Europa: 19 Martie 2013 / Ivanul împotriva Deutsche Welle
| 19/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Cine este vinovat pentru criza din Cipru? Băncile cipriote sau un sistem care permite ca discordanţa dintre economia financiară şi cea reală să fie dusă la extrem? Confiscarea unei părţi din depozitele bancare, soluţia radicală găsită de UE şi FMI pentru salvarea băncilor cipriote, a readus la lumină problema supradimensionării sistemului bancar în raport cu economia reală. La 
scoaterea imediată de bani din depozite, indiferent de cui aparţin acestea, s-a ajuns deoarece în Cipru discurdanţa dintre economia financiară şi cea reală a fost lăsată să se ducă la extrem. Sistemul bancar cipriot este de opt ori mai mare decât PIB-ul ţării. În celelalte ţări europene care au avut probleme cu băncile, precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi în SUA, soluţiile extreme au putut fi evitate deoarece au un buget destul de mare în raport cu volumul activităţii bancare. Statul a avut suficient de mulţi bani pentru a interveni şi susţine sectorul privat. SUA au derulat după izbucnirea crizei financiare globale, începând cu 2008, un program cu o limită iniţială a cheltuielilor de 700 miliarde dolari – TARP – prin care a achiziţionat active de la instituţiile financiare. Rezerva Federala şi Banca Angliei încă efectuează achiziţii de active pentru a susţine sectorul privat. Dar Cipru, cu o economie de aproape 18 miliarde euro, s-a trezit pur şi simplu copleşit de povara salvării unui sistem bancar de opt ori mai mare decât PIB-ul. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional demonstrează că există „o legătură pozitivă şi puternică“ între sectorul financiar şi ritmul de creştere economică în ţările în care sectorul financiar este de mărime mică şi mijlocie. Însă dincolo de un anumit prag, estimat la 80% din PIB, relaţia devine negativă. Spre comparaţie, valoarea totală a activelor financiare din întreaga lume ajunge la aproape 200.000 de miliarde de dolari. Valoarea pieţei de produse financiare derivate este de peste 700.000 miliarde dolari. Economia mondială echivalează cu „doar“ 70.000 de miliarde de dolari. SUA (29%) şi Europa de Vest (27%) deţin cea mai mare parte a activelor financiare ale lumii. Integral in Ziarul Financiar
Revista Presei de la RFI.
Spiegel: De ce n-ați gândit așa de la început? Furia populației cipriote a fost mare și pare că i-a impresionat pe miniștrii de finanțe din zona Euro. După protestele din Cipru împotriva tăierii depozitelor bancare cu circa 10%, condițiile pachetului de asistență financiară au fost adaptate așa încât să-i protejeze pe micii investitori. Dar de ce nu a fost gândit planul așa de la început?
Clienții băncilor cipriote trebuie să contribuie și ei la efortul de salvare a sistemului financiar de la colaps. Motivul?! Prin băncile din Cipru se cam spală bani, așa că guvernele occidentale nu vor să salveze fondurile cine știe cărei companii off-shore care își pune banii la adăpost de Fisc. Dar acum, guvernul cipriot va avea spațiu de manevră mai mare și va putea veni cu o soluție care să protejeze populația locală cinstită. Adică depozitele sub 100.000 de Euro ar trebui să fie garantate de stat și lăsate în pace fără nicio tăiere. Asta crede șeful Eurogroup. Asta crede el abia după ce oamenii erau pe străzile din Nicosia.
Dacă va rămâne la pragul de 100.000 Euro nu este clar deocamdată. Unele agenții de știri afirmă că guvernul cipriot ar vrea să reducă limita la 20.000. Indiferent cum va gestiona problema, autoritățile din Cipru vor trebui însă să contribuie cu aceeași sumă de 5,8 miliarde Euro la pachetul de la Bruxelles. Parlamentarii ciprioți nu ar fi susținut în veci propunerea în forma inițială. Măsura ar fi reprezentat și o problemă de încredere în UE. Mai mult, se pune întrebarea despre garantarea proprietății private – se poate ea ataca de pe o zi pe alta chiar și sub pretextul unui impozit special care sună însă mai degrabă a expropiere? Drept e că fără banii de la UE, Ciprul nu va mai avea în curând sistem bancar, așa că banii populației ar fi pierduți oricum. Și mai rămâne întrebarea: de ce nu a venit propunerea de la început așa? Nu e ca și cum sâmbătă nu erau disponibile toate aceste informații…
The Telegraph: Cameron stă departe de Vatican. Premierul britanic, dar și regina, vor sta departe de ceremonia de întronizare a Papei Francisc. Ducele de Gloucester va fi membrul familiei regale de rang cel mai înalt care va participa la ceremonie, iar primul ministru a trimis doi membri ai Cabinetului său.
Anunțul vine la doar câteva zile după ce a ieșit la iveală că Papa Francisc, fost episcop de Buenos Aires, i-a numit odată uzurpatori pe britanicii din insulele Falklands. Oficial, premierul David Cameron lasă să se înțeleagă că decizia sa de a nu participa nu are nicio legătură cu subiectul insulelor. Dar zilele trecute Cameron a răspuns public noului Papă atunci când acesta din urmă numea Malvinele patrie argentiniană.
La ceremonia de la Vatican vor participa zeci de oficiali străini. Printre aceștia: cancelarul german, premierii francez și spaniol, vicepreședintele american și mulți alții. Președintele argentinian, Cristina Kirchner, este primul șef de stat care a avut o întrevedere oficială cu noul Suveran Pontif. Un element care nu s-a întâmplat de peste 1000 de ani încoace este participarea patriarhului ecumenic al Constantinopolului la ceremonia de la Vatican. Este prima dată de la Marea Schizmă din 1054 când omologul ortodox al Papei participă la întronizare. Cel mai controversat oficial care va fi prezent la Vatican este președintele din Zimbabwe, Robert Mugabe. Acuzat de încălcări sistematice ale drepturilor omului, Mugabe are interdicție de călătorie în UE, dar poate călători la Vatican prin aeroportul Fiumicino din Roma.
Le Figaro: Hollande are o problemă cu neînțelegerea francezilor. Sondajele sunt dezastruoase pentru președintele francez. Asta nu e o știre și Hollande însuși se așteaptă la asemenea evoluții în fiecare zi. Ce nu înțelege șeful statului e cum de nu se văd rezultatele politicii sale.
64% din francezi nu sunt de acord cu politica dusă de administrația socialistă franceză. Cu opt puncte procentuale mai mult decât în februarie. Din punct de vedere uman, Hollande nu e respins de francezi – aceștia din urmă îl consideră în continuare un personaj onest. Doar că nu îl cred capabil să se lupte cu criza economică în care se afundă Franța.
Hollande nu înțelege ce nu înțelege populația sa. Cum de nu pricepe ce e un credit de competitivitate și de ce nu îl folosesc companiile franceze. De ce nu se văd măsurile luate de Cabinetul său, dar și de ce nu se văd efectele lor. Probabil pentru că ele nu sunt comunicate. Mediatic, Hollande și-a pierdut orice talent. În campanie comunica bine, dar fără conținut. Promitea și nu s-a putut ține de cuvânt. Acuma nu știe să comunice la subiect, iar populația nu iartă. Aduce RFI.
Cătălin Ivan, PSD şi atacurile contra Deutsche Welle. Asigurăm PSD că „România şi ochiul liber al realităţii”, care l-a inflamat pe Cătălin Ivan într-atât încât să atace Deutsche Welle e un autentic text DW. Comentariul e scris chiar de semnatarul său, Petre M. Iancu… …şi nu de vreun „alt autor din maşinăria propagandistică a lui Traian Băsescu şi a PDL”.
Zilele trecute făptaşi necunoscuţi au încercat să pătrundă fraudulos în conturile Twitter şi Facebook ale postului Deutsche Welle. Concomitent, o serie de mesaje menite să discrediteze jurnalişti ai redacţiei române ai postului independent, german au sosit pe adresa preşedintelui director general al Deutsche Welle, au apărut în presa din România ori au fost postate pe site-ul Vocea Rusiei.
Cu sau fără legătură cu „hăcuirea conturilor DW”, s-a dezlănţuit şi din Bucureşti o agresiune generalizată asupra postului german Deutsche Welle şi a departamentului său în limba română. Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, i-a atacat direct, pe blogul său personal, pe jurnaliştii DW, lansând o gigantică operaţiune de intoxicare împotriva lor.
Departe de a fi doar o manipulare ordinară, textul lui Ivan încearcă să decredibilizeze DW şi să aiurească total opinia publică şi presa românească, sugerând, în mod fals, că „autori români, partizani ai lui Băsescu” le-ar „manipula”.
Ivan, cere, vai, în elucubraţiile sale, „verificarea unei escrocherii PDL” prin care s-ar fi publicat pe un „pretins” site al DW „materiale false”, care n-ar „reprezenta punctul de vedere oficial al publicaţiei germane”.
Purtătorul de cuvânt al PSD mai pretinde că jurnaliştii critici ai postului german din Bonn (vizaţi fiind, evident, îndeosebi cei care au deplâns în mod riguros derapajele antidemocratice ale puterii USL-iste) ar fi nişte „calomniatori”. Unii care, chipurile, „s-ar folosi de imaginea prestigioasei publicaţii Deutsche Welle” spre a „genera informaţii false” şi a „induce în eroare publicul neavizat”.
Astfel, potrivit blogului personal al lui Ivan, Realitatea TV ar fi preluat un articol al DW care nu ar aparţine DW, – e vorba de articolul „România şi ochiul liber al realităţii”. Iar presa din România ar cita alte materiale „false”, „manipulatoare” şi „calomnioase” (evident, de sorginte băsistă şi PDL-istă, în opinia lui Ivan) care ar fi atribuite, pasămite, în mod eronat, DW. Şi câte şi mai câte.
Declaraţiile lui Cătălin Ivan sunt mincinoase de la un cap la altul. E inutil să ne întrebăm, fireşte, dacă blogul europarlamentarului PSD-ist e autentic sau nu. Dacă n-ar fi, Ivan s-ar fi grăbit să-şi autodenunţe presupusul blog „falsificat”. N-a făcut-o. Prin urmare, plecăm de la premiza că declaraţiile sale anti-DW sunt autentice. Integral la Deutsche Welle
S&P: Şomajul din Spania, Italia şi Franţa creează o situaţie socială explozivă. Agenţia de rating Standard & Poor’s (S&P) consideră că există un risc ca Spania, Italia, Portugalia şi Franţa să nu poată implementa măsurile de 
reformă care se impun pe măsură ce şomerii îşi vor pierde răbdarea în privinţa austerităţii, a declarat şeful S&P Germania, Torsten Hinrichs. “Şomajul ridicat din Spania, Italia şi Franţa creează o situaţie explozivă din punct de vedere social. Trebuie să existe consens social pentru măsuri de economisire. Şomajul ridicat nu ajută”, a afirmat Hinrichs pentru ziarul Neue Osnabrucker, preluat de Reuters, potrivit CNBC.
Directorul S&P consideră că spaniolii şi portughezii au demonstrat deja că pot face faţă măsurilor de austeritate, însă “situaţia nu poate continua pentru totdeauna”.
În Italia există riscul ca un nou guvern să nu fie suficient de solid pentru a lua măsurile necesare de consolidare a creşterii economice, a continuat analistul.
Şomajul din Spania a ajuns la peste 26%, depăşit în UE numai de cel din Grecia, în timp ce indicatorul se menţine în Italia şi Franţa la aproximativ 10%. Aduce Mediafax
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“de ce nu a venit propunerea de la început așa”
Din cauza jegurilor mincinoase de politicieni ciprioti (“Timeo Danaos et dona ferentes” zicea un om intelept odata).
Ei au fost aia care au pompat tare pe ideea initiala, stiind foarte bine ca vor fi proteste masive si va fi nevoie de renegociere. In felul asta ei ies din toata trebusoara asta drept oamenii rezonabili, ce au incercat a limita impactul asupra cetateanului de rand: capital politic. In plus, introduc ideea ca orice propunere fiscala este subiect de negociere. Schauble s-a prins de combinatie, insa nemancatii aia de la FMI s-au aruncat precum gugushtiucu’n latz si au devenit fara voie uneltele guvernului cipriot.
Edit: Salutare tuturor.
Buna Dimineata 🙂
Buna dimineata,
mare disperare trebuie sa fie in tabara USL daca il folosesc pe jegul de Ivan (nume predestinat dupa cat isi baga coada si Vocea Rusiei) impotriva unui post cu o asemena reputatie ca DW.
Sunt atat de prosti incat nu isi dau seama ca nu il pot ataca precum ataca toti USL – istii EVZ sau b1.
Mi-as dori un raspuns mai contondent, eventual sa- tarasca pe Ivan prin tribunale ca tot se pare ca nu are de facut vreo treaba serioasa.
Salut Cedric,
nu cred ca il vor da in judecata, dar o sa-si primeasca papara!
Salut cedric.
Da, DW ar trebui sa-l dea in judecata pe Ivan pentru calomnie, insa nu aici, ci in Germania. Si sa-i ceara vreo cateva sute de miisoare de euro daune morale.