Europa: 17 Aprilie 2013 / Întrebări incomode
| 17/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Margaret Thatcher, depus la capela Parlamentului londonez. Corpul neînsufleţit al fostului premier britanic Margaret Thatcher a fost adus marţi la Parlamentul de la Londra, înaintea funeraliilor care vor avea loc miercuri. Sicriul, acoperit cu drapelul Marii Britanii, a fost transportat la Palatul Westminster şi depus la capela St. 
Mary Undercroft unde aproximativ 100 de rude, colegi şi politicieni au asistat marţi la o ceremonie religioasă, informează Associated Press. Supranumită „Doamna de fier“, Thatcher a transformat profund Marea Britanie în timpul celor 11 ani pe care i-a petrecut în fruntea guvernului, între 1979 şi 1990. Ea a murit pe 8 aprilie, la vârsta de 87 de ani, în urma unui atac cerebral. Miercuri dimineaţă, sicriul va fi dus la biserica St. Clement, iar ulterior va fi transportat la Catedrala Sf. Paul. Peste 4.000 de poliţişti vor supraveghea buna desfăşurare a ceremoniilor. Măsurile de securitate au fost întărite ca urmare a atentatului comis luni la Boston, soldat cu trei morţi şi peste 170 de răniţi. Aproximativ 700 de soldaţi vor sta de gardă de-a lungul traseului pe unde va trece cortegiul funerar. La iniţiativa unor membri ai Parlamentului, s-a luat decizia ca Big Ben să fie oprit în timpul ceremoniei de înmormântare a fostului premier, a afirmat purtătorul de cuvânt al Camerei Comunelor, John Berkow, pentru Sky News. Aproximativ 2.000 de membri ai familiei, politicieni şi demnitari din lumea întreagă urmează să fie prezenţi. Ceremonia religioasă va include pasaje din Biblie citite de actualul prim-ministru britanic, David Cameron şi de nepoata „Doamnei de Fier“, Amanda Thatcher. Adevarul
Barack Obama: Exploziile din Boston, de natură “teroristă”. Autorii vor fi pedepsiţi. Exploziile care au avut loc la maratonul din Boston sunt de natură “teroristă”, a declarat preşedintele SUA, Barack Obama într-o intervenţie de la Casa Albă. Preşedintele american a dat asigurări că autorii vor fi aduşi în faţa justiţiei. “FBI tratează exploziile din Boston ca fiind atacuri teroriste; încă nu ştim dacă este vorba de o organizaţie teroristă 
internaţională, dacă este vreo grupare de pe plan intern sau a fost un individ”, a precizat Barack Obama. “Este vorba de un act odios şi laş….Vom continua investigaţiile şi vom afla cine a făcut acest lucru şi care este motivul; autorii vor fi aduşi în faţa justiţiei”, a mai dat asigurări preşedintele american. “Nu ştim care sunt motivele. Restul sunt speculaţii”, a reiterat preşedintele SUA. Preşedintele a ordonat coborârea în bernă a steagurilor de la Casa Albă şi de pe alte instituţii guvernamentale ” în semn de respect pentru victimele acestor acte tragice comise pe 15 aprilie 2013″, a insistat preşedintele. Bilanţul exploziilor produse luni la maratonul din Boston este de trei morţi şi 176 de răniţi, dintre care 17 sunt în stare critică. Biroul Federal de Investigaţii a anunţat marţi că nu dispune de informaţii privind eventuale ameninţări proferate înaintea maratonului din Boston. Un avion a fost oprit la sol şi este verificat, pe aeroportul Logan din apropiere de Boston, potrivit presei americane. Avionul aparţine companiei US Airways şi venea de la Philadelphia, având escală la Boston. Potrivit surselor citate, în unul din bagajele de la bordul aparatului a fost auzit un zgomot ciudat, astfel că aeronava este verificată. Conform altor surse, avionul aparţine companiei American Airlines şi a fost reţinut pentru că la bord ar fi doi vorbitori de limbă arabă care par suspecţi. FBI: Unul dintre dispozitivele explozive utilizate în Boston era plasat într-un recipent metalic de gătit sub presiune, afirmă surse din cadrul Biroului Federal de Investigaţii, citate de CBS News. Potrivit sursei citate, bomba a fost plasată într-un recipent metalic de gătit sub presiune (o oală metalică de gătit sub presiune), iar recipientul era ascuns într-o sacoşă de culoare neagră. Anchetatorii au găsit şi fragmente ale unui circuit electronic, indiciu care sugerează utilizarea unui cronometru. Bilanţul atentatului: Poliţia federală americană a oferit marţi un nou bilanţ al atentatului de la Boston – 3 morţi şi peste 170 de răniţi. 17 persoane se află în stare critică. Autorităţile americane au anunţat că vor oferi o recompensă de 50.000 de dolari pentru informaţii care să conducă la autorii atacurilor de la maratonul din Boston, anunţă CNN. Poliţia şi FBI au făcut apel la public să furnizeze imagini care ar putea contribui la identificarea autorilor atentatelor. RFI
În Franţa, ţara al cărei preşedinte a declarat că urăşte bogaţii, guvernul are opt milionari la 38 de miniştri. Cum stă România? Într-o campanie de transparenţă fără precedent în istoria Franţei, miniştrii preşedintelui François Hollande şi – au publicat detaliat declaraţiile de avere, de unde reiese că executivul „fără pată“ are „doar“ opt membri milionari dintr-un total de 38. Cel mai bogat este Laurent Fabius, ministrul de externe şi fost premier, cu o avere de aproape şase milioane de euro. Unii francezi sunt dezamăgiţi. „Asta este tot? Nu sunt sigur că ar trebui să lăsăm ţara pe mâinile 
unor oameni care n-au reuşit prea bine în viaţă“, a spus Stanislas Blanchard, un informatician de 32 de ani, citat de The Wall Street Journal. Campania de transparenţă vine după ce popularitatea preşedintelui Hollande a atins minime record în condiţiile în care guvernul i-a fost zdruncinat sever de un scandal de fraudă. Fostul ministru al bugetului Jerome Cahuzac a recunoscut la presiunea presei că a ascuns sute de mii de euro în străinătate după luni de negări în care a fost apărat cu hotărâre de colegii din guvern. Averile miniştrilor francezi nu au părut exagerate celor care au studiat declaraţiile de avere, notează WSJ, dar lejeritatea cu care miniştrii au răspuns iniţiativei este surprinzătoare deoarece în Franţa clasa politică a rezistat mult timp măsurilor de a mări transparenţa pe temei că averea este privată, iar etalarea bogăţiei este ceva vulgar. Un ministru mai puţin cunoscut, Michèle Delaunay, responsabil cu persoanele în vârstă, a surprins cu o avere de 5,4 milioane euro, constituită mai ales din proprietăţi imobiliare, operă de artă, mobilă şi bijuterii, potrivit Financial Times. Ministrul a declarat unui ziar local că averea sa este rezultatul carierei sale (este un specialist în cancer) şi al moştenirii soţului său, iar ea nu „a trăit niciodată ca un om bogat“. Premierul Jean-Marc Ayrault a raportat o avere netă de 1,55 milioane euro, compusă în special din proprietăţi imobiliare, dar şi dintr-o dubiţă VW pentru campat de 1.000 de euro. Unii miniştri au făcut exces de zel în a-şi detalia patrimoniul. Declaraţia Christianei Taubira, responsabilă cu justiţia, include, pe lângă o maşină Hyundai din 2008, evaluată la 13.000 euro, trei biciclete de 900 euro. Dar mulţi miniştri au afişat patrimonii mai degrabă modeste. Pierre Moscovici, ministrul de finanţe, are o avere netă mai mică de 270.000 euro. Ministrul de interne Manuel Valls are doar 108 euro în contul său curent. Najat Vallaud-Belkacem, ministrul pentru afaceri legate de femei şi purtătorul de cuvânt al guvernului, nu are proprietăţi, are economii mai mici de 100.000 euro şi un scuter din 2008 despre care spune că valorează 500 de euro. Hollande şi-a declarat o avere de 1,17 milioane euro când a fost ales anul trecut preşedinte, după o carieră de o viaţă în Partidul Socialist. Posesiunile lui de preţ sunt o locuinţă de 800.000 euro pe Riviera franceză şi cote-părţi la două apartamente din Cannes. Salariul mediu în Franţa este de 1.600 euro pe lună, iar şomajul a ajuns la 10,6%, aproape de maximul istoric. Economia însă stagnează, notează agenţia Thomson Reuters. Integral in Ziarul Financiar.
Întrebări incomode după Boston. Atentatele de la Boston readuc în memorie câteva adevăruri nedigerate complet şi ar putea pune pe tapet chestiuni inconfortabile pentru Obama. Ce poate fi mai oribil, mai laş, mai respingător, decât detonarea unor bombe amplasate astfel încât să explodeze în mijlocul mulţimii, în timpul unei paşnice alergări pe străzile unui calm oraş 
de familişti, ca să ucidă copii şi părinţi? Indiferent cine i-a tras sforile la Boston, în timpul maratonului din acest oraş s-a ivit odată în plus hidoasa faţă a terorismului. Arată la fel de oribil ca pretutindeni. Spectrul său dezgustător s-a iţit în comunităţile evreieşti din Ţara Sfântă, în Argentina, în cele magrebine, apoi în America atentatelor de la 11 septembrie 2001, pentru ca ulterior să se înstăpânească asupra oraşelor afgane, irakiene, indiene, în Filipine, Indonezia sau Nigeria. Lista, fireşte, nu se termină aici. Nu că terorismul islamist ar fi singurul care a comis ample vărsări de sânge, îndoliind cu un singur mare sau multiplu atentat, prin detonări de bombe, sute de familii. Au mai săvârşit crime abominabile şi extremiştii americani din Oklahoma, şi extrema dreaptă şi radicali de stânga şi alte grupuri şi grupuscule. Nu e cazul să se anticipeze deci rezultatul cercetărilor declanşate de autorităţile americane. Se vor analiza bombele, materialele şi modul în care au fost confecţionate, amplasarea şi detonarea lor, motivul pentru care, din fericire, s-a putut evita deflagraţia altor explozive, detectate în apropiere, persoanele care au apărut în zonă, în metropola din statul Massachusetts.
Întrucât orice bombă are o amprentă proprie, ceea a constructorului ei, aşa cum orice atentat terorist poartă indelebil marca autorului sau autorilor săi, pare clar că făptaşii reali vor putea fi identificaţi relativ rapid şi, în cele din urmă, capturaţi şi deferiţi justiţiei. Cu atât mai mult cu cât poliţia americană nu e tocmai cea mai ineptă. Tocmai de aceea, faptul că atentatele au putut avea loc i-a şocat pe americani. Marea întrebare, dincolo de clarificarea crimei şi de identificarea făptaşilor se naşte în mod firesc din succesul de până acum al serviciilor secrete americane. Din constatarea că, după mega-atentatele de la 11 septembrie 2001, SUA s-au văzut scutite, mai bine de un deceniu, de episoade teroriste. Nu că n-ar mai fi existat destui terorişti islamişti sau extremişti cotizând la alte barbare utopii care să încerce să omoare civili americani, inclusiv peste ocean. Dar în genere toţi s-au văzut depistaţi şi capturaţi înainte să apuce să apese pe trăgaci sau pe detonatorul explozivelor.
Prin urmare, dacă bombele care au însângerat maratonul din Boston au fost amplasate şi detonate de terorişti se va ridica o presantă întrebare: cum de s-a întrerupt seria anilor în care americanii s-au văzut puşi la adăpost, acasă la ei, de flagelul terorist? Opinia publică americană, care a reacţionat cu un admirabil calm şi cu o disciplină remarcabilă la omuciderile de la Boston, va solicita, tot mai stăruitor, să se limpezească rolul jucat de administraţia Obama în anemierea vigilenţei sau a capacităţilor serviciilor secrete.
Asupra acestui punct se va concentra probabil, în bună măsură, dezbaterea americană şi occidentală. Iar dacă va reieşi din investigaţii că atentatele au fost eventual opera unor terorişti islamişti, varii adevăruri, nedigerate complet după atentatele de la 11 septembrie 2001 şi numeroase întrebări jenante pentru actuala administraţie vor fi puse şi repuse pe tapet. S-au redus bugetele serviciilor secrete? Li s-au legat mâinile la spate prin noi directive, excesiv de restrictive? Li s-a răpit din eficienţă prin politica „de cadre”?
Criticii lui Obama, care l-au condamnat pentru prezumtiva preluare a ceea ce stânga afirmă a fi metodele „excesive de dure” de combatere a terorismului de la predecesorul său republican, George W. Bush, vor amuţi o vreme. Concomitent, experţii conservatori, critici ai restrângerii luptei antiteroriste la intensificarea atacurilor cu drone, se vor simţi confirmaţi. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Cred ca aveti dreptate cu intrebarile incomode. Recomand filmul Zero Dark Thirty si cartile pe acest subiect publicate recent.