Europa: 15 februarie 2013 / DW: Declinul occidentului şi liber-schimbismul transatlantic
| 15/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Austeritatea muşcă din economiile Europei: Germania a scăzut cu 0,6%, iar Franţa cu 0,3%. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a scăzut cu 0,6% în ultimul trimestru al anului trecut, mai mult decât au anticipat pieţele şi analiştii, aducând astfel PIB-ului zonei euro cea mai slabă 
performanţă din ultimii patru ani. Toate marile economii ale uniunii monetare s-au contractat în ultimele trei luni ale anului trecut, dar o surpriză plăcută au adus câteva ţări din Eurpa de Est. Economia germană, motorul de creştere al Europei, a scăzut cu 0,6% în ultimele trei luni ale anului trecut faţă de trimestrul anterior, acesta fiind cel mai slab rezultat înregistrat de la apogeul crizei financiare, în 2009. În primele trei trimestre din 2012, Germania a avut creştere economică. Scăderea PIB-ului german reflectă în principal reducerea exporturilor, care au fost afectate de cererea slabă din celelalte state din Uniunea Europeană aflate în recesiune, scrie Financial Times. “La baza scăderii economice din trimestrul patru stă în principal incertitudinea cauzată de criza datoriilor, iar un rezultat şi mai slab nu ar fi ceva dramatic. Incertitudinea începe să dispară din mintea managerilor mai repede decât era de aşteptat. Primul trimestru al acestui an ar putea aduce o surpriză plăcută”, a spus Ulrike Randorf, economist la banca germană Commerzbank. Scenariul că economia germană va reveni pe creştere este susţinută şi de Andreas Rees, economist-şef la UniCredit, care estimează că PIB-ul va avansa cu 0,3% în primele trei luni ale acestui an. Franţa, tot mai slabă. Şi economia Franţei s-a contractat pe finalul anului trecut, cu 0,3% comparativ cu trimestrul anterior, în condiţiile în care producătorii industriali elimină mii de locuri de muncă, iar preşedintele François Hollande face eforturi pentru a preveni ca ţara să nu intre în prima recesiune de după 2009, notează Bloomberg.În primele două trimestre din 2012, PIB-ul Franţei s-a redus cu câte 0,1%, dar în trimestrul trei acesta a crescut cu 0,1%.Pentru a evita recesiunea, socialistul Hollande vrea să reducă cheltuielile guvernamentale cu 60 miliarde euro în următorii ani. Anul trecut, deficitul comercial al ţării a fost al doilea ca mărime din statisticile oficiale, iar numărul cererilor de ajutoare de şomaj a atins cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani.”Datele macroeconomice recente arată că performanţele Franţei urmează să fie mai slabe decât ale celorlalte ţări din regiune. În timp ce restul statelor par să îşi revină la începutul acestui an, Franţa pare că face un pas înapoi”, potrivit analiştilor de la JP Morgan Chase. Integral in Ziarul Financiar.
Consiliul Europei: România a implementat doar trei din cele 20 de recomandări ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei. România a implementat în totalitate doar trei din cele 20 de recomandări ce îi fuseseră făcute de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) în raportul întocmit în 2010 de acest organism al Consiliului Europei, după cea de-a treia rundă de evaluare cu privire două teme: incriminarea faptelor de corupţie şi 
transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Totodată, 13 din cele 17 recomandări rămase au fost parţial implementate, iar alte patru nu au fost implementate. Acestea sunt concluziile raportului de conformitate privind România, dat publicităţii de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), document care a fost adoptat, la Strasbourg, la 7 decembrie 2012, şi a devenit public în 11 februarie 2013. În ceea ce priveşte incriminarea corupţiei în dreptul penal, România a trecut printr-un proces de reformă legislativă foarte cuprinzător şi lăudabil, notează raportul. Împreună cu propunerile recent introduse de modificare a Legii de punere în aplicare a noului Cod Penal, se aşteaptă ca dispoziţiile din noul Cod penal (adoptat de Parlament în 2009 şi în curs de intrare în vigoare împreună cu Legea de punere în aplicare la 1 februarie 2014) să răspundă cerinţelor celor mai multe recomandări. Acestea fiind spuse, GRECO regretă faptul că autorităţile nu şi-au schimbat atitudinea adversă cu privire la extinderea aplicabilităţii prevederilor vizând luarea de mită şi traficul de influenţă la actele/omisiunile care nu sunt în competenţa funcţionarului, şi faţă de revizuirea şi modificarea dispoziţiilor privitoare la regretul efectiv. GRECO nu poate decât să impulsioneze autorităţile să finalizeze procesul de reformă şi să pună în aplicare în cele din urmă Noul Cod Penal, se spune în document. În ceea ce priveşte transparenţa finanţării partidelor politice, GRECO constată cu satisfacţie procesul angajat de modificare a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi sprijinul exprimat de Parlament pentru acest proces. Dacă ar fi adoptate, modificările ar umple o serie de lacune identificate în Raportul de Evaluare. În special, opinia publică va avea acces la declaraţiile financiare anuale ale partidelor politice. Integral aduce Agerpres
Senatul american blochează temporar numirea lui Chuck Hagel la conducerea Pentagonului. Republicanii din Senatul american au reuşit să blocheze temporar, joi, nominalizarea lui Chuck Hagel în funcţia de secretar al Apărării, amânând cu cel puţin zece zile confirmarea acestuia la conducerea Pentagonului. Cei 55 de senatori democraţi nu au reuşit să atragă de partea lor 5 republicani pentru a obţine cele 60 de voturi necesare din 100 pentru a depăşi blocajul republican, lansat datorită unei proceduri parlamentare rar 
folosită împotriva unui candidat la un post ministerial. Votul final a fost de 58 la 40. Semn de controversă în jurul lui Chuck Hagel, este prima dată în istoria Statelor Unite când alegerea făcută de preşedinte pentru conducerea Departamentului Apărării este obiectul unei obstrucţii. Cu toate acestea, Hagel ar trebui să fie confirmat în ultima săptămână din februarie, după o săptămână de amânare a Senatului, mai mulţi republicani, printre care şi John MacCain, asigurând că îşi vor ridica obiecţiile după această întârziere. “Toată lumea trebuie să respire adânc. Hagel va fi confirmat, chiar dacă nu azi, va fi după amânarea Senatului”, asigura un responsabil al Casei Albe cu puţin înaintea votului. Între timp, acesta va lipsi de la o importantă reuniune a NATO la Bruxelles săptămâna viitoare, consacrată retragerii din Afganistan. După nominalizarea sa de către Barack Obama la 7 ianuarie, republicanii s-au opus puternic lui Chuck Hagel, care a ocupat funcţia de senator între 1997 şi 2009, pentru declaraţiile sale trecute la adresa Israelului, Iranului şi războiului din Irak, la care acesta s-a opus rapid. În cadrul unei audieri parlamentare tensionate, acesta şi-a cerut scuze pentru anumite declaraţii făcute în trecut, însă opozanţii săi au continuat să îi solicite explicaţii suplimentare cu privire la discursurile şi câştigurile sale începând cu 2008, implicând că ar fi putut fi plătit de către organizaţii radicale sau anti-israeliene. Mediafax.
Papa Benedict îl primeşte la Vatican pe Traian Băsescu. Preşedintele Traian Băsescu merge vineri într-o vizită oficială la Vatican. Şeful statului va avea o convorbire tete-a-tete cu Papa Benedict. Traian Băsescu va ajunge la ora 12.00, ora României la Sfântul Scaun, urmând să fie întâmpinat de Suveranul 
Pontif în Sala Tronetto, după care cei doi vor avea convorbiri în biblioteca privată a Papei.Preşedintele se va întreţine şi cu secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Tarcisio Bertone, după care va depune un buchet de flori şi va păstra un moment de reculegere, alături de soţia sa, la mormântul Papei Ioan Paul al II-lea din Basilica San Pietro. Vizita va cuprinde şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Italia şi o vizită la Ordinul Suveran al Cavalerilor Ioaniţi. Prima vizită pe care preşedintele i-a făcut-o Papei Benedict a fost în urmă cu aproape cinci ani. În septembrie 2008, Suveranul Pontif i-a primit pe Traian Băsescu şi pe soţia acestuia, întâlnirea având loc la reşedinţa papală de vară, de la Castel Gandolfo şi nu la Vatican. Cu acea ocazie, preşedintele României l-a invitat pe Papă la Bucureşti. O vizită care nu s-a concretizat niciodată. Preşedintele român şi cel al Guatemalei sunt ultimii şefi de stat care vor avea o întâlnire oficială cu Papa Benedict al XVI-lea până pe 28 februarie, data când acesta se va retrage din funcţie. RFI.
Declinul occidentului şi liber-schimbism transatlantic. De la discursul privind instituirea unei zone americano-europene a liberului schimb a început să se discute mult nu doar despre muşchiuleţ de cal, ci şi despre virtuţile şi 
păcatele sugestiei lui Obama. Nu pe toţi i-a entuziasmat propunerea preşedintelui american. Dat fiind actualul scandal al cărnii de cal, s-au găsit unii europeni să-şi manifeste pe dată lipsa de exuberanţă. Unii s-au repezit să afirme că nu ne trebuie în nici un caz alimentele genetic manipulate ale americanilor. Alţii, nu mai puţini deştepţi şi iuţi au replicat că, dacă am ajuns iată să mâncăm carne de cal dată drept “muşchiuleţ de vită”, de ce să ne mai fie frică de infecţiile agro-alimentare de peste ocean. La stânga şi extrema dreaptă a spectrului politic au început instantaneu să se agite obişnuiţii ideologi anti-atlantici. Şi-au reluat rapid predilecta îndeletnicire a gâdilării reflexelor antiamericane ale unei populaţii europene obişnuite cu flancări sociale, căreia marxiştii de toate nuanţele îi induc de ani buni teama de prea mult liberalism. Precum şi teama de concurenţa americană în domenii ca serviciile, agricultura şi tehnologia de vârf. Observatorii mai serioşi s-au apucat totuşi să întoarcă pe toate feţele prezumtivele avantaje şi dezavantaje ale eliminării barierelor vamale din raporturile comerciale transatlantice. Din analizele comentatorilor de centru-dreapta s-a vădit incontestabil dominantă jumătatea plină a paharului. Cea în care se găsesc „milioanele de locuri de muncă susţinute de comerţul transatlantic liber” evocate de preşedintele Obama în Discursul său asupra Stării Naţiunii, inaugurându-i cel de-al doilea mandat. „În vest nimica vechi”, a titrat, în context, Die Welt, făcând aluzie la celebrul roman al lui Erich Maria Remarque despre ororile primului război mondial. Dar nu e doar atât. Europenii se plânseseră că America a marginalizat Bătrânul Continent. Că s-ar fi orientat, vai, exclusiv spre spaţiul asiatic şi pacific. Or, iată, că lucrurile nu mai stau aşa. Vestul începe în fine să se integreze. Din fericire. Dată fiind concurenţa chineză şi economiilor în creştere irepresibilă din lumea a treia emergentă te întrebi de ce-a durat oare aşa de mult. Dar vestea acestei integrări include şi un bemol. Ba chiar mai multe. Potrivit cotidianului de orientare liberală de la Berlin, anunţarea oficială a lansării negocierilor americano-europene privind crearea „celei mai ample zone a liberului schimb din lume” e salutară. Reiese că, pe ambele părţi ale Atlanticului, “diferenţele au ajuns să fie văzute ca fiind mai reduse” decât ceea ce ne uneşte. Crearea acestei zone ar fi, concomitent, şi “cel mai ieftin pachet de măsuri menite să relanseze economiile” americană şi europeană într-un moment de criză şi de recesiune. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Linkul de la ultimul aticol nu este bun, trimite la alt articol.
Multumesc,
am rectificat
Oare de ce se duce Băse la Vatican?
ca sa hotarasca cine din PDL candideaza la scaunul Pontifical.