul Peter Mandelson, fost comisar europen pentru comerţ – o figură controversată a politicii din Marea Britanie. Sub premierul Tony Blair, Mandelson a fost nevoit să se retragă de două ori din funcţia de ministru. În prezent, este membru în Camera Lorzilor. Integral la Deutsche Welle
Taxa pe tranzacţiile financiare: o premieră a fiscalităţii europene. Europenii au adoptat marţi, 22 ianuarie, la Bruxelles faimoasa taxă pe tranzacţiile financiare care se va aplica unui nucleu de 11 state membre. Această taxă, cunoscută în anii 90 sub numele rau famat de “taxa Tobin” ar putea avea darul de a reîntregi resursele proprii ale UE. Decizia a fost luata de 
miniştrii europeni de finanţe printr-un vot de la care Marea Britanie, Suedia dar şi Malta, Luxembourg şi Cipru s-au abţinut. Un acord al Parlamentului European a fost deja obţinut în 12 decembrie 2012. Taxa ar putea genera până la 20 de miliarde de euro pe an, însă estimările variază semnificativ. Oficialii europeni anticipau că daca taxa ar fi fost impusă la nivelul UE ar fi adus încasări de 57 de miliarde de euro anual. Dar aplicata doar de 11 state, taxa ar putea genera intre 10 si 11 miliarde de euro anual, spun oficiali francezi. Modalitatile de aplicare a acesteia ramân însă de definit. Comisia Europeană îşi va detalia mai departe o propunere deja făcută în acest sens în urma cu peste un an când se prevedea taxarea tuturor tranzacţiilor între institutiile financiare. Taxarea s-ar ridica la 0.1% pentru tranzactiile clasice si la 0.01% pentru produsele derivate. Ea se va aplica în 11 state reprezentînd două treimi din PIB UE. Cine o aplică şi în ce scop ? Daca ea ar intregi resursele proprii ale UE (formate azi exclusiv din taxele vamale si TVA) , taxa pe tranzacţiile financiare ar avea meritul de a da un nou start in negocierile privind bugetul UE pentru 2014-2020. Discutiile dificile oprite in noiembrie 2012 vor fi reluate in 7 februarie când partizanii păstrării unui buget robust ar avea ca argument sporirea resurselor proprii UE prin aceasta taxa. Bugetul UE este format în proporţie de 99% din contributiile statelor membre la care se adaugă şi micile resurse proprii ale UE. Integral la RFI.
Şomajul va depăşi până în 2017 record după record la nivel mondial, iar inegalitatea dintre venituri ameninţă să destabilizeze societatea. Crizele economice şi financiare din Europa şi SUA par să fi luat o pauză, dar efectele acestora se propagă la nivel mondial ducând anul acesta şomajul la cel mai ridicat nivel din istorie, iar numărul şomerilor va continua să crească încă patru ani, estimează Organizaţia Internaţională a Muncii. 
Avertismentul scoate în evidenţă riscul inegalităţii, despre care Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial, spune că ameninţă să destabilizeze “societatea globală”. Urmările? Migraţii în masă şi revolte populare, atenţionează analiştii. “Avem decalaje prea mari în lume; avem nevoie de mai multă includere. Dacă vom continua să avem o creştere necuprinzătoare şi nu punem capăt problemei şomajului, în special a şomajului din rândul tinerilor, societatea noastră globală nu va mai fi sustenabilă”, a spus Schwab, economistul german care a pus bazele reuniunii anuale a liderilor politici şi din afaceri de la Davos – Forumul Economic Mondial. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) estimează că şomajul la nivel mondial va ajunge anul acesta la 202 milioane de persoane, peste recordul istoric înregistrat în 2009, de 198 milioane de persoane. În 2014, numărul persoanelor fără loc de muncă va urca la 205 milioane, scrie CNBC. Deşi cele mai recente crize au avut ca origine lumea dezvoltată, trei sferturi din numărul total al noilor şomeri de anul trecut au provenit din celelalte economii, cele mai mari probleme fiind în Asia de Est, Asia de Sud şi Africa Subsahariană. OIM atribuie această situaţie “efectului de revărsare” al creşterii slabe din economiile avansate şi în special al recesiunii din Europa. “Principalul mecanism de transmitere a fost comerţul internaţional, dar regiuni precum America de Sud şi Caraibele au suferit din cauza creşterii volatilităţii fluxurilor internaţionale de capital”, a explicat Ekkehard Ernst, analist la OIM. De asemenea, el dă vina pentru agravarea problemei şomajului pe neconcordanţele dintre politicile monetare şi cele bugetare şi pe modul lacunar şi ezitant în care au fost abordate criza datoriilor suverane şi turbulenţele din sectorul financiar. Organizaţia este îngrijorată în particular de un aspect al şomajului, lipsa de speranţă, care determină şomerii să nu-şi mai caute loc de muncă. Integral in Ziarul financiar.
Israel: Likud, partidul premierului Netanyahu, şi aliaţii săi au câştigat, la limită, alegerile. Partidul Likud, al premierului israelian Benjamin Netanyahu, şi aliaţii săi au câştigat cu un mic avans alegerile parlamentare anticipate organizate, ieri, în Israel, potrivit rezultatelor 
sondajelor la ieşirea de la vot (exit-polls). Premierul israelian Benjamin Netanyahu, al cărui partid Likud a obţinut, potrivit exit-poll-urilor, cele mai multe mandate parlamentare în alegerile anticipate a declara, azi-noapte, că împiedicarea nuclearizării Iranului va fi principala preocupare a noului guvern pe care intenţionează să îl formeze.Într-un scrutin ale cărui rezultate par a fi departe de precedentele sondaje, Likud a obţinut numai 31 de locuri în parlament. Totuşi, alături de celelalte formaţiuni din coaliţia de dreapta (partidul ultranaţionalist Israel Beitenou, condus de ministrul de externe Avigdor Lieberman, şi partidul naţionalist religios al lui Naftali Bennett), Likud va putea forma o majoritate în Knesset, legislativul israelian cu 120 de locuri. Cea mai mare surpriză este rezultatul obţinut de partidul centrist Yesh Atid, condus de fostul jurnalist de televiziune Yair Lapid, care va deţine 19 locuri în Knesset, deşi era creditat cu cel mult 13 mandate parlamentare, devenind astfel al doilea partid parlamentar din Israel. Pe poziţia a treia se plasează Partidul Muncii, care potrivit exit-poll-urilor va deţine numai 17. EVZ.
Manifestaţie la Ankara împotriva Germaniei: “Ia-ţi rachetele Patriot şi pleacă!” Peste 150 de manifestanţi reuniţi, marţi, în faţa ambasadei Germaniei de la Ankara au denunţat mobilizarea în Turcia de către Berlin a unor rachete sol-aer de tip Patriot, în cadrul unei misiuni NATO, cu scopul de a 
contracara o eventuală ameninţare siriană. Manifestanţii au scandat “Germania, ia-ţi rachetele Patriot şi pleacă”, după care s-au dispersat în linişte, încadraţi de un dispozitiv de poliţie. Primele unităţi de rachete Patriot aparţinând Germaniei şi Olandei au fost debarcate luni şi marţi în portul turc Iskenderun (sud) urmând să fie instalate până la începutul lui februarie în sud-estul Turciei, la frontiera cu Siria, o ţară aflată în plin război civil. Conform unei decizii NATO, Germania, Olanda şi Statele Unite au planificat să instaleze, în Turcia, câte două unităţi de rachete de tip Patriot şi să mobilizeze până la 350 de militari fiecare. Luni, manifestanţi au protestat faţă de sosirea rachetelor la Iskenderun şi Adana (sud), oraş unde se află o bază aeriană în care sunt mobilizate elemente NATO. Rachete de tip Patriot au mai fost mobilizate de două ori în Turcia în 1991, în timpul războiului din Golf, apoi în 2003, în timpul războiului din Irak. Anakara a solicitat NATO, din nou, mobilizarea lor, după ce tiruri de obuze siriene au fost lansate împotriva unor localităţi turce de frontieră, la sfârşitul lui 2012. Mediafax
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
