Europa: 18 decembrie 2012 / supravieţuire = muncă şi educaţie
| 18/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Tratamentul prescris de Germania pentru supravieţuirea Europei: „muncă din răsputeri“ şi cheltuieli mai mari cu educaţia. Într-o lume în care noi modele economice prind contur şi se impun, Europa poate rămâne 
competitivă şi-şi poate păstra cel mai generos sistem de protecţie socială doar dacă “munceşte din răsputeri” şi cheltuie mai mult pe educaţie şi cercetare şi îşi reformează pieţele muncii şi sistemele de taxare. Acesta este tratamentul de supravieţuire într-o eră a globalizării prescris de cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic politican al Europei creditat de mulţi alţi lideri europeni ca autorul reţetelor anticriză bazate pe cure cu exces de austeritate. “Dacă în prezent Europa găzduieşte puţin mai mult de 7% din populaţia globului, produce aproximativ 25% din PIB-ul global şi finanţează 50% din cheltuielile globale cu securitatea socială, este evident că va trebui să muncească din răsputeri pentru a-şi păstra prosperitatea şi modul de viaţă”, a afirmat Merkel într-un interviu acordat publicaţiei britanice Financial Times. Europa nu mai este model de dezvoltare – Recomandările vin în contextul în care mai multe economii mari ale zonei euro şi Uniunii Europene, printre care Spania, Italia, Marea Britanie şi chiar Franţa caută cu disperare mijloace pentru a deveni mai competitive, zona euro s-a împotmolit în recesiune frânând creşterea economică în alte regiuni ale Europei, iar investitorii atenţionează că sunt descurajaţi de incertitudinile economice şi politice care planează asupra uniunii monetare. “Găsesc îngrijorător că mulţi oameni din Europa presupun pur şi simplu că, alături de SUA, Europa asigură singurul model de referinţă pentru întreaga lume, că Europa este puternică prin tradiţie şi că toată lumea se uită la noi”, a spus Merkel. “Dar au apărut alte modele, China, India, Japonia, Brazilia, iar acestora li se vor alătura alte ţări care muncesc din răsputeri şi fac eforturi pentru a fi inovatoare”, a continuat ea. Integral in Ziarul Financiar.
Americanii au ales cele mai bune companii aeriane ale Europei și ale lumii. Dintre toți operatorii aerieni ai Europei, TAP Portugal a fost aleasă drept cea mai bună linie aeriană de pe bătrânul continent, păstrându-și poziția pentru al doilea an consecutiv. În topul realizat de către Global Traveler, TAP este urmată de operatorul german Lufthansa, respectiv SWISS. La capitolul cea mai bună companie din lume, locul întâi a fost ocupat de către Singapore 
Airlines. Companiile aeriene au fost premiate și la alte categorii precum ”cea mai bună companie la servicii First Class” (Emirates), ”cel mai bun business class” (British Airways) sau ”cea mai bună companie în ceea ce privește serviciile la bord” (Asiana Airlines). Pentru zborurile transatlantice, Lufthansa a a primit coronița, în timp ce, pentru siguranță El Al Israel Airlines a fost în fruntea listei. Când vine vorba de însoțitorii de bord, cei mai apreciați au fost cei de la Asiana Airlines, însă dacă se iau în calcul uniformele acestora, cele mai apreciate sunt cele de pe Etihad Airways. La capitolul mâncare, cea mai apreciată companie a fost Alitalia Privind către lounge-urile operatorilor aerieni, cele mai bune sunt ale companiei Emirates, însă cel mai bine se mănâncă în aeroportul din Singapore. Rămânând ”la sol”, cel mai bun aeroport a fost desemnat Incheon Airport, din Coreea de Sud, inaugurat în 2001. Global Traveller a premiat și cel mai bun model de avion, câștigătorul fiind Boeing 747, respectiv cea mai bună alianță aeriană – aceasta fiind One World. Capital.
Le Monde: Republica Moldova, încotro ? Sub titlul “În Republica Moldova timpul s-a oprit” cotidianul francez Le Monde publică un lung reportaj realizat de trimisul special Mirel Bran. “O ţară ruptă în două, între Est care reprezintă trecutul şi Vest, viitorul, care rămâne cea mai săracă din Europa 
chiar şi la 20 de ani după ce şi-a cucerit independenţa“.Ziaristul e izbit de la bun început de “acest miros care-i aduce aminte de comunism, şi anume un amestec de păcură sovietică cu ceva mai agreabil, un pământ negru şi mineral care face parte din bogăţia acestei ţări aflate la doar trei ore de zbor de Paris“.Le Monde îşi invită aşadar cititorii s-o ia pe urmele fotografului iberic cu toate că acesta descrie şi el “o tară gri, fără prea multe lumini seara la ţară şi în care simţi că trăieşti într-o altă epocă”. Statuile lui Lenin sunt încă numeroase, “o amintire încă dureroasă din epoca stalinistă când o bună parte din moldoveni a fost deportată în Siberia.Fostul teritoriu românesc a fost anexat de URSS apoi şi-a căpătat independenţa în 1991″, reaminteşte Le Monde subliniind cazul Transnistriei, “o regiune rusofonă care s-a autoproclamat independentă cu sprijinul Moscovei“. De două decenii “Moldova îşi caută identitatea între Est, care reprezintă trecutul său, şi Vest, perceput ca un viitor prosper”.Ţara este de asemenea un adevărat “cocktail etnic”, populată în mare parte din etnici români dar şi ruşi, găgăuzi, câţiva romi şi germani. Românofonii visează tot mai mult la o reunificare cu patria-mamă, aderarea României la UE în 2007 făcând ţara vecină să fie foarte atractivă. De altfel, mai scrie acelaşi Mirel Bran în Le Monde, “România furnizează paşapoarte tuturor moldovenilor care pot să-şi demonstreze originile româneşti. În schimb, rusofonii preferă să voiajeze în sens opus, mai degrabă spre Moscova unde speră să-şi găsească un loc de muncă ce le lipseşte în Moldova”. Un sfert din populaţia fostei republici sovietice – adică un milion de persoane – lucrează dealtfel în străinătate, “bani fără de care cei de acasă, mai ales cei din provincie, nu ar putea supravieţui în această ţară, cea mai săracă din Europa, cu un venit mediu de circa 180 de euro pe lună” conchide Le Monde. RFI.
Viitorul buget scindează UE. Şefii de stat şi de guvern europeni s-au despărţit fără a se înţelege asupra bugetului comunitar pe următorii şapte ani. Deşi mulţi spun că nu e grav, poziţiile statelor UE par ireconciliabile. Reuniunea la vârf extraordinară pentru stabilirea bugetului multianual s-a 
încheiat fără rezultat. Nu a fost o surpriză că lucrările s-au încheiat aşa, de vreme ce cancelarul german Angela Merkel şi alţii vorbiseră despre această posibilitate deja de joi, 22 noiembrie, când au sosit la Bruxelles. Dezamăgire există totuşi, iar o nouă încercare de ajungere la un consens a fost stabilită pentru anul viitor. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, s-a arătat totuşi optimist, apreciind că dezbaterile “au demonstrat o doză suficientă de posibilităţi de apropiere, astfel că o înţelegere ar putea fi posibilă la începutul anului viitor.” Climat tensionat – De fapt, negocierile au demonstrat mai degrabă cât de tensionată e starea de spirit generală. Criza economică, caracterizată şi de pachetele de ajutorare în valoare de multe miliarde, de cereri de solidaritate în schimbul cărora se pretind severe măsuri de austeritate, şi-a lăsat amprenta şi asupra tratativelor bugetare. Van Rompuy a încercat să medieze între diversele poziţii vreme de două zile, în parte prin discuţii tete a tete, în parte în plen, dar fără niciun rezultat. Ultima sa propunere a fost un buget de aproximativ 1000 de miliarde de euro, cu aproximativ 100 de miliarde mai puţin decât ultima propunere a Comisiei Europene. Această reducere nu a fost însă considerată suficientă de principalii contributori, deci de ţările a căror contribuţie la bugetul comunitar depăşeşte încasările ulterioare. Între aceste ţări se numără şi Olanda. Şeful guvernului olandez, Mark Rutte, a declarat în context: “În Olanda facem economii, facem economii în întreaga Europă. Şi Europa trebuie să demonstreze că este dispusă să strângă cureaua”. Integral la DW
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
