Europa: 22 Martie 2013 / Ciprul rămâne sau pleacă ?
| 22/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Tensiuni tot mai mari între India și Italia. Ambasadorul italian, consemnat la domiciliu. Conflictul diplomatic dintre India şi Italia escaladează de la o zi la alta. Guvernul de la New Delhi a ridicat imunitatea diplomatică a şefului de misiune italiană. Teoretic, acesta poate fi judecat pentru sfidare dacă 
încearcă să plece din India. Ambasadorul Daniele Mancini este consemnat la reşedinţa sa şi nu poate părăsi ţara, un gest pe care autorităţile de la Roma îl consideră o încălcare o normelor diplomatice internaţionale. Acum, tensiunile au intrat într-o nouă fază, cu acuze reciproce din partea politicienilor din fiecare ţară. O soluţie în disputele dintre India şi Italia pare tot mai îndepărtată. Luni seara, Italia a explicat public că ordinul dat de Curtea Supremă a Indiei ca ambasadorul italian să nu părăsească ţara reprezintă o încălcare a convenţiilor diplomatice. E vorba de “o încălcare clară a Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice”, a explicat Ministerul de Externe de la Roma. Convenţia, ce datează din 1961, spune că diplomaţii nu pot fi reţinuţi ori judecaţi de statele unde se află la misiune, relatează “Wall Street Journal”. Există însă şi excepţii de la regulă. Dacă diplomaţii se adresează justiţiei, nu pot pretinde imunitate. Nu este clar dacă excepţia funcţionează în acest caz, iar ambasadorul Daniele Mancini acţiona în interesul guvernului său. Avocatul diplomatului a ridicat această problemă Curţii Supreme. Însă diplomaţia indiană nu consideră că interdicţia de a părăsi ţara ar încălca în vreun fel Convenţia. Guvernul indian consideră, mai mult, că Italia este cea de condamnat din pricina deciziei de a nu returna cei doi militari italieni acuzaţi de crimă. Din acest motiv, confirmarea unui nou ambasador a fost amânată până când cabinetul va revizui stadiul relaţiilor bilaterale. Și, într-o nouă replică față de afirmațiile autorităților italiene, marţi, Sonia Gandhi, liderul partidului aflat la putere în India, a criticat decizia Romei de a nu-i retrimite în India pentru judecată pe cei doi marinari italieni aflaţi în centrul scandalului. “Niciunei ţări nu ar trebui să i se permită să îşi bată joc de India”, a indicat Sonia Gandhi în discursul de marţi. Ca urmare, Curtea a prelungit interdicţia impusă ambasadorului pentru un termen nedefinit. “Sfidarea guvernului italian de a nu îi preda pe cei doi militari şi încălcarea unei promisiuni asumate faţă de Curtea Supremă sunt inacceptabile”, a explicat Sonia Gandhi, liderul partidului aflat la guvernare şi poate cel mai popular şi mai puternic politician din India. Cuvintele sale sunt urmărite cu şi mai mare atenţie din pricina originilor sale italiene. Integral aduce RFI
În pofida declaraţiilor oficiale, reforma agrară a UE nu prea e verde. Agricultura europeană este un subiect ce nu poate fi neglijat, mai ales că sumele de bani care gravitează în jurul lui sunt enorme. În Uniunea Europeană, fermierii sunt subvenţionaţi, anual, cu 60 de miliarde de euro. Până acum, deţinătorii de terenuri agricole, primeau subvenţii pro hectar, fără a se ţine 
seama că în multe cazuri pământul nu era lucrat. Această regulă laxă urmează să fie modificată. Foarte curând, în numele ecologiei, subvenţii vor mai primi doar cei care, nu doar cultivă terenurile agricole deţinute, ci fac şi ceva bun pentru mediu. Astfel, spun autorităţile europene, politica agricolă din UE va deveni… mai verde. Cel puţin 30 la sută din plăţile directe vor fi conexate de noile criterii de mediu, decizia în acest sens fiind luată, de comun acord, de cei 27 de miniştri ai agriculturii din statele membre după 36 de ore de negocieri dure. Monoculturile, care transformă arii întregi de pământ într-o mare de câmpuri de porumb, nu vor mai exista. În plus, pentru a primi integral subvenţiile, firmele de specialitate trebuie să cultive trei soiuri diferite de produse agricole, iar cinci la sută din terenurile agricole trebuie cultivate în mod ecologic. Ceea ce însă pare a fi o declaraţie de dragoste adresată agriculturii ecologice, recte mediului, nu sunt decât vorbe goale, spun unii specialişti. Reinhild Benning, expertă în agricultură în Cadrul Federaţiei germane pentru Mediu şi Protecţia Naturii, a declarat într-un interviu acordat Deutsche Welle, că prevederile privind mediul sunt “lipsite de orice conţinut”, motiv pentru care nu aduc beneficii nici din punct de vedere climatic, nici al biodiversităţii. “Efectul noilor reguli va fi zero”, spune Benning. Conform unei propuneri mai vechi a Comisiei Europene, fermierii ar fi urmat să fie obligaţi să cultive 7 la sută din suprafaţa terenurilor agricole deţinute, ţinând seama de biodiversitate. Cu alte cuvinte, să cultive câmpuri de flori pentru albine sau să ridice garduri vii în care păsările să îşi poată face cuib. “Ei bine, noile reguli au scăzut acest procentaj de la 7, la 5 la sută. Practic, se poate cultiva mai departe ca şi până acum. Înţelegerea miniştrilor nici nu va readuce la viaţă stepele agrare pustiite, precum cele existente în unele regiuni din Germania”, a mai declarat Reinhild Benning pentru DW. Integral la Deutsche Welle
BCE este dispusă să lase băncile cipriote să se prăbuşească dacă Ciprul nu acceptă cerinţele UE şi FMI. Oficialii europeni vorbesc deschis de ieşirea ţării din zona euro. Banca Centrală Europeană a ameninţat că de luni va închide perfuziile de lichiditate cu care ţine în viaţă băncile din Cipru dacă politicienii nu vin până atunci cu un plan credibil pentru salvarea ţării. Presiunea care apasă pe liderii ciprioţi este cu atât mai mare cu cât marţi ar urma să fie redeschise băncile după o săptămână de inactivitate în care autorităţile au încercat să prevină retragerile masive de capital de către clienţii speriaţi de taxa pe depozite cerută de FMI, zona euro şi guvern. Bancomatele au fost luate cu asalt deja de ieri, guvernul pare dispus să pună la bătaie pensiile şi rezervele de gaze pentru evitarea falimentului, iar oficiali ai zonei euro au atenţionat că se discută deschis despre ieşirea ţării din uniunea monetară. Într-un comunicat cu doar câteva propoziţii, BCE a anunţat că 
guvernatorii băncilor centrale din zona euro, membrii consiliului guvernator al instituţiei, au decis să menţină până luni liniile de lichiditate de urgenţă pentru băncile cipriote, scrie Financial Times. „După aceea, programul de Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă (ELA) va fi luat în considerare doar dacă va exista un program UE/FMI care să asigure solvenţa băncilor respective“, notează comunicatul. Încearcă BCE să se protejeze de criza din Cipru? Analiştii atrag atenţia că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, destabilizate de criza din Grecia, sunt dependente de lichiditatea furnizată de BCE şi au interpretat mesajul instituţiei ca pe un semn că aceasta nu este dispusă să suporte pierderile pe care i le-ar provoca retragerea depozitelor din Cipru. Lichiditatea injectată de BCE în sistemul bancar cipriot prin ELA se cifrează la 9 miliarde euro, în timp ce depozitele din băncile cipriote sunt estimate la 60 miliarde euro. Din acestea, 20 miliarde euro aparţin deponenţilor ruşi.
Un oficial din zona euro a descris atmosfera care înconjoară problema Ciprului ca „foarte“ emoţională, ceea ce face dificilă găsirea unei soluţii raţionale, şi a atenţionat că în cercurile oficiale sunt „discuţii deschise în privinţa ieşirii ţării din zona euro“, scrie agenţia Thomson Reuters.
Această situaţie a fost evidentă într-o serie de discuţii telefonice purtate miercuri între oficiali ai ministerelor de finanţe din zona euro. Una din temele atinse a fost impunerea de restricţii în privinţa retragerilor de capital pentru a izola regiunea de posibilul colaps al economiei cipriote. Ciprul nu a luat parte la reuniune, decizie pe care mai mulţi participanţi au descris-o ca tulburătoare şi ca reflectând situaţia foarte dificilă din această ţară. „Parlamentul cipriot este evident prea implicat emoţional şi nu va decide nimic dacă nici măcar nu s-a simţit în stare să participe la întâlnire, ceea ce este o mare problemă pentru noi. Nu ne-am mai întâlnit niciodată cu aşa ceva“, a afirmat oficialul citat. Integral la Ziarul Financiar.
Preşedintele Giorgio Napolitano va anunţa vineri decizia privind formarea viitorului guvern al Italiei. Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, va anunţa vineri decizia privind formarea viitorului guvern, după două zile de consultări cu liderii partidelor politice, relatează AFP. “Vineri, voi prezenta şi voi motiva decizia”, a declarat preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, după ce s-a întâlnit cu liderii formaţiunilor politice parlamentare, potrivit AFP. Niciuna dintre principalele forţe politice din Italia – coaliţia de 
centru-stânga condusă de Pier Luigi Bersani, coaliţia de dreapta condusă de Silvio Berlusconi şi Mişcarea Cinci Stele, a lui Beppe Grillo – nu a obţinut o majoritate în Parlamentul italian. Beppe Grillo, liderul Mişcării 5 Stele (M5S), partidul care a adunat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de luna trecută, a anunţat, pe 11 martie, că se va retrage din politică dacă „grillinii” săi vor da coaliţiei de stânga, condusă de Pier Luigi Bersani, votul de încredere în Parlament. De asemenea, Grillo nu vrea nicio alianţă cu niciun partid, liderii grupurilor parlamentare M5S avansând ideea unui guvern al Mişcării. La alegerile de la sfârşitul lunii februarie, partidul lui Beppe Grillo a ieşit pe locul trei, fiind devansat de coaliţia de centru-stânga a lui Bersani şi coaliţia de centru-dreapta a lui Berlusconi. Aduce Adevarul.
Analist politic: Euro ar putea fi condamnat, indiferent dacă Ciprul rămâne sau pleacă. Indiferent de rezolvarea sau nu a crizei din Cipru, în Uniunea Europeană ar putea rămâne efecte de lungă durată care ar putea pecetlui soarta euro, consideră Darrell Delamaide, analist politic al MarketWatch în Washington. Cu o scurtă pauză, când pieţele s-au concentrat pe şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale americane, criza a revenit în centrul atenţiei, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a stabilit ziua de luni ca termen limită pentru un acord de salvare a Ciprului, instituţia urmând în caz contrar să retragă sprijinul de lichidităţi pentru băncile cipriote.
Guvernul cipriot a fost nevoit să prelungească perioada în care instituţiile de credit nu lucrează până marţea viitoare, după ce Parlamentul a respins taxa pe depozitele bancare. Indiferent dacă Ciprul va reuşi sau nu să încheie un acord de salvare cu zona euro, evenimentele din această săptămână vor continua să aibă un impact asupra UE şi a euro. În primul rând, europenii au aflat că nici măcar asigurările depozitelor, pe care se bazează încrederea în bănci, nu este sfântă în minţile oficialilor de la Bruxelles şi niciun fel de declaraţii, privind unicitatea situaţiei din Cipru, nu vor reinstaura încrederea în bănci a italienilor, spaniolilor sau portughezilor, atunci când criza se va acutiza din nou, cum inevitabil se va întâmpla, consideră Delamaide. În al doilea rând, voinţa parlamentarilor ciprioţi de a sfida Bruxelles-ul şi a vota împotriva propunerii acestuia stabileşte un precedent care va coagula forţele anti-austeritate din sudul Europei.
Principalele partide din Grecia, Italia şi Spania, care au respectat linia trasată de Bruxelles, vor fi nevoite să devină mai ferme, sau poziţia lor se va eroda în continuare, potrivit analistului. Mult mai important este faptul că sud-europenii au cea mai clară dovadă că anumite state nordice îi privesc ca cetăţeni de rangul al doilea. Micii deponenţi şi pensionarii pe care liderii din Germania, Olanda, Finlanda şi alte ţări doreau să îi penalizeze pentru excesele băncilor cipriote nu sunt mai vinovaţi decât deponenţii şi pensionarii din oricare ţară nordică. Este imposibil de imaginat, că politicienii din Germania, de exemplu, ar îndrăzni să confişte aproape 7% din economiile cetăţenilor lor, indiferent de motiv. Cu toate acestea, vor să facă acest lucru ciprioţilor, a arătat Delamaide.
“Asistăm la moartea lentă a proiectului european. Ne aflăm în situaţia în care unele guverne europene spun cetăţenilor altor ţări membre că nu sunt egali în faţa legii”, a declarat Anthanasios Orphanides, fost şef al băncii centrale din Cipru, la televiziunea Bloomberg. Orphanides a lucrat la Rezerva Federală americană, înainte de a fi guvernator al băncii centrale cipriote în perioada 2007-2012, iar în prezent este profesor la MIT. El a adăugat că propunerea pentru Cipru pune în pericol uniunea bancară europeană, prin subminarea încrederii în asigurarea depozitelor. Cipru este o ţară mică şi dacă va rămâne în zona euro sau va deveni un fel de colonie financiară a Rusiei nu va conta pentru mulţi oameni, dar maniera în care liderii de la Bruxelles şi Berlin au tratat această criză va conta pentru europeni şi pieţele financiare, în perioada următoare, conchide articolul. Aduce Medifax
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
La primul articol , legat de disputa Italia – India .
Solutia problemei e deja in curs . Cei doi militari din trupele speciale italiene (maro’ ) (acuzati de omorul a doi pescari indieni) sint in drum spre India de azi dimineata .
uau, cred că ai noştri – într-o situaţie similară – ar fi fugit să se ascundă în Ucraina
sau la periferia Romei 🙂
dar ce s-a întâmplat de fapt?
Buna Stefan 🙂