Europa: 21 Martie 2013 / Rusia a deschis “frontul de est”
| 21/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Ciprul stă să se prăbuşească în războiul marilor puteri. Germania ameninţă cu închiderea permanentă a băncilor, iar Rusia trimite semnale că vrea resursele naturale. În războiul intereselor din Cipru, toţi au început să tragă cu armamentul greu pentru a câştiga cât mai mult teren în aşteptarea unui armistiţiu fără de care economia fragilă a statului insular s-ar prăbuşi sub povara unui sistem bancar obez. În parlamentul cipriot chiar şi politicienii partidului de guvernământ au respins măsura confiscării depozitelor bancare acceptată de guvern pentru a demonstra că pot rezista presiunilor zonei euro, în aşteptarea alegerilor din toamnă Berlinul avertizează că băncile cipriote ar putea rămâne închise pentru totdeauna, iar Rusia trimite semnale că vrea resursele naturale ale Ciprului. Ca într-un adevărat război, în 
problema crizei din Cipru opinia publică şi părţile beligerante sunt bombardate cu zvonuri, avertismente şi confuzie. Cele mai puternice avertismente au venit din partea Germaniei, statul cu cea mai mare putere de decizie în UE, şi Austria, o ţară văzută ca fiind satelitul Germaniei. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a atenţionat că băncile cipriote ar putea rămâne închise pentru totdeauna dacă Ciprul nu respectă planurile zonei euro, scrie BBC. „Banca Centrală Europeană a avertizat clar că fără un program de reforme pentru Cipru ajutorul nu va veni. Două mari bănci cipriote sunt insolvente dacă nu primesc fonduri de urgenţă de la BCE. Cineva trebuie să le explice aceasta ciprioţilor şi cred că există pericolul ca ei să nu mai poată deschide niciodată băncile“, a afirmat Schaeuble. Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare, condiţie pentru primirea unui pachet de împrumuturi de la zona euro de zece miliarde de euro, cu 36 de voturi împotrivă, 19 abţineri şi niciun vot favorabil. Pentru acest ajutor, zona euro a pus condiţia ca guvernul de la Nicosia să strângă 5,8 miliarde de euro. Banii ar fi venit din taxarea depozitelor din băncile locale. Varianta iniţială a taxei prevedea un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele peste acest prag. Ulterior, planul a fost modificat pentru a fi scutite de taxe depozitele sub 20.000 de euro. Băncile cipriote sunt închise de la începutul săptămânii pentru a se preveni retragerile masive de capital. Bancomatele au rămas rapid fără bani după ce publicul a aflat de intenţiile guvernului şi zonei euro de a confisca depozitele. Guvernul a anunţat că băncile vor rămâne închise şi joi, iar analiştii se tem că depozitele vor rămâne inaccesibile toată luna. Banca centrală a Ciprului a calculat că băncile şi-ar putea pierde 10% din depozite în doar câteva zile de la redeschidere. Din Austria, ministrul de finanţe Maria Fekter a avertizat şi ea că BCE nu va alimenta indefinit băncile cipriote cu lichiditate dacă Ciprul nu acceptă un pachet de bailout. Băncile cipriote au suferit pierderi uriaşe din cauza planului creditorilor internaţionali de a restructura cu 50% datoria Greciei şi acum sunt dependente de liniile de finanţare de urgenţă ale BCE. Integral in Ziarul Financiar
Percheziţie la domiciliul parizian al şefei FMI. În Franţa, actualitatea politică este marcată de demisia ministrului însărcinat cu bugetul, Jérôme Cahuzac, dar şi de o percheziţie efectuată la domiciliul doamnei Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional. Două afaceri care nu sunt legate între ele, dar care alimentează multe supoziţii şi rumori legate de moralitatea oamenilor politici. „Doamna Lagarde nu are nimic de ascuns” a declarat pentru Agenţia France Presse avocatul celei care se află 
acum în fruntea FMI, după ce a fost ministrul economiei între 2007 şi 2011. La acea oră a luat ea o decizie care este pusă acum sub semnul întrebării: mai precis, a recurs la un arbitraj pentru soluţionarea unui litigiu dintre banca franceză Crédit Lyonnais şi omul de afaceri Bernard Tapie, şi el fost ministru dar într-un guvern socialist. Ori, acest arbitraj este considerat suspect pentru că pînă la urmă banca respectivă a trebuit să-i retrocedeze lui Bernard Tapie 285 de milioane de euro. Poate că justiţia nu s-ar fi interesat de această afacere dacă Bernard Tapie ar fi fost un om fără pată, un exemplu de moralitate şi probitate în viaţa sa de om politic sau de om de afaceri. Ori, Bernard Tapie este departe de a fi un model moral, el este, dimpotrivă, un „om uns cu toate alifiile”, cum se spune, un personaj al Republicii Franceze, simpatic dar cu un temperament de clovn, un om de mare talent dar care a ajuns la un moment dat şi după gratii din cauza exceselor sale, sau mai bine spus din cauza unor afaceri necinstite. Să fie oare o afacere ilegală şi acest „arbitraj” de care vorbeam, şi care o pune acum în cauză, în culmea carierei sale, pe doamna Chistine Lagarde? În orice caz, afacerea este mai complicată şi are multe ramificaţii, iar poliţia a efectuat percheziţii şi la domiciliul altor persoane bine cunoscute, cum ar fi Claude Guéant, fost secretar general la Palatul Elysée la ora cînd Nicolas Sarkozy era preşedinte… Trei judecători instrumentează această afacere care de fapt îşi are sursa în anul 1993, cînd Bernard Tapie a vîndut grupul Adidas… Deocamdată nu se poate trage nici o concluzie din actuala fază a procedurii. Fondul Monetar Internaţional nu a făcut nici un comentariu dar şi-a reînnoit încrederea în doamna Christine Lagarde. RFI
Istoria cipriotă şi riscul prăbuşirii Europei. Propunerile europene de remediere a dezastrului cipriot ar putea avea efecte cataclismice în toată Europa şi în lume… Povestea cipriotă i-a şocat pe vesteuropeni. Reacţiile preponderent negative ale burselor şi comentatorilor la pachetul de ajutoare pentru insula cipriotă, implicând vârâtul mâinii lungi a statului în sacul 
economiilor cetăţenilor de rând, a stârnit rumoare mare în cancelariile apusene. A urmat o cascadă de amânări, de pertractări, de acuze mutuale, de noi luări de poziţie şi de noi decizii. În Germania unii critici i-au pus, retoric, la zid pe politicieni. Social-democraţii au sărit ca arşi când li s-a reproşat că au permis devalizarea economiilor muncitorilor şi ale inşilor din păturile sociale nu tocmai favorizate. Unii conservatori au reliefat, la rândul lor, că totuşi nu e drept ca germanii să plătească la nesfârşit, în exclusivitate, pentru oalele sparte de alţii, în speţă pentru falimentarea Ciprului din pricina sistemului bancar şi fiscal al acestei ţări şi a clienţilor lui, oligarhii ruşi. Fapt este că soluţia preconizată pentru ajutorarea Ciprului prin recursul la sumele de bani economisite de oameni e profund problematică şi pe bună dreptate controversată. Fiindcă impunerea propunerilor iniţiale ar însemna ca orice politician ajuns la ananghie din cauza unei proaste gestiuni să poată băga mâna în buzunarul oamenilor şi să umple visteria statului (şi poate şi propriul portofel) cu sume extrase din carnete de economii cu mai mult de 20.000 de euro pe ele. Această rezolvare echivalează cu o expropriere. Cu o naţionalizare, şi-anume cu una cu nimic mai acceptabilă decât cea forţată de comunişti. Sau de nazişti, legionari şi fascişti. În fond, e un atatentat la dreptul la proprietate. Oamenilor li se ia proprietatea agonisită în ani sau decenii de muncă. Demnitarii apuseni care le-au sugerat această soluţie partenerilor lor ciprioţi din subordinea proaspăt alesului preşedinte conservator şi-au urmărit interesele politice şi naţionale, dar au omis să înţeleagă ce semnal devastator transmite, social, financiar şi economic o asemenea măsură. Şi au mai păcătuit prin lipsă de claritate. Rezultatul eforturilor lor e cu totul deplorabil. S-a produs un haos teribil, care a plonjat pieţele într-o enormă incertitudine, amplificându-se, totodată, nemulţumirile şi protestele multor europeni, precum şi prejudecăţile antigermane. Toate acestea frizează iresponsabilitatea. Cu atât mai mult cu cât variile tentative de stabilizare a zonei euro şi de ieşire din criza izbucnită în 2008 s-au soldat şi cu alte erori monumentale, datorate, între altele, puternicelor idiosincrasii anticapitaliste. E vorba, de pildă, de anumite demersuri stângiste de felul introducerii taxei pe tranzacţii financiare, a aşa-numitei taxe Tobin. Integral la Deutsche Welle
Cum se foloseşte Rusia de criză pentru a-şi cumpăra influenţă în Europa. Oferta de a salva sistemul bancar cipriot este doar cea mai recentă tentativă a Rusiei de a-şi consolida prezenţa şi de a-şi redobândi influenţa în Europa. De la izbucnirea crizei, investiţiile ruşilor în Europa au avut o valoare 
mai ridicată decât valoarea investiţiilor realizate în intervalul 1990-2008. Ciprioţii par însă a negocia pe mai multe fronturi. Înainte de întâlnirea cu Fondul, Michael Sarris, ministrul cipriot al Finanţelor, a făcut încă o dată apel către Rusia pentru un nou împrumut. Oficialul a confirmat faptul că poartă acum dicuţii cu Moscova pentru prelungirea scadenţei unui împrumut luat în 2011, precum şi pentru acordarea unui nou credit, în valoare de cinci miliarde de euro. În 2011, ruşii i-au împrumutat pe ciprioţi cu 2,5 miliarde de euro, la o dobândă anuală de 4,5% şi cu scadenţa în 2016. Acum, împrumutul de cinci miliarde de euro ar acoperi o mare parte din suma de care este nevoie pentru recapitalizarea sistemului bancar şi evitarea colapsului. Din taxarea depozitelor, în vistieria statului ar fi intrat 5,8 miliarde de euro, suficient pentru consolidarea băncilor. […] Gazprom, principalul braţ al investiţiilor Atunci când Varşovia a anunţat că va privatiza grupul Lotos, al doilea cel mai mare concern energetic al statului, Rosneftul – gigantul petrolier rus de stat -, a devenit din start candidatul favorit. Totodată, Rosneft intenţionează să preia o participaţie majoritară din cadrul unei rafinării petroliere din portul baltic Gdansk. Însă cea mai puternică armă a ruşilor în Europa rămâne Gazpromul, prin care intenţionează să acorde şi împrumutul pentru Cipru. Pe lângă faptul că gigantul energetic furnizează 25% din necesarul de gaze al Europei, compania de stat a investit masiv în ultimii cinci ani pentru a cumpăra şi dezvolta infrastructură în ţări europene. Prin subsidiare, Gazprom a cumpărat un important furnizor de gaze naturale din Cehia. Integral in Adevarul
Declarații de dragoste între Barack Obama și Benjamin Netanyahu. Președintele SUA face primul turneu în Orientul Mijlociu de când este la Casa 
Albă. Liderul de la Casa Albă, alături de prim-ministrul israelian (dreapta), la sosirea pe aeroportul din Tel Aviv. Barack Obama a reafirmat angajamentul ferm al SUA faţă de securitatea statului evreu şi a declarat că “pacea trebuie să sosească în Ţara Sfântă”. “Reafirm legătura de nezdruncinat între naţiunile noastre, reiterez angajamentul neabătut al Americii faţă de securitatea Israelului”, a declarat Obama, la primirea pe aeroport. “Sunt încrezător să declar că alianţa noastră este eternă”, a adăugat preşedintele. Premierul Benjamin Netanyahu s-a referit la dreptul statului evreu la autoapărare, afirmând că Obama susţine acest drept. “Vă mulţumesc că staţi alături de Israel în aceste timpuri de schimbări istorice în Orientul Mijlociu”, i-a spus el liderului de la Casa Albă, cu care a avut o relaţie adesea tensionată. Câteva mii de agenţi de securitate israelini şi palestinieni au fost mobilizaţi, pentru siguranţa celui mai important şef de stat din lume.După întrevederea cu Netanyahu, Obama urma să susţină un discurs la Ierusalim. Astăzi se va afla în Cisiordania, unde se întâlneşte cu liderul palestinian Mahmoud Abbas, iar mâine pleacă în Iordania, unde va avea o întâlnire cu regele Abdullah al II-lea. EVZ
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Rusii deschid frontul .. bolsevicii din usl le deschid usile . Navroz Mubarak! 😀
Urmăresc cu atenție ievenimentele din Cipru și citesc acum, pe seară, postarea asta cu deschiderea „frontului de est” de către ruși. Acum nu se mai poartă gurile de foc, ci interceptările electronice, atacurile în cyberspațiu și – ca întotdeauna – manipularea opiniei publice, lucru la care rușii sînt, de departe, mari maeștri.
Știrea de mai jos pare să-mi dea dreptate:
Doi din trei ciprioţi susţin ideea ieşirii ţării lor din zona euro şi consolidarea în schimb a relaţiilor cu Rusia, relevă datele unui sondaj publicat miercuri în contextul controverselor legate de solicitarea troicii UE-BCE-FMI de a se impozita depozitelor constituite în băncile din Cipru, ca o condiţie prealabilă pentru acordarea unui împrumut acestei ţări, consemnează agenţia EFE citând postul privat de televiziune Sigma.
Ce să știe cipriotul ce-ar urma după aia? Deocamdată e preocupat, în mod corect, să-și salveze bănuțul… Era cît pe-aci să zic „dacă ne-ar întreba pe noi [pe români adică] am ști ce sfat să le dăm prin prisma experienței noastre.” Numai că îmi trece prin minte că așa cum arată în prezent populația României, cvasi-îndobitocită de Antene, ar fi în stare să le dea sfatul invers: treceți pe partea rușilor că venim și noi! 🙁