Europa: 14 decembrie 2012 / Viitor incert
| 14/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Miniştrii de finanţe din UE au convenit ca BCE să fie autoritatea unică de supraveghere bancară. Miniştrii de finanţe din UE au ajuns ieri la o înţelegere pentru a acorda Băncii Centrale Europene (BCE) puterea de a supraveghea băncile din zona euro, deschizând astfel drumul spre uniunea bancară, cel mai amplu proiect de integrare economică de la crearea monedei 
unice. Noul sistem de supraveghere va deveni operaţional în martie 2014 şi va acoperi în primă fază în jur de 200 de bănci. Implementarea ar putea fi amânată dacă BCE are nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti. După trei ani de politică anticriză fragmentată, uniunea bancară ar fi piatra de temelie pentru o integrare economică europeană mai profundă şi prima încercare a blocului comunitar de a răspunde pe o singură voce băncilor cu probleme, care în ultimii ani au împins în colaps state membre precum Irlanda şi Spania, scrie Thomson Reuters. Vestea a fost primită pozitiv pe pieţele financiare din statele îndatorate ale zonei euro. Spania şi Italia au obţinut randamente mai bune decât acum câteva luni la vânzarea unor obligaţiuni pe trei ani, indicele IBEX al bursei de la Madrid a crescut cu 0,5% în deschidere, iar FTSE MIB al pieţei din Roma a crescut cu 0,3%. În schimb, investitorii de pe bursele statelor nordice nu au fost la fel încântaţi, indicele DAX de la Frankfurt scăzând cu 0,54%, iar cel londonez FTSE 100 cu 0,2%, probabil temându-se că relaţia mai strânsă dintre sistemele financiare europene ar putea rezulta în facturi mai mari de plătit la salvarea economică a ţărilor problematice. Următorul pas spre uniunea bancară ar urma să fie o agenţie care să aibă puterea de a închide băncile identificate de BCE ca fiind falimentare. Pentru a suporta costurile unei asemenea operaţiuni, agenţia ar trebui să fie susţinută de un fond care să ofere finanţare de urgenţă, însă Germania nu doreşte să plătească preţul închiderii unei bănci spaniole, de exemplu, astfel că acest fond va fi dificil de creat.Uniunea bancară ar fi completată de o schemă pentru a proteja depozitele şi a preveni retragerile masive în cazul panicilor bancare. Această idee nu se bucură momentan de susţinere politică şi probabil cadrul juridic nu va fi stabilit prea curând. Integral in Ziarul Financiar
Uniunea Europeană în faţa unui viitor incert. Cu băncile s-ar putea să stăm pe viitor mai bine. Dar ce se face Europa oare cu propria ei periferie? Liderii UE şi-au programat summitul din 13 decembrie într-un moment în care Bătrânului Continent şi zonei euro nu le mergea prea bine. Nu le merge nici acum. Chiar dacă 13 decembrie nu se va dovedi o zi cu ghinion, sarcinile Comunităţii sunt atât de mari încât eşecurile pândesc la toate colţurile străzilor din capitala Belgiei. Înaintea summitului de la Bruxelles, liderii europeni s-au 
înţeles, după negocieri maraton, asupra unei întăriri considerabile a supravegherii bancare în zona euro. Conform acordurilor franco-germane, această supraveghere ar urma să se exercite asupra băncilor mari, a instituţiilor relevante, zise „sistemice”, nu şi asupra celor mici, în măsura în care falimentul celor din urmă n-ar putea afecta sensibil „sistemul” monetar. Efectuarea controlului, menit să evite pe viitor crize de amploare de felul celor care au dat de furcă occidentului în ultimii ani va reveni unei autorităţi – Autoritatea Bancara Europeană – ataşate Băncii Centrale Europene. Care, printr-un artificiu disociind funcţiile BCE, ar urma nu doar să aibă competenţe şi puteri sporite, ci şi să-şi păstreze, teoretic cel puţin, independenţa. În schimb, în conformitate cu poziţia insistent reiterată a guvernului german, băncile cotate ca nefiind „sistemice”, deci în stare să antreneze în căderea proprie falimente în serie, vor continua să fie controlate de autorităţile naţionale. Ţările situate în afara zonei euro ar urma să adere benevol la aceste mecanisme. E limpede că noile reglementări reprezintă un pas important pe calea unei aprofundări a integrării monetare a Europei. Unii comentatori consideră mecanismul, asupra căruia miniştri de finanţe europeni au căzut de acord, a fi un pas uriaş pe drumul federalizării europene. Atâta doar că unele din ţările, precum Marea Britanie, s-au îndepărtat sensibil de continent şi nici nu vor să audă de federalizarea Europei. Pentru britanici, cuvântul federal trimite la centralism şi se asociază lesne coşmarului comunist al economiilor planificate. În Germania în schimb, care este o republică federală, federalismul nu stârneşte nici un fel de frisoane. Dimpotrivă, elita germană consideră că edificarea Statelor Unite ale Europei ar fi o condiţie sine qua non a propăşirii continentale, un deziderat inevitabil dacă Bătrânul Continent va fi să ţină piept concurenţei chineze bunăoară. Înaintea summitului de la Bruxelles, cancelarul Angela Merkel s-a pronunţat în Bundestag, într-o declaraţie parlamentară cu privire la UE, în favoarea dezvoltării “părţilor tari ale Comunităţii în ciuda crizei”. Europa, a spus ea, „trebuie să rămână un spaţiul al păcii, al libertăţii şi al prosperităţii”. Nimeni n-o va contrazice. Dar una sunt declaraţiile, cu totul alta realităţile. Rezultatul alegerilor româneşti şi derapajele înregistrate în ultimul an la Bucureşti şi Budapesta i-au alarmat pe mulţi în vest. Ele scot în evidenţă o Uniune Europeană ale cărei periferii au intrat în derivă, se desprind încetul cu încetul de valorile democratice occidentale şi încep, pe fondul crizei, să devină o pradă lesnicioasă pentru Moscova, populism, autoritarism. Cu un acord bancar, oricât de important, nu se va face primăvară. Deutsche Welle
Cuplu franco-german, dispărut. “Cuplul franco-german, hegemonic pe vremea lui Nicolas Sarkozy, a dispărut de pe avanscenă de când a sosit la Palatul Elysée François Hollande “. Comentariul aparţine unui analist de la ziarul francez Libération. E adevărat că divergenţele dintre Paris şi Berlin se fac 
mai tare simţite în ultima vreme, între liderul francez dornic de mai multă solidaritate în Europa si lidera germană, atentă la rigoarea bugetară. Un echilibru greu de menţinut. Ne-am obisnuit deja ca înaintea fiecărui summit european, preşedintele Franţei să se întâlnească între patru ochi cu cancelara Germaniei. Regula a fost mentinută si la acest summit, François Hollande si Angela Merkel au stat de vorbă cel putin o jumătate de oră înaineta debutului Consiliului euroepand e la Bruxelles pentru a “verifica că cele două părti sunt de acord în privinta principalelor subiecte pe ordinea de zi” precizează presedintia franceză citată de agentiile d epresă. O institutie ce trece însă sub tăcere punctele de divergentă. E si motivul pentru care în 5 summituri europene de când e la putere socialistul François Hollande, Franta si Germania nu au impulsionat nimic semnificativ si mai ales nu au trimis – cum aveau obiceiul s-o facă – o scrisoare comună celorlalti parteneri. Motorul Europei dă asadar rateuri dar suntem încă departe de divort, temporizează un specialist german citat de ziarul Libération. Suspiciunile, întrebările si plângerile de o parte si de alta ar fi pentru moment pâinea cotidiană a celor care mediază această complicată relatie. Lipsa unei dinamici franco-germane se face simtită în aceste momente grele prin care trece Uniunea europeană, în particular zona euro. In două dosare esentiale Angela Merkel si François Hollande sunt pe pozitii complet diferite. Lidera germană doreste ca un nou tratat european să fie negociat începand cu anul viitor. Presedintele francez mai are în memorie anul 2005 când tabăra sa politică s-a divizat enorm pe tema proiectului de constitutie europeană si deci vrea să amâne cât mai mult o nouă problemă de acest gen. Apoi, în timp ce Parisul vrea să mutualizeze datoriile din zona euro, Berlinul spuen că această solutie nici nu se poate pune în discutie. RFI
Facebook şi anul 2012: Barack Obama a fost cel mai influent, Instagram e lider şi Times Square a fost cel mai vizitat loc. Facebook şi-a prezentat propriile statistici cu privire la anul 2012 şi care au fost cele mai importante subiecte. Şi alături de toate cele internaţionale, există o funcţie dedicată utilizatorilor prin care aceştia îşi pot vedea cele mai importante 20 de 
momente ale lor. Google s-a mişcat mai repede decât Facebook şi a publicat Zeitgeist înaintea recenziei pe care o face reţeaua socială anului care tocmai se încheie. Principalele curente de pe Facebook sunt raportate la cetăţenii nord-americani pentru care au fost publicate listele cu cele mai ascultate melodii, cele mai populare tehnologii sau cele mai utilizate meme-uri. Chiar dacă este vorba de o reţea socială pe Internet, cărţile n-au fost uitate. Cel mai popular loc unde oamenii s-au „cazat“ (printr-un check-in, desigur) a fost Times Square din New York. A urmat parcul Disneyland din California, iar pe ultimul loc, în acest top 10, este stadionul Angel tot din California. Şi în aceeaşi cheie sportivă, cea mai populară echipă, la mare distanţă de întreg plutonul, este New York Giants, o echipă de fotbal american. Pe locul doi la Sporturi sunt „patrioţii“ de la New England Patrios. Că tot am zis de cărţi, cea mai citită a fost „Jocurile Foamei“. Acelaşi titlu ca cel mai căutat film pe Google. Cea semnată de E.L. James, „Fifty Shades of Grey“, a ajuns pe locul 4, topul fiind închis de „Apă pentru elefanţi“ care a şi fost ecranizată anul trecut şi rolul masculin principal este interpretat de Robert Pattison, starul din seria „Twilight“. În SUA, Instagram este lider în categoria Tehnologie, cu Timeline de la Facebook pe locul doi. Pinterest, reţeaua cu cea mai rapidă creştere, este pe 3. SongPop, cel mai popular joc social din 2012, este la coada clasamentului, dar deloc o reuşită de neglijat. În final, melodiile cele mai populare au fost: „We Are Young“, „Somebody That I Used to Know“ – cea mai căutată poză şi pe Shazam, şi „Call Me Maybe“. Şi pentru că nu totul pe Facebook se învârte în jurul marilor curente, există şi instrumentul pentru a afla ce urmă ai lăsat pe reţeaua socială în anul 2012. „Year in Review“ îţi aduce cele mai importante 20 de momente din social media, câţi prieteni ai adăugat în anul acesta şi câte pagini ai apreciat. Cel mai like-uit mesaj al meu este cel de mai jos. Aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua (din nou).
Pentru cineva care nu va impartaseste (pe deplin) parerile politice, am sa ma dovedesc cam obraznic (lucru pentru care imi cer scuze anticipat). Nu ati mentionat situatia Islandei, care (desi nu este in UE) a a produs un mic cutremur cand a refuzat sa sustina sistemul bancar. S-au intamplat atunci niste lucruri despre care nu se vorbeste, motiv pentru care informatiile sunt putine si nu foarte credibile. O analiza a evenimentelor care s-au succedat merita o analiza profesionista si imi permit sa cred ca asa ceva ar fi interesant pentru cititorii Dumneavoastra (nu doar pentru mine).
Este adevarat ca Marea Britanie a blocat conturile Islandei (ale statului !) pe baza unor legi privind terorismul ?! este adevarat ca poporul a refuzat sa sustina bancile private si sa plateasca datoriile de care nu era vinovat ?! Daca am inteles eu bine, cum de o asemenea solutie nu se aplica si in alte tari ? De ce trebuie sa plateasca cetatenii pentru pagubele bancilor private ? cand bancile private au beneficiu acestea il impart ?