Europa: 12 ianuarie 2013 / Bailout pentru Cipru
| 12/01/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Un bailout pentru Cipru ar putea presupune noi pierderi pentru bănci. Investitorii care au ales să împrumute Ciprul prin cumpărarea obligaţiunilor emise de guvern ar putea fi constrânşi să accepte ştergerea parţială a datoriilor, la fel ca în cazul Greciei, pentru ca acordul de finanţare externă negociat pentru statul insular să fie aprobat de parlamentul german. Cancelarul german Angela Merkel, premierul irlandez Enda Kenny şi ceilalţi 
lideri ai Partidului Popular European (PPE) s-au deplasat în aceste zile la Limassol pentru a discuta următorul buget UE şi pentru a-l susţine pe Nicos Anastasiades, liderul opoziţiei, în cursa cu preşedintele comunist Demetris Christofias pentru alegerile din februarie, transmite Bloomberg. Ciprul a solicitat în luna iunie un pachet de bailout de la comunitatea internaţională care ar putea ajunge chiar la 100% din PIB (25 miliarde de dolari în 2011). UE a negociat la începutul anului trecut restructurarea datoriei de stat a Greciei, cea mai mare operaţiune de acest fel efectuată vreodată, investitorii privaţi renunţând atunci la aproximativ 100 miliarde euro din banii pe care îi aveau de încasat de la Atena pentru a nu risca să nu se mai aleagă cu nimic. Liderii europeni au dat atunci asigurări că restructurarea datoriilor Greciei va rămâne o excepţie, un caz unic în zona euro, însă situaţia din Cipru riscă să pună la încercare acest angajament. Soluţiile luate în calcul de UE ar putea plasa cea mai mare parte din povara salvării Ciprului asupra băncilor care au împrumutat statul, cu un posibil efect şi asupra deţinătorilor de depozite. Distribuirea pierderilor provocate de bailout-ul Ciprului şi către sectorul privat va fi o condiţie esenţială pentru ca acordul să fie ratificat de parlamentarii germani, deşi o astfel de soluţie ar transmite “un mesaj foarte prost” către pieţe, comentează pentru Bloomberg institutul de cercetare Guntram Wolff of Bruegel din Bruxelles. “Va fi imposibil să obţină finanţare de la Bundestag pentru a salva depozitele băncilor cipriote”, comentează experţii institutului. Cipru ar fi cel de-al cincilea stat din zona euro care va beneficia de un bailout în ultimii doi ani, după ce băncile cipriote au pierdut peste 4 miliarde euro în urma restructurării datoriilor Greciei. Integral in Ziarul Financiar
Va ieşi Marea Britanie din Uniunea Europeană? Ascensiunea unui partid discret sprijină teoria. Când premierul britanic David Cameron a oferit mult aşteptatul său discurs cu privire la Uniunea Europeană ceva mai devreme luna aceasta, publicul britanic a ascultat cu interes. Potrivit unui articol apărut în revista “Time”, euroscepticii speră că acesta va semnala o modificare radicală 
a relaţiilor dintre Marea Britanie şi Europa. Alţii, inclusiv primii 10 oameni de afaceri din Marea Britanie, se tem că o renegociere ar putea crea un mediu de afaceri nesigur în ţară. Acest scenariu părea îndepărtat cândva, dar tot mai mulţi britanici se pare că s-ar bucura de un asemenea deznodământ, potrivit sondajelor de opinie. Nigel Farage, liderul Partidului Independent din Marea Britanie, a profitat de asta. Până de curând, PIMB era un partid mic care nu părea că ar avea prilejul de a face valuri în politica naţiunii, comentează “Time”. Cu toate acestea, partidul său antieuropean a devenit foarte popular în ultimele luni. Un sondaj de opinie din 5 ianuarie plasează PIMB pe cea de-a treia poziţie în preferinţele politice ale britanicilor, cu un procent de 16%. Şi deşi oamenii tind să spună adesea că rezultatele unor astfel de sondaje nu reflectă realitatea, PIMB s-a descurcat bine şi la recentele alegeri. Cu toate acestea, partidul mai are încă de câştigat locuri în Parlament şi, până în 2012, nu a avut un impact politic semnificativ. Cu toate acestea, partidele eurosceptice cresc în sondaje în toată Europa, în contextul crizei. În toată Europa, numai 31% dintre participanţii la un sondaj de opinie aveau încredere în stabilitatea Uniunii Europene. În Marea Britanie, procentul era de numai 16% şi, pe măsură ce austeritatea îşi arată colţii, mesajele politice ale PIMB au găsit un teren fertil pe care să fie plantate. Discursul premierului britanic David Cameron a fost unul împăciuitor, acesta declarând că vrea să renegocieze relaţia Marii Britanii cu Europa, nu să rupă cu totul legăturile. Una dintre problemele pe care le-ar implica ieşirea Marii Britanii din zona euro este legată de americani, vocea statutului britanic fiind esenţială pentru SUA. Farage, pe de altă parte, este încrezător că ascensiunea partidului său va avea un impact de lungă durată. Adevarul.
Ce testament politic lasă liderul Eurogrupului. Chiar înainte de a părăsi funcţia de lider al Eurozonei, Jean-Claude Juncker cere liderilor Eurozonei crearea unui salariu minim comun pentru statele care folosesc moneda unică. Fără acesta, spune el, Uniunea monetară îşi va pierde dimensiunea socială. Statele din zona euro ar trebui să adopte un nivel comun legal pentru salariul 
minim. În acest fel, ar atrage sprijinul angajaţilor din uniunea monetară în contextul măsurilor de austeritate adoptate pentru depăşirea crizei, a declarat Jean- Claude Juncker, actualul şef al Eurogroup. Este una dintre ideile ce fac parte din testamentul său politic, cum a fost numit de presa franceză. Juncker este şef al Eurogrupului din 2005 şi şi-a anunţat retragerea la începutul anului. „Avem nevoie de o bază a drepturilor sociale pentru angajaţi, drepturi sociale minime, inclusiv o componentă esenţială – un salariu minim obligatoriu în statele zonei euro. Altfel, vom pierde susţinerea clasei muncitoare”, a afirmat Juncker, joi, la o şedinţă a unei comisii a Parlamentului European, potrivit Bloomberg. Este însă destul de puţin probabil ca cele 17 state care folosesc moneda euro să fie de acord cu o asemenea măsură. În Germania, de pildă, până recent, nici măcar nu exista un salariu minim. Iar sindicatele franceze nu ar fi de acord cu instaurarea unui salariu minim mai mic decât cel pe plan naţional – aproape 9 euro pe fiecare oră de muncă. Jean-Claude Juncker a estimat că zona euro a depăşit, probabil, cea mai dificilă perioadă a crizei datoriilor. El a precizat că speră ca succesorul său să păstreze integritatea uniunii monetare. Juncker va prezida ultima şedinţă a miniştrilor Eurozonei în 21 ianuarie. Politicianul luxemburghez, european convins şi unul dintre artizanii monedei unice, a folosit discursul din Parlamentul European şi pentru a-i ironiza pe „futurologii din lumea anglo-saxonă” ce previzionau prăbuşirea euro în 2012. „A fost un an bun”, a indicat Juncker, argumentând că anul trecut a fost pus pe picioare mecanismul european de stabilitate, tratatul bugetar european, dar şi ajutorul pentru băncile europene. Liderul pe ultimă sută de metri i-a criticat însă şi mai dur pe omologii săi din Consiliul European, adică pe şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, care la ultimul summit din decembrie au amânat pentru vremuri mai bune planul de relansare a integrării europene. Cel mai devreme, elaborarea acestui plan pe etape, de adâncire a integrării, va începe după alegerile germane din septembrie anul acesta sau după cele pentru Parlamentul European din iunie 2014. Politicianul, care s-a revoltat discret, contra Franţei şi Germaniei care i-au luat frâiele din 2008, de la începutul crizei, insistă că este important ca şi cele mai mici state din Uniune să aibă dreptul la cuvânt. În acest sens, Juncker a denunţat aroganţa statelor din nordul Europei, care, spune el, nu sunt deloc mai virtuoase decât altele. Integral la RFI.
Priorităţile UE. Uniunea Europeană inaugurează “Anul cetăţenilor” – o campanie zadarnică, prin care e puţin probabil ca contribuabilii europeni să aprecieze mai mult spaţiul în care trăiesc. “2012 a fost încă un an îngrozitor pentru Uniunea Europeană, iar 2013 nu va fi cu mult mai bun.” Declaraţia nu este defel o născocire, ci îi aparţine comisarului european, Laszlo Andor, care 
avertiza marţi asupra ratei record a şomajului şi a adâncirii clivajului dintre săracii şi bogaţii Uniunii Europene. Acestea sunt adevăratele probleme ale Europei, care necesită o soluţionare rapidă. Campania adresată cetăţenilor, lansată joi, 10 ianuarie, de către Comisia Europeană pare o tragi-comedie, complet ruptă de realitate. Acum, Europa nu are nevoie de noi dezbateri teoretice asupra identităţii şi aprecierii de sine. Europa are nevoie de fapte, de măsuri concrete de combatere a şomajului, care ameninţă să paralizeze tot mai multe economii. O Europă care asigură o stabilitate socială va fi cu siguranţă mai apreciată de cetăţeni, decât o Europă care se culcă pe urechea unor realizări precum piaţa internă de desfacere, libertatea de călătorie sau moneda comună. Nobelul pentru Pace i-a fost acordat pe bună dreptate, dar acum Europa trebuie să privească înainte şi să afle ce îşi doresc cu adevărat ai ei cetăţeni. Cea mai acută problemă rămâne criza economică, prea puţin vizibilă în Germania. Europa are nevoie de instrumente de acţiune” Mijloacele şi competenţele necesare combaterii crizei economice şi şomajului lipsesc autorităţilor, chiar şi în al cincilea an de criză. Politica economică şi cea socială intră în continuare în competenţa guvernelor naţionale. Bruxellesul se limitează la coordonare şi control. Cine aşteaptă ajutor european trebuie să accepte şi o intervenţie în politica internă. Acesta este mesajul pe care Comisia Europeană ar trebui să îl transmită cetăţenilor în anul dedicat tocmai lor. Guvernel şi parlamentele naţionale trebuie să transfere din competenţe. Un şomer spaniol, un pensionar grec sau un bancher britanic eurosceptic ar înţelege cu greu la ce le foloseşte Europa. O poziţie pe care nu o va schimba nici campania lansată astăzi de autorităţile de la Bruxelles sub deviza “Anul cetăţenilor”. Doar când economia va funcţiona bine şi datoriilor vor scădea, cetăţenii, fie ei din sudul sau estul continentului, vor avea şanse la o viaţă mai bună. Eventualele succese vor fi asumate de politicienii locali, iar eşecurile vor ajunge pe contul Bruxellesului. Acest mecanism politic nu s-a modificat în ultimele patru decenii şi nu va suferi transformări nici în anii ce vin. Europa nu este un superstat, nu are o populaţie unitară şi nici o limbă comună. Visul romantic al unei variante gen Statele Unite ale Europei poate induce în eroare. Europa zilelor noastre are însă valori şi interese comune. Nici mai mult şi nici mai puţin. “Anul cetăţenilor” este lipsit de noimă. Mai important ar fi un “An al combaterii sărăciei”, pentru ca 2013 să nu mai fie la fel de îngrozitor precum cel căruia îi urmează. Integral la Deutsche Welle
Bulgarii cer despăgubiri din partea SUA pentru daune din al doilea război mondial. Naţionaliştii bulgari insistă ca Statele Unite să plătească Bulgariei despăgubiri de 12 miliarde de euro, pentru daunele provocate de bombardamentele americane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, scrie cotidianul sofiot Trud, citat de Agerpres. Câteva zeci de naţionalişti bulgari s-au strâns, ieri, în faţa Ambasadei americane de la Sofia, pentru a cere 
doborârea monumentului piloţilor americani care şi-au pierdut viaţa în Bulgaria, în perioada 1943-1944. Mitingul a fost organizat de partidele naţional-populiste Ataka şi VMRO. Liderii celor două formaţiuni – Volen Siderov şi Krasimir Karakacianov – au declarat că monumentul, ridicat în anul 2010, în faţa misiunii diplomatice americane va trebui înlocuit cu un alt monument dedicat piloţilor bulgari, care au apărat populaţia ţării de avioanele americane şi britanice. Naţionaliştii i-au acuzat pe americani de genocid, afirmând că ţinta bombardamentelor au fost cartiere rezidenţiale şi clădiri administrative şi nu obiective militare. Pe 10 ianuarie 1944, 180 avioane americane şi 80 britanice au bombardat capitala bulgară Sofia, ucigând peste 900 de persoane. Acesta a fost cel mai sângeros bombardament asupra Bulgariei, care, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, a fost aliat al Germaniei naziste. EVZ.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
mä apucä totzi nervii, evreii si tzigani cer despägubiri,
atunci sä de-a si Romanilor pe care i-au tocat rusii .
Nemtzilor care le-au fäcut praf orasele ,si OMORAT POPULATZIA ,
putzinii care s-au intors, au fost bolnavi, si terminatzi pt. viatzä.
dece nu cer rusilor????????????
Buna theo,
fara nervi draga 🙂
Britanicii sunt cei mai fätzarnici, 80% din bonbele(IN GERMANIA)
gäsite dupä räzboi au fost engleze, mi-a povestit un bätranel.
Ei lasa theo ca nici nemtii nu s-au lasat si au bombardat bomba aproape pana la temelii. Razboiul este o tragedie pentru toti. Pentru asta chestiunea UE este importanta
Hmm… articolul din Time a fost bine pregatit si documentat. Nota bene pt Adevarul ca l-a preluat si tradus. Chiar exista un curent de opinie in UK cu privire la retragerea din EU. Un referendum cu aceasta tema ar releva (poate) o mare surpriza. Mizez insa pe intelepciunea lui Cameron. Chiar daca are multe de recuperat din perioada desfraului politicianist al laburistilor.
Cat priveste testamentul “liderului” eurogrupului… cum pisic de-a ajuns clasa muncitoare sa fie de dreapta? Intreb constient fiind c-o fi trendy sexul anal dar chiar toata lumea trebuia sa se rastoarne cu curu-n sus? 😛