Europa: 18 Aprilie 2013 / Waco oraşul tragediilor americane
| 18/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Rusia nu mai vrea să fie dependentă de materiile prime. Recompensă pentru propuneri de diversificare a economiei. Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat miercuri că va premia pe oricine va găsi o metodă de a 
scăpa economia Rusiei de dependenţa de materiile prime, în următorii câţiva ani. “Nu pot să nu fiu de acord că modelul materiilor prime a dus ţara într-o fundătură. Obiectivul nostru este să lăsăm în urmă acest model. Dacă oferiţi o variantă care ar ajuta să scăpăm de acest model în următorii câţiva ani, v-aş nominaliza pentru un premiu de stat. Dar nu cred că există o astfel de versiune”, a afirmat Medvedev în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, unde a prezentat activitatea din ultimele 12 luni a Guvernului, relatează RIA Novosti. El a răspuns astfel criticilor deputaţilor referitoare la economia care se bazează pe exploatarea materiilor prime. Medvedev a arătat că modelul economic bazat pe materii prime a evoluat în ultimele decenii. “Drept rezultat, suntem puternic dependenţi de hidrocarburi şi nu este uşor să renunţăm la acest model. Dar trebuie să rezolvăm problema şi în acest sens susţin opinia că trebuie să o facem şi trebuie să o facem repede”, a spus premierul. Noul guvernator al băncii centrale, Elvira Nabiullina, a declarat săptămâna trecută că Rusia trebuie să regândească modelul de creştere economică susţinut de exporturile de materii prime şi pună accentul pe sursele interne de dezvoltare, diversificare, creşterea investiţiilor şi îmbunătăţirea climatului investiţional.Aduce Mediafax
Parlamentul italian începe, astăzi, procedura de alegere a preşedintelui ţării. Membrii parlamentului şi reprezentanţii regiunilor au fost convocaţi, astăzi, pentru alegerea preşedintelui ţării, care îi va succeda actualului şef al statului, Giorgio Napolitano. La vot vor participa aproape 1.000 de persoane. Candidatul favorit la preşedinţia Italiei pare a fi fostul premier şi şef al Comisiei Europene, Romani Prodi. Alegerea şefului statului se face prin scrutin secret în aula Camerei Deputaţilor, care este şi singurul loc de desfăşurare a procedurilor de vot. Este necesară întrunirea majorităţii de două 
treimi, 671 de voturi din numărul membrilor Adunării, în primele trei tururi de scrutin şi majoritatea absolută din numărul membrilor Adunării, 504 voturi, începând cu al patrulea tur de scrutin. În baza constituţiei italiene, poate fi ales preşedinte al Republicii orice cetăţean italian care a împlinit vârsta de 50 de ani şi beneficiază de drepturi civile şi politice. Printre numele vehiculate de presa italiană care ar putea câştiga,se numără Romano Prodi, fost prim-ministru al Italiei, Gianni Letta, Massimo D’Alema, Mario Draghi, Giuliano Amato şi, de ce nu, o femeie Emma Bonino, din partea Partidului Democrat din coaliţia de centru-stânga.Chiar şi fostul premier Silvio Berlusconi candidează. Alegerea şefului statului se face prin scrutin secret în aula Camerei Deputaţilor, care este şi singurul loc de desfăşurare a procedurilor de vot. În cabina electorală, o tribună închisă dispusă sub preşedinţia Camerei Deputaţilor, marii electori îşi exprimă în scris preferinţa pe buletinul de vot (numele şi prenumele celui pe care îl aleg, sau doar numele, buletin alb sau buletin anulat) pe care apoi îl introduc în urnă. Mai întâi votează senatorii, apoi deputaţii şi delegaţii regionali. Mandatul prezidenţial are o durată de şapte ani. Mandatul are, în mod deliberat, o durată diferită faţă de durata mandatului celor două camere ale Parlamentului (cinci ani), făcând astfel imposibilă realegerea de două ori, de către aceleaşi camere, a aceluiaşi preşedinte. Acest aspect nu împiedică realegerea unui şef de stat, lucru care, însă, în Italia nu s-a întâmplat până acum, chiar dacă nu este interzis de Constituţie. Integral in Adevarul.
Foiletonul Cahuzac: un nou episod cu conţinut psihanalitic. In Franţa, “foiletonul Cahuzac” continuă cu un nou episod: prima confesiune publică a fostului ministru al bugetului aflat acum în colimatorul justiţiei pentru fraudă fiscală. Unii responsabili politici consideră însă că acest “foileton” a devenit cam lung şi eclipsează alte probleme serioase cu care se 
confruntă Franţa, cum ar fi spectrul recesiunii. “Cam patetică”. Aşa consideră primul ministru Jean-Marc Ayrault că a fost confesiunea televizată de marţi seară a lui Jérôme Cahuzac. Acesta din urmă şi-a recunoscut încă o dată erorile comise, faptul că a minţit pe toată lumea, şi le-a cerut iertare tuturor: preşedintelui, premierului, “pretenului” său Pierre Moscovici (ministru al economiei) cu care colabora strîns. Un psihiatru care analizează în ziarul Ajourd’hui prestaţia televizată a lui Jérôme Cahuzac consideră că acesta a recurs la un fel de şedinţă de psihanaliză publică, încercînd el însuşi să înţeleagă cum de s-a putut lăsa aspirat, timp de 20 de ani, în spirala minciunii, în special datorită contului său secret din Elveţia unde avea 600 000 de euro. Liderii socialiştii au primit această confesiune cu un sentiment de uşurare, mai ales că fostul lor coleg a anunţat că se retrage din viaţa politică şi renunţă la mandatul de deputat. Un consilier al primului ministru îl acuză însă pe Jérôme Cahuzac de narcisism şi se declară scîrbit că omul care le-a făcut atîta rău socialiştilor mai îndrăzneşte să se dea în spectacol. Iar fostul său “prieten” Pierre Moscovici, acuzat de dreapta franceză că a vrut să-l “acopere” totuşi pe Jérôme Cahuzac, nu pare dispus să-i acorde fostului său colaborator “iertarea politică”. Pentru a rezuma, putem spune că socialiştii încearcă acum să întoarcă pagina Cahuzac, care i-a expus la enorm de multe critici, după ce o afacere precedentă, afacerea Dominique Strauss-Kahn, a provocat şi ea numeroase daune. Chiar dacă persistă unele bănuieli că în anumite sfere ale puterii, poate chiar foarte aproape de preşedintele Hollande, se ştia ceva despre contul lui Cahuzac, sau că ar fi trebuit să se ştie, urgenţele pentru echipa de la putere sunt cu totul altele. Integral la RFI
Explozie la o fabrică din Texas. Nunmarul de morti si raniti inca necunoscut. Mediafax vorbeste de cel puţin 60 morţi. Aproximativ 75-100 de clădiri au fost complet distruse. O explozie s-a produs în noaptea de miercuri spre joi la o fabrică de îngrăşăminte din oraşul West din Texas, provocând rănirea a zeci de persoane, au anunţat oficialii. Explozia s-a soldat cu 60-70 de morţi şi sute de răniţi, conform unui post local de televiziune. Bilanţul iniţial a fost anunţat un post local de televiziune KWTX News, citând un 
oficial din cadrul serviciilor de urgenţă, iar informaţia nu a putut fi verificată imediat de AFP. KWTX îl citează pe directorul serviciilor de urgenţă din West, la nord de Waco, George Smith. Tommy Muska, primarul oraşului West din Texas, unde a avut loc o explozie miercuri seara la o fabrică de îngrăşăminte, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că încă nu ştie câte persoane au fost rănite sau ucise în acest incident. “A fost de parcă ar fi explodat o bombă nucleară”, a declarat Muska pentru CNN. “Un nor mare sub formă de ciupercă. Multe persoane au fost rănite. Multe persoane nu vor fi aici mâine”, a adăugat el. El a afirmat că fabrica a fost afectată de un incendiu înaintea exploziei. EVZ sustine ca Cel puțin 2 oameni au murit, iar alți 66 au fost răniți, bazandu-se probabil pe datele transmise de CNN. Tragedia s-a produs azi-noapte, la ora 2.50 (ora României), la o fabrică de îngrășământ de lângă orașul Waco, din statul Texas, SUA. Potrivit reprezentanților Departamentului de Sănătate Publică din Texas, nu se știe încă numărul exact al persoanelor care și-au pierdut viața în urma exploziei. Pe de altă parte, jurnaliștii de la CNN vorbesc despre cel puțin doi morți. ntr-o conferință de presă, reprezentanții Departamentului de Siguranță Publică din Texas au declarat că, momentan, autoritățile nu au informații exacte despre numărul persoanelor decedate. “S-au înregistrat și decese, dar nu putem preciza încă despre ce număr este vorba. Oamenii noștri sunt pe teren și merg din casă în casă. Incendiul nu a fost încă stins, iar pompierii nu pot interveni din cauză că există riscul producerii unor noi explozii. De altfel, jumătate din populația orașului a fost evacuată”, a declarat Dean Wilson, citat de BBC. Pe de altă parte, jurnaliștii de la CNN susțin că cel puțin două persoane au murit. În ceea ce privește răniții, atât presa americană, cât și agențiile de știri britanice vorbesc despre 66 de persoane, dintre care 38 în stare gravă, citând declarațiile managerului spitalului Hilcrest din Waco.
Nota: despre tragediile orasului Waco, puteti citi aici.
CE ar putea detona „bomba atomică” în reacţie la derapajul Ungariei. Comisia Europeană a replicat dur premierului Viktor Orban, arătându-se hotărâtă să ia, la nevoie, chiar şi cele mai aspre măsuri contra Ungariei. În cauză sunt recentele modificări ale legii fundamentale a Ungariei, hotărâte la Budapesta în pofida unor proteste interne şi internaţionale şi ceea ce, la Bruxelles, se estimează a fi un probabil derapaj anti-constituţional al Ungariei. „Dacă există un risc de încălcare a valorilor noastre fundamentale, 
Europa trebuie să intervină”, a declarat textual, comisarul european Vivian Reding. „Comisia Europeană”, a spus ea, „este extrem de preocupată” şi „analizează actualmente modificările constituţionale” operate la Budapesta spre a vedea „dacă e oportună” lansarea procedurilor de „infringement”. Aşa se numesc, în engleză, încălcările serioase ale dreptului comunitar. Cum poate reacţiona Uniunea Europeană la călcarea în picioare a principiilor democraţiei şi statului de drept? Prin recursul la articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care stipulează suspendarea dreptului unui stat membru de a vota în forul executiv suprem al UE, deci în Consiliul European, în cazul unor „grave şi persistente violări” ale valorilor fundamentale ale Uniunii. E vorba, în speţă, de nerespectarea „demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, a statului de drept şi drepturilor omului, precum şi a drepturilor minorităţilor”. O serie întreagă de modificări constituţionale adoptate recent la Budapesta cu majoritatea parlamentară de peste două treimi a puterii au suscitat critici viguroase şi repetate în Apus. Alarmaţi s-au arătat occidentalii în special de restrângerea prerogativelor Curţii Constituţionale din Ungaria, precum şi de tratamentul ce urmează a fi aplicat persoanelor fără adăpost. În vest, o serie de comentatori au înfierat între altele şi definiţia restrictivă a familiei, calificată de unii observatori drept „homofobă”. Stânga socialistă şi liberalii din Parlamentul European au somat Partidul Popular să-i retragă sprijinul politic formaţiunii guvernamentale FIDESZ şi lui Viktor Orban. La rândul lor, creştin-democraţii din PE au cerut Budapestei să se supună solicitărilor Uniunii, dar au avertizat faţă de riscul ca „ungurii… să aibă impresia că Europa n-ar fi de partea lor”, după cum a subliniat eurodeputatul Frank Engel, citat de AFP. Oficialităţile maghiare au respins criticile apusene, susţinând că schimbările ar fi fost operate în conformitate cu valorile europene, dar Comisia de la Veneţia continuă să evalueze modificările şi urmează să-şi publice raportul în iunie. Or, Viviane Reding a declarat că, la Bruxelles, „Comisia nu va aştepta până în iunie ca să-şi adopte decizia”, scrie AFP. Suspendarea dreptului de vot al unui stat e o „bombă atomică”, a mai spus Reding, iar Comisia are nevoie de unelte „mai eficiente” spre a interveni optim în cazuri de felul Ungariei. Să mai notăm că, potrivit unui recent studiu al CE, carenţele justiţiei în anumite ţări europene le afectează credibilitatea în mediul de afaceri. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Of , of, of . 🙂 Repet privind Italia .
Romano Prodi nu e candidat . 1 pentru ca a refuzat personal . 2, sint alte nume in joc care impaca si capra si varza . Adica cele doua coalitii major reprezentate . PDL si PD .
Conform articolului nr. 83 din constitutia italiana , presedintele e ales in sedinta comuna de catre membri parlamentului + senatului + reprezentanti a regiunilor italiene ( de regula 3 pentru fiecare regiune) . Aceasta adunare , numita “mari alegatori” , e compusa din 1.007 persoane .
Devine presedinte persoana care obtine 2/3 din numarul total de alegatori si asta doar in cazul primelor 3 ture de vot . (adica musai 672 voturi) Incepind cu a 4- tra tura de vot , devine presedinte cine obtine 50%+1 din voturile alegatorilor .
In cazul actual , nu cred ca va reusi cineva sa obtina acele 2/ 3 din voturi . Ca urmare , se va vota pina cind va fi suficienta majoritatea absoluta .
La ei Cahuzac e exemplu de nasoleală, la noi pare de o moralitate năucitoare …