Europa: 18 Martie 2013 / Scandalul cipriot
| 18/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Haos şi şoc în Cipru după ce zona euro a hotărât ca deponenţii să suporte pierderi pentru salvarea băncilor: ATM-urile au rămas fără bani, iar transferurile de fonduri au fost blocate. Liderii zonei euro au tăiat unul din principalii stâlpi care susţin sistemul bancar modern, acela al siguranţei depozitelor, forţând pe oricine are cont bancar în Cipru să participe la salvarea ţării de la faliment. Primele efecte ale deciziei, fără precedent, sunt consternare şi panică în Cipru, unde populaţia s-a trezit peste noapte cu 
economii mai mici cu până la 10%, şi teama că s-a stabilit un precedent periculos, care ar putea destabiliza sistemul bancar european şi crea o nouă criză. Ideea Germaniei şi a altor state din zona euro de a forţa oamenii de afaceri care profită de paradisul fiscal din Cipru să participe la salvarea ţării a devenit fapt împlinit după ce miniştrii de finanţe din zona euro au decis vineri seara un bailout de zece miliarde euro. Însă ajutorul vine însoţit de pierderi mascate sub forma unor taxe impuse celor care deţin depozite la băncile din Cipru. Depozitele bancare de peste 100.000 euro sunt „taxate“ cu 9,9%, iar cele mai mici cu 6,75%. Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului. Este adevărat că o mare parte din depozitele bancare din Cipru aparţin străinilor (37% din total, după unele estimări, jumătate din total după altele), dar prin decizia luată de miniştrii, creditorii internaţionali confiscă bani, fără discriminare, de la toţi deponenţii, de la pensionari la elevi, scrie The New York Times. Noul preşedinte cipriot Nicos Anastasiades a asigurat că prin taxarea depozitelor se evită implementarea unor măsuri dure de austeritate precum majorarea impozitelor şi tăierea pensiilor, care au provocat haos în economia şi viaţa socială din Grecia. Miniştrii de finanţe au stabilit că taxa pe depozite se va aplica marţi, după sărbătoarea bancară de astăzi. Între timp, ATM-urile au rămas fără bani, iar transferurile electronice au fost limitate. Potrivit estimărilor, jumătate din deponenţii băncilor din Cipru sunt ruşi, dar majoritatea celor care s-au grăbit să retragă bani de la ATM-uri păreau ciprioţi, notează Thomson Reuters. Fondurile care urmează a fi taxate au fost îngheţate în conturi imediat, a declarat Joerg Asmussen, membru în consiliul guvernator al BCE. Băncile au limitat retragerile la 400 de euro. Intergral in Ziarul Financiar.
Legătura submarină Cipru – Grecia – Germania – Rusia şi motivul pentru care ea s-a fisurat. Jaful conturilor cipriote, izvorât din noaptea minţii birocraţilor europeni, aduce pe prima pagină a ziarelor financiare cel mai izolat colţ al Uniunii. O ţară atât de excentrică – şi la propriu şi la figurat – 
încât totul ajunge să pară un experiment care să afle ce se întâmplă când cineva este împins cu spatele pe marginea prăpastiei zonei euro. Se agaţă? Sare? Mai scapă? Totuşi, Cipru a fost o ţară pivotală în istoria recentă a Uniunii Europene şi una dintre cauzele concrete ale crizei. Cea mai mare bizarerie este aceea că o ţară a Uniunii Europene dar nemembră NATO este ocupată militar, în proporţie de trei optimi de o ţară candidată la Uniunea Europeană dar membră NATO – Turcia. Şi tot de aici au pornit problemele Greciei. Cipru s-a separat de Marea Britanie în 1960. Grecii – majoritari – doreau unificarea cu ţara de origine, caz în care turcii – minoritari – ar fi preferat secesiunea. Pentru că populaţiile erau amestecate teritorial, s-a preferat soluţia de mijloc a independenţei. Ca garanţie, tratatul de separare prevedea un Senat şi o Curte Constituţională egal împărţite între greci şi turci. Grecii n-au acceptat situaţia prea multă vreme. Dictatura coloneilor de la Atena a forţat o lovitură de stat unionistă la Nicosia, care l-a îndepărtat pe “părintele naţiunii”, Arhiepiscopul Makarios. Turcia era pregătită minuţios – în doar cinci zile, a invadat nordul insulei provocând eşecul loviturii de stat dar şi prăbuşirea dictaturii din Grecia. Integral Riscograma (Lucian Davidescu)
Tensiuni în Cipru, după semnarea unui acord cu UE. Parlamentul cipriot se reunește de urgență, luni, pentru a ratifica planul de ajutor financiar convenit cu UE. Condițiile acordului sunt fără precedent, ciprioții angajându-se să pună în practică o taxă excepţională asupra depozitelor bancare. Fiecare depozit bancar ar urma taxat, iar măsura ar putea afecta grav economia cipriotă. În schimbul a 10 miliarde de euro, creditorii europeni au cerut 
autorităților de la Nicosia să instituie o taxă în cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare în valoare de până în 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele ce depăşesc acest prag. Cu alte cuvinte, fiecare depozit ar urma taxat. Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului. Măsura riscă să destabilizeze pe termen lung economia Ciprului, avertizează unii analiști, care prevăd că mulți actorii financiari vor scoate din bancile cipriote sume importante în cazul aplicării acestei măsuri. Preşedintele Nicos Anastasiades a declarat ulterior că Banca Centrală Europeană (BCE) a ameninţat că va împinge ţara în faliment prin retragerea liniilor de finanţare cu Laiki, a doua mare bancă cipriotă, dacă măsura nu este aplicată. “Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times. Aduce RFI
Bancile cipriote vor fi inchise luni. De marti, scandalul retragerilor bancare ar putea reveni dupa ce sambata populatia astepta in fata bancomatelor goale sa isi scoata banii. Romanii sunt a treia comunitate de straini ca marime. Taxarea cu 6,75% a conturilor de pana la 100 000 de euro si cu 9,9% pe orice suma care depaseste acest nivel a provocat panica in Cipru- un paradis fiscal prin care multi romani isi deruleaza afacerile. Autoritatile spera ca aceasta initiativa sa le aduca 5,8 miliarde de euro, dar putini se intreaba cu ce cost vor strange acesti bani. Parlamentul cipriot se intruneste luni la ora 16 (ora Romaniei) pentru a valida propunerea venita de la Bruxelles, iar sansele ca ea sa fie votata sunt 50-50. Opozitia dispune de numai 20 din 56 de locuri in parlament, aliatii lui Nicos Anastasiades spun ca sunt socati si ca nu au decis daca vor sustine asa ceva. 
Depozitele bancilor cipriote din Romania nu sunt afectate de aceasta masura- e bine s-o spunem din capul locului. Banca Centrala a Ciprului interzice “temporar, pana la indicatiile viitoare, efectuarea de plati sau transferuri de capital prin sisteme de plata din interiorul statului sau in afara lui” Sambata si duminica, mii de ciprioti s-au bulucit la bancomate ca sa isi retraga banii din banci, iar in scurt timp aparatele. Bancile de tip cooperatist -singurele care au deschise birourile si in zilele de sambata, au incuiat portile in fata multimii furioase. Luni, din cauza unei sarbatori, bancile vor fi inchise iar autoritatile se asteapta ca de marti sa inceapa scandalul. Banca Centrala a confirmat intr-o nota inchiderea tuturor bancilor in ziua de luni, iar anumite surse spun ca ar fi interzis tuturor bancilor cipriote sa efectueze orice transferuri bancare si plati in tara si in strainatate, informeaza mass media cipriote cu referire la un document care a nimerit in mainile jurnalistilor. Intr-o scrisoare confidentiala de pe 16 martie se spune ca banca interzice “temporar, pana la indicatiile viitoare, efectuarea de plati sau transferuri de capital prin sisteme de plata din interiorul statului sau in afara lui, inclusiv in cadrul unei institutii de credit”[…] Majoritatea cetatenilor romani stabiliti in Cipru dupa 1990 lucreaza in domeniul servicii ( comert, hoteluri, restaurante), constructii, agricultura, potrivit Ambasadei Romaniei din Nicosia. Romanii sunt prezenti de asemenea in domeni precum IT, cercetare, juridic, sistemul bancar, moda, etc. Dintre cetatenii europeni, cele mai numerose comunitati sunt: greaca 31.044 (17.3%), britanica 26.659 (14.8), romana 24.378 (13.2), bulgara 19.197 (10.7) etc. Integral la HotNews
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salutare tuturor.
Se zvoneste ca tartoru’ al mare de la Moskva ar fi gavarit ceva contra planului. A bon entendeur salut…
salut,
nu cred, pentru ca stiu ca el pfteste la miliardele care au fugit de sub supravegherea lui 🙂
O parte din kopeicile alea sunt ale curtenilor sai, iar planul da cu satarul in toate, fara osebire. In plus, daca planul reuseste, exista riscul (pt. Putin et Cie.) ca economia Uniunii sa se mai intareasca un pic, ceea ce este contra intereselor rusesti.
Ce mai experimenteaza UE???
Dupa ce au experimentat, in Romania, taiatul de salariu, impozitarea pensiilor(Cas-ul acela ilegal) si impozitul pe marimea cozi de vaca(celebrul impozit aplicat fermierilor din acest an, dupa numararea gainilor, curcilor, vacilor, porcilor, etc si au ESUAT…aceleasi creiere “incinse ” si “obosite”, impun guvernului din Cipru un proiect de lege prin care să ia până la 10% din depozitele păstrate în băncile din insulă, atacând presupusa intangibilitate a sumelor respective chiar şi în cazul economiilor de sub 100.000 de euro pentru salvarea unui sistem bancar în vrie din cauza expunerii pe Grecia.
Situatia a devenit exploziva in insula…cu siguranta ca Germania in goana dupa resurse, va da din nou “foc” Europei !!
Ai gresit locul :devil: Cred ca ai tu mintea incinsa 👿 Impozitul pe coada vacii este impus de stapanii tai
Niuzflesh: Wolfgang Schauble afirma ca versiunea initiala a planului excludea depozitele sub 100.000 de euro, insa FMI-ul si guvernul cipriot au insistat pentru includerea lor. Cipriotii neaga ca s-ar fi intamplat asa.
Singurul lucru care da valoare hartiilor emise de banci (inclusiv banii) este increderea. Increderea in hartii continua sa se erodeze. Ce vom face cand vom constata ca avem in casa o gramada de hartii fara rost !?
Avand in vedere similitudinile dintre tarile din sudul Europei, cine va mai pastra banii in banci ? O gaina care vede cate o surata sacrificata pentru supa, are convingerea ca asa ceva nu i se poate intampla si ei. Voi chiar credeti ca ccea ce se intampla acum in Cipru noua nu ni se poate intampla ?!