Europa: 14 februarie 2013 / Retorica dură a dlui Cameron
| 14/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Cameron doreşte limitarea accesului străinilor la locuinţe, ajutoare, sănătate şi justiţie. Premierul britanic David Cameron a anunţat miercuri că doreşte limitarea accesului străinilor la locuinţe, ajutoare sociale, servicii de sănătate şi justiţie, ridicând miza luptei politice în domeniul migrării. Potrivit Financial Times, premierul i-a informat pe parlamentari că a prezidat 
săptămâna aceasta o reuniune ministerială dedicată analizării unor modalităţi prin care Marea Britanie să nu permită abuzuri din partea celor care doresc să imigreze. “Multe părţi ale dispoziţiilor noastre actuale nu trec un test simplu de bun simţ în ceea ce priveşte accesul la locuinţe, servicii de sănătate, justiţie şi alte lucruri care ar trebui să fie dreptul oricărui britanic, dar care nu sunt dreptul oricărei persoane ce tocmai optează să vină aici”, a subliniat el, citat de FT. Retorica dură a premierului urmăreşte o liniştire a colegilor săi parlamentari conservatori, îngrijoraţi de pierderea sprijinului de care se bucură în favoarea UK Independence Party (UKIP), o formaţiune eurosceptică şi naţionalistă ce se concentrează insistent asupra unor probleme legate de migrare, inclusiv în cadrul campaniei pentru alegeri la Eastleigh, comentează publicaţia. Echipa premierului acceptă, însă, că asemenea restricţii asupra accesului la locuinţe, ajutoare sociale, asistenţă juridică şi alte servicii este necesar să respecte legislaţia UE, menită să faciliteze libera circulaţie a forţei de muncă în uniune, precizează FT. Marea Britanie nu îi poate discrimina pe imigranţii români şi bulgari, orice însăprire a reglementărilor în domeniu fiind necesar să fie aplicată şi celorlalţi cetăţeni europeni, inclusiv importantelor comunităţi de francezi şi germani de la Londra, comentează publicaţia, adăugând că nu sunt probabile reforme pe termen scurt şi mediu, care probabil că vor fi adoptate în consultare cu celelalte state membre UE. Mediafax.
Financial Times, la 125 de ani de la naştere, se adresează încă „finanţistului onest şi brokerului respectabil“.În vârstă de 125 de ani – împliniţi ieri, Financial Times este cu un an mai bătrân decât The Wall Street Journal, publicaţia cu care-şi împarte elita lumii informaţiilor de business. Prestigiosul ziar britanic îşi sărbătoreşte un veac şi un sfert de existenţă cu o campanie totală prin care vrea să demonstreze că: “Încă suntem călăuzele 
businessului mondial” pe calea “prieteniei pentru finanţistul onest şi brokerul respectabil” deschisă în ianuarie 1888. Drumul a fost deschis când Londra era la apogeul puterii sale – era cel mai mare magazin, cel mai mare cumpărător şi cea mai liberă piaţă, într-un timp în care pieţele financiare creşteau şi se globalizau rapid, dar în care abundau bârfele, speculaţiile şi dezinformările. De atunci Financial Times (FT) şi-a continuat misiunea de prieten al businessului, iar în ultimii 25 de ani a devenit o adevărată organizaţie de talie mondială. În perioada 1997-1998 FT s-a extins rapid în SUA, iar cinci mai târziu a pătruns şi pe piaţa asiatică. În anul 2000 a apărut şi ediţia FT în limba germană, Financial Times Deutschland, în parteneriat cu firma Gruner Jahr, sediul fiind la Hamburg. După opt ani, FT a vândut participaţia sa – 50% – companiei germane, iar la sfârşitul anului trecut ziarul a încetat să mai fie publicat din cauza pierderilor masive acumulate – 250 milioane euro. În prezent FT are ediţii diferite pentru Marea Britanie, Europa, Asia, SUA şi Orientul Mijlociu şi o amprentă puternică în jurnalismul online. Astfel, publicaţia a ajuns la aproximativ 2,2 milioane de cititori în fiecare zi în întreaga lume, potrivit datelor PwC. De asemenea, FT are 4,5 milioane de utilizatori înregistraţi şi 285.000 de abonaţi ai ediţiei online. FT Chinese are peste 1,7 milioane de utilizatori înregistraţi. Ediţiile ziarului se publică în aproximativ 293.000 de copii pe zi. Bătrânul ziar şi-a sărbătorit ziua de naştere luminându-şi sediul de pe malul Tamisei în roz, culoarea pe care o are de la primele ediţii, şi cu o campanie globală în print, digital, experimental şi în aer liber prin care încearcă să devină mai atrăgător cititorilor mai tineri. Elementul experimental cuprinde un balon roz cu aer cald care a zburat, cu invitaţi, pe deasupra Londrei. Într-o lume tot mai digitalizată, FT este unul dintre primele ziare care taxează accesul cititorilor la conţinutul online, ceea ce face încă din 2002. De asemenea, în timp ce marele rival The Wall Street Journal încearcă să-şi întindă “farmecele” dincolo de graniţele businessului, FT se concentrează tot mai mult pe clienţii corporatişti. Ziarul Financiar.
Ce avantaje ar obţine europenii din crearea zonei de liber schimb UE-SUA. În discursul său despre starea naţiunii, preşedintele Barack Obama a insistat pe deschiderea de negocieri cu Uniunea Europeană în ideea de a crea un vast spaţiu de liber-schimb cu cei 27. În cazul în care s-ar concretiza, această zonă ar deveni una din principalele zone de liber-schimb din lume, regrupând mai bine de jumătate din producţia economică mondială. Europenii aşteptau un mesaj de deschidere politică şi l-au avut. Bătrânul continent dorea ca discuţiile privind un acord de liber-schimb euro-american să se deschidă în iunie, Barack Obama le-a dat speranţe că treburile vor demara mai repede. Şeful Casei Albe vrea cu orice preţ să evite o prelungire la infinit a discuţiilor, după modelul celor deschise la Doha sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului, acum mai bine de zece ani şi încă neîncheiate. Obama vrea să fie 
rapid, vrea să termine discuţiile cu europenii în doi ani, un obiectiv destul de ambiţios. Trebuie ştiut că până acum negocierile euro-americane erau centrate pe un grup de lucru lansat în noiembrie 2011. Anul trecut acest grup a prezentat un pre-raport ce preconiza negocieri în vederea găsirii unui acord mai larg privind comerţul şi investiţiile. La ultimul consiliu european, cei 27 au reafirmat necesitatea lansării acestor discuţii în iunie, la nivel politic, adică la nivelul unde se iau principalele decizii. Ce va reveni cu insistenţă pe masa discuţiilor şi va fi aprig negociat nu sunt tarifele vamale între cele două blocuri comerciale care sunt deja minime, nu depăşesc 2 la sută. Nu de asta se vor împotmoli deci negocierile, ci de chestiuni tehnice şi de concepţii diferite ale afacerilor acolo unde de ani de zile industriaşii de o parte şi de alta a Atlanticului pledează – în zadar – pentru o armonizare. Chestiunile agricole şi în particular vita americană dopată cu hormoni, organismele modificate genetic, normele fitosanitare – mai exact puiul american spălat cu clor – iată doar o parte din dosarele sensibile pentru Europa unde aceste practici sunt interzise. De partea americană, există sectoare de activitate protejate cum ar fi îmbrăcămintea şi transportul maritim unde barierele comerciale sunt încă ridicate. Integral aduce RFI
SUA şi UE fac front comun şi declară război chinezăriilor. Ce pierde şi ce câştigă România. Acordul de liber schimb pe care liderii americani şi europeni vor să-l încheie va ajuta cele două blocuri vestice să lupte cu produsele ieftine importate din Asia. Mişcarea vine la mai bine de doi ani de când SUA şi UE au demarat procese ferme pentru descurajarea importurilor din China. De cealaltă parte, Beijingul se coalizează cu Rusia, cu care a încheiat 
mai multe parteneriate strategice. Preşedintele american Barack Obama a confirmat marţi seară, atunci când şi-a susţinut discursul anual privind starea uniunii în faţa Congresului, anunţurile neoficiale vehiculate în ultimele luni cu privire la un acord de liber schimb între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat miercuri că negocierile privind comerţul bilateral vor începe cu siguranţă în prima jumătate a acestui an. Practic, acordul va însemna renunţarea la taxele vamale fie complet, fie pentru o gamă de produse stabilită de părţi. Totodată, o astfel de înţelegere implică şi stabilirea unui barem tarifar, prin care entităţile semnatare se angajează să nu intre una pe piaţa celeilalte cu bunuri sub preţurile oferite de producătorii autohtoni. […]Pentru România, un astfel de tratat comercial ar duce practic la deschiderea către o piaţa „atacată” prea puţin în acest moment. „SUA reprezintă o piaţă foarte importantă pentru România, chiar dacă multă lume priveşte cu suspiciune existenţa produselor româneşti pe acest segment. Firmele româneşti vor profita cu siguranţă de această oportunitate pentru aşi adjudeca noi clienţi americani”, explică Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Integral in Adevarul.
Revista Prezei de la Deutsche Welle
Testul nuclear al staliniştilor nord-coreeni, dreptul alocat de majoritatea de stânga din parlamentul Franţei cuplurilor homosexuale nu doar de a se căsători, ci şi de a adopta copii, precum şi consecinţele retragerii din funcţie a Papei continuă să-i preocupe intens pe editorialiştii occidentali.
Ce va fi cu Biserica Romano-Catolică? În mod cert nu va mai fi condusă de un Suveran Pontif german, şi nu va ţine seama, în mod special, de doleanţele catolicilor de la nord de Alpi, regretă unii comentatori din Republica Federală.
În ce priveşte adopţia de copii de către cuplurile homosexuale, hotărâtă mai nou de către deputaţii socialişti francezi, unele ziare, în special de stânga, n-au nimic împotriva ei, în timp ce altele, de regulă conservatoare, sunt net mai circumspecte.
Stuttgarter Zeitung crede bunăoară că, în ciuda deciziei adoptate de majoritatea parlamentarilor parizieni „va mai dura mult până se va restabili pacea socială, fiindcă problemele cele mai sensibile, de pildă dreptul procreaţiei asistate pentru lesbiene sau drepturile copiilor concepuţi artificial sunt departe de a fi fost rezolvate”. E, potrivit ziarului din Stuttgart, „abia începutul” unor furtunoase dezbateri.
Ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă indignarea generală iscată de cel de-al treilea test militar atomic întreprins de Fenian precum şi ameninţările comuniştilor nord-coreeni. „Ar fi fost, se spune, cea mai puternică bombă atomică de până acum”, relevă ziarul.
Cotidianul din Frankfurt reia şi aprecierea preşedintelui american privind caracterul „extrem de provocator al acţiunii” şi cererile sale de adoptare a unei riposte adecvate de către Comunitatea Internaţională, respectiv de către Consiliul de Securitate ONU, în care China, unicul aliat al Coreii de Nord deţine un mandat permanent.
Ziarul dedică două editoriale subiectului. Unul deplânge impotenţa lumii în faţa sistematicelor violări clare ale rezoluţiilor Consiliului de Securitate ONU comise de dinastia comunistă de la Fenian şi prevede că monarhul stalinist nu va ceda nici de această dată presiunilor internaţionale şi nu-şi va abandona arsenalul nuclear.
Problema, din unghiul ziarului, e Beijingul care are interesul ca regimul de la Fenian să rămână intact şi “să-i servească drept zonă tampon despărţind China comunistă de trupele americane staţionate în Coreea de Sud”. Concomitent, din experienţa Fenianului, iranienii au înţeles, potrivit ziarului conservator german, că, „odată ce-şi procură bomba atomică, devin invulnerabili”.
Din stânga spectrului politic Süddeutsche Zeitung exprimă opinii similare şi prevede că vechile ritualuri, iniţiate după primul test atomic coreean vor fi, pur şi simplu, reluate. Întrucât „în echilibrul geo-strategic nu s-a schimbat nimic, SUA vor cere, ca şi în trecut, forului suprem al organizaţiei mondiale să înăsprească sancţiunile împotriva Coreii de Nord, iar China va aproba, după oarecari ezitări, acest demers”.
Süddeutsche Zeitung din München crede că bomba nord-coreeană n-ar constitui „o ameninţare la adresa Statelor Unite”. Die Welt e de cu totul altă părere. Ziarul berlinez vede America şi Europa „la o răscruce de drumuri”. Prin sancţiuni, „SUA au constrâns timp de 40 de ani ţări precum Coreea de Sud, Brazilia şi Taiwanul să renunţe la arme nucleare proprii. La Coreea de Nord această politică n-a mai funcţionat”.
În consecinţă, Tratatul de Neproliferare Nucleară e pe ducă, mai notează acelaşi ziar. „Iranul ar putea fi următorul stat care să testeze o bombă atomică. Or, a declanşa un război împotriva Coreii de Nord ar însemna să se atace la nevoie şi Iranul. Dar nici bombele nici foamea nu elimină ştiinţa de a construi arme atomice”. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
