Europa: 12 decembrie 2012 / DW: România recăzută în stadiul pre-democratic
| 12/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Presa Internationala: Romania devine o problema acuta pentru UE.
Premierul roman promite sa scada taxe, sa creasca salarii si sa faca schimbari la Legea Fundamentala. Primele sunt vesti proaste pentru economie, a doua e o veste proasta pentru democratie, sustin comentatorii din presa germana.
E o modalitate simpla sa ne dam seama daca o tara si-a asumat cu adevarat valorile europene. Trebuie doar sa ascultam discursul candidatului castigator in alegeri odata ce se anunta rezultatul. Daca modificarea Constitutiei ia fata problemelor reale ale tarii, atunci indoielile sunt justificate, comenteaza revista germana Spiegel. Asa se intampla in cazul premierului roman Victor Ponta care imediat a lansat o invitatie maghiarilor din Parlament pentru a forma o supermajoritate necesara schimbarii Constitutiei in demers unilateral.
Dupa verdictul extrem de dur de ieri din Frankfurter Allgemeine, ziarul de centru-stanga Süddeutsche Zeitung face si el un bilant. “Marea parte a vinei pentru clivajul politic din Romania ii apartine presedintelui Basescu. In acest sens, presedintia sa e un esec. Pe de alta parte, oponentii sai Ponta si Antonescu sunt intruchiparea vechiului sistem care nu vrea sa fie reformat. Evenimentele din vara dau impresia ca aceasta coalitie are o intelegere a guvernarii care dateaza din era pre-democratie”.
Ziarul de stanga Die Tageszeitung scrie ca “lovitura grea pentu Basescu arata cat de nemultumiti sunt romanii cu actualul presedinte. Dar Victor Ponta nu ar trebui sa celebreze. Romanii au ales raul mai mic in lipsa unor alternative legitime. Romanii au avut o revelatie neplacuta: niciuna din tabere nu sta mai bine la capitolul coruptie si securizarea propriei supravietuiri”.
Ziarul economic Handelsblatt deplange faptul ca “tari precum Romania sau Ungaria ajung in atentia Vestului doar cand e o criza politica. Si tarile din est sunt de vina pentru existenta lor in umbra pentru ca produc stiri pozitive mult prea rar. Romania are nevoie de un guvern care sa se concentreze pe economie. Daca Ponta va face asta e indoielnic. Iar Europa are nevoie de un boom in sudestul sau”.
O veste buna aflam de la postul de televiziune France24 care preia un material AFP. Un sector al economiei romanesti sfideaza criza si e in crestere: cel al cozonacilor. Vanzarile de anul acesta sunt asteptate sa creasca la 22 de milioane de Euro. In termeni cantitativi absoluti e vorba despre 7 milioane de cozonaci. Perspectiva a fost primita cu bucurie de industria de panificatie intr-o tara unde venitul mediu ramane undeva in jur de 350 de Euro, iar consumul gospodariilor e in scadere.
Si in timp ce spectacolul politic e in toi, altii nu uita de problemele tarii noastre. Din paginile West Sussex County News aflam ca sute de elevi din orasul britanic Cranleigh au donat cutii de pantofi pline cu cadouri de Craciun pentru a aduce un zambet pe chipurile multor copii saraci din Romania. Cele 550 de cutii donate vor ajunge in zona Hunedoara.
In plan extern, ziarul francez Le Monde scrie despre situatia din Egipt unde seful Armatei a convocat o reuniune intre presedintele islamist Mohamed Morsi si liderii opozitiei in incercarea de a media conflictul dintre cele doua tabere inaintea referendumului privind Constitutia tarii. Militarii egipteni nu au luat partea nimanui in conflictul politic si s-au limitat la eforturile de mentinere a securitatii. Zeci de mii de egipteni au manifestat ieri pro si contra demersului prezidential de a impune o Constitutie care face referiri clare la legea islamica Sharia. Situatia tensionata a determinat Guvernul egiptean sa amane negocierea unui acord de finantare cu FMI menit sa ajute tara sa iasa din impasul economic postrevolutionar.
Tot despre Orientul Mijlociu, ziarul britanic The Guardian noteaza ca presedintele american Barack Obama va recunoaste opozitia siriana drept unic reprezentant legitim al tarii in relatiile internationale ale Siriei. Obama a facut aceasta declaratie intr-un interviu pentru postul de televiziune ABC spunand ca opozitia unita este destul de deschisa pentru a putea reprezenta toate gruparile etnice din Siria. Anuntul sau vine dupa ce, luni, UE a recunoscut rebelii drept administratie de facto a tarii.
BBC News informeaza despre tentativa aparent reusita a Coreii de Nord de a lansa o racheta cu raza lunga de actiune. Racheta ar fi trebuit sa lanseze pe orbita planetei noastre un satelit “in scopuri pasnice”. Administratia americana a confirmat plasarea unui obiect in spatiu dupa ce a analizat si traiectoria rachetei. Aceasta a survolat insula japoneza Okinawa si nu ar fi deviat de la ce era planificat de oamenii de stiinta nordcoreeni. Comunitatea internationala a condamnat actiunea Phenianului si suspecteaza ca aceste lansari sunt, de fapt, teste pentru sisteme de transport al unor ogive nucleare. Coreea de Sud si Japonia au convocat reuniuni ale consiliilor sale militare de urgenta. RFI.
Mittelstand sau IMM-urile germane: un produs de succes chiar şi în criză aproape imposibil de exportat. Philipp Klais, care deţine un producător de orgi în Bonn – o afacere fondată de stră-străbunicul său în 1882, este rugat în fiecare săptămână de oficiali străini, unii dintre ei veniţi de foarte departe, din ţări precum Coreea, să fie lăsaţi să-i viziteze compania. Acest lucru îl uimeşte. Ei caută sectretul succesului nostru. Dar nici noi nu ştim care este. Pur şi simplu facem ceea ce facem în ultimii 130 de ani”, a explicat Klais. Orgile 
sale tronează în săli de concerte din întreaga lume, din Taiwan până în Argentina, scrie agenţia Thomson Reuters. “Mittelstandurile” germane, firme producătoare mici şi mijlocii adesea deţinute de familii, au devenit motiv de invidie din partea liderilor politici şi din afaceri din întreaga lume, dornici să le copieze. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei germane, cea mai mare din Europa şi motorul de creştere al continentului. “Unele state nu s-ar fi cufundat în crize atât de adânci dacă ar fi avut IMM-uri mai puternice”, a declarat ministrul adjunct al economei, Ernst Burgbacher, alimentând mândria unui sector care contribuie cu jumătate la PIB-ul german şi a ajutat ţara să treacă cu bine prin criza financiară globală. Dar “Mittelstandurile”, ale căror rădăcini se pierd în sătuleţele din Germania medievală şi care-şi trag seva din cultura conservatoare a oraşelor mici, sunt un model care nu poate fi exportat automat în societăţi fundamental diferite. Industriaşul francez Louis Galois a descris pasiunea pentru Mittelstanduri ca fiind “o fixaţie pasionată” care ignoră slăbiciunile. Unii spus că modelul afacerilor mici germane nu mai este potrivit pentru secolul XXI. Generaţiile mai tinere au reţineri în a prelua firma familiei, care poate întâmpina probleme de finanţare în vremuri în care creditarea se face cu prudenţă. “Membrii comunităţii Mittelstand tin să devină imobili, să moştenească profesia şi afacerea de la generaţia anterioară şi să urmeze un drum de viaţă mai degrabă conservator”, a spus Andreas Woergoetter, analist la Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. El şi alţi economişti critici subliniază că, deşi şi-a îmbunătăţit de mult timp producţia, Germania nu este la fel de “pricepută” la “inovaţie radicală”. Germania nu este un pionier al revoluţiei digitale, al inovaţiei financiare şi al creării de bunuri de lux şi nu are companii precum Google sau Apple. “În loc să gândească în afara cutiei, Mittelstandurile vor mai degrabă să facă cutia mai mare. Acestea preferă mai degrabă inovaţie treptată decât radicală”, a mai spus Woergoetter. Un sondaj recent realizat de firma de consultanţă McKinsey arată că Germania se concentrează încă pe exporturi la care forţa de muncă are un aport substanţial. În domenii precum tehnologia de vârf, economia germană a rămas în urma celor vecine, precum cea a Franţei şi Marii Britanii. Integral in Zarul Financiar.
Revista presei de la Deutsche Welle – România recăzută în stadiul pre-democratic
Cum se explică interesul masiv suscitat în mass media occidentală de scrutinul românesc? Motivele cristalizării unor opinii şi reacţii marcate de îngrijorare sunt dintre cele mai grave.
Rezultatul alegerilor parlamentare dintr-o ţară membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord Atlantice, precum este România, încreţesc pe mai departe frunţile editorialiştilor şi analiştilor care-şi semnează articolele apărute chiar pe prima pagină a unor ziare germane, pînă şi a doua zi după consumarea actului electoral.
Ca toate opţiunile scandaloase la urne, şi rezultatul scrutinului parlamentar din România este explicabil fără a fi însă şi scuzabil – află cititorul din lectura amplei analize publicată pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG sub semnătura lui Karl-Peter Schwarz.
Ziaristul explică de ce scrutinul parlamentar din România are serioase consecinţe geopolitice: Victoria USL, formaţiune în care domină cîrdăşiile pro–ruse, anti–europene şi anti–occidentale, constituie un risc major într-o regiune expusă influenţei crescînde a Moscovei.
Karl-Peter Schwarz concretizează astfel, ducînd însă şi mai departe, ideea alăturării României unor state precum Rusia, Ucraina şi Belarus, enunţată deja săptămîna trecută de şefa departamentului american de stat, Hillary Clinton.
Una din concluziile analizei este că după Grecia, România este a doua problemă acută în Uniunea Europeană şi în NATO, în Balcani. Tivul Alianţei Nord Atlantice se zdrenţuieşte la poalele sale din sud-est. Impresia că rezultatul scrutinului din 9 decembrie este o catastrofă pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană este solid documentată şi argumentată pe parcursul analizei care semnalează atît prerogativele constituţionale ale preşedintelui Băsescu în desemnarea primului ministru cît şi posibilitatea reală a USL de a-şi pune în aplicare planul de a încerca pentru a treia oară, în noul parlament, să-l debarce pe preşedinte de la Cotroceni.
Deloc întîmplător îi atribuie DIE WELT lui Victor Ponta un nou calificativ, întrucîtva mai măgulitor, s-ar putea spune, decît deja banalizatul epitet de „plagiator”. Liderul social-democrat, figura politică cea mai puternică în arcul carpatic, ar fi şi cel mai bun machiavelist al României, crede Thomas Roser, semnatarul unei schiţe de portret a politicianului dîmboviţean. Care ştie să dea foarte bine şi din coate, care nu trage sforile vechilor cîrdăşii securisto-comuniste, dar se slujeşte de actorii acestora.
Ponta, în pofida aparenţelor sale inofensive, este comparat de ziaristul german cu un cîine tenace, care muşcă. După scrutin, lupta dintre el şi preşedintele Băsescu intră într-o nouă fază. Numai că, de pe urma acestei înfruntări, ţara nu trage nici un folos, deduce autorul „portretului”.
Dimpotrivă. Iată şi de ce. Grav este că scrutinul a scufundat România şi mai adînc în stadiul relaţiilor pre–democratice, constată Klaus Brill, un alt excelent cunoscător al particularităţilor scenei politice româneşti, într-un articol publicat în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.
Autorul consideră rezultatul scrutinului parlamentar mai puţin o victorie a USL cît o înfrîngere a taberei conservatoare, mai exact a preşedintelui Traian Băsescu, deşi nu el a fost eroul momentului electoral. Dar, intrînd în bătălie cu mînecile suflecate, el şi-a depăşit statutul supra-partinic, denigrîndu-l pe Ponta. Ceea ce nu a fost pe placul cetăţenilor care i-au dat cu prisosinţă de înţeles acest lucru.
Băsescu ar fi un mare dezbinător, crede semnatarul analizei punînd parţial pe seama acestui defect şi scindarea ţării în două tabere adverse: pro-Băsescu şi anti-Băsescu. Verdictul dat de observatorul occidental este dezarmant: din această pricină, Băsescu ar fi eşuat. Tocmai în această funcţie el ar fi trebuit să dea dovadă de înţelepciune şi cumpătare, să traseze reperele uzanţelor democratice. Decît că preşedintele, în loc să procedeze astfel, a dat frîu liber şi unor înclinaţii şi trăsături de caracter nu tocmai favorabile: predispoziţia de a se certa, de a recurge la trucuri, stratageme şi din cînd în cînd şi la nepotism, sesizează autorul textului. Ar rezulta din cele menţionate pînă acum că victoria lui Ponta ar fi fost forjată şi de scăderile lui Băsescu.
Numai că, dînd dovadă de un just simţ al măsurii şi de respect faţă de adevăr, ziaristul trece în revistă şi meritele lui Băsescu, menţionînd că este de înţeles şi de ce preşedintele resimte o aversiune faţă de Ponta. Pe scurt, Băsescu este un reformator merituos, în timp ce adversarii săi, alias Ponta şi Antonescu întrupează vetustul, delabratul sistem al tranziţiei. Colaborarea acestui cuplu cu Dan Voiculescu este la fel de rău famată precum este şi loialitatea de nezdruncinat a lui Ponta faţă de mentorul său Adrian Năstase, pe care a promis că-l va scoate din închisoare. O ameninţare care trebuie luată la fel de în serios precum este intenţia anunţată a USL de a reduce prerogativele Curţii Constituţionale şi cele ale şefului de stat, avertizează textual Klaus Brill, referindu-se şi la credibilitatea zdruncinată a unui premier care, în pofida dovezilor de plagiat se obstinează să respingă consecinţele acestei fraude.
Diagnosticul pus României la finele articolului ar trebui să pună serios pe gînduri întreaga clasă politică de la Bucureşti: România este o ţară a democraţiei de calitate inferioară şi mai are de parcurs etape importante pe traseul maturizării sale sociale. Ponta & Co. pot fi siguri că vor fi sever supravegheaţi de restul Uniunii Europene. Iar Băsescu trebuie să fie conştient de faptul că escapadele sale nici înafara României nu-şi vor mai afla scuze.
În aceeaşi ediţie a cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG este expus ceva mai pe larg „Planul lui Ponta” deja cunoscut – acela de a modifica Constituţia şi de a-l înlătura pe preşedintele Băsescu din funcţia supremă în stat. Intenţii care trădează o neţărmurită sete de putere, focalizată de cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, în a cărui optică victoria USL nu promite nimic bun pentru România, o ţară în care partidele politice sunt primordial alianţe de potentaţi interesaţi să-şi impună propriile interese politice.
Lupta pentru putere dintre guvern şi preşedinte a adus deja prejudicii serioase prestigiului ţării în Uniunea Europeană împingînd într-un viitor îndepărtat rîvnita aderare la spaţiul Schengen. Iar aceeaşi luptă pentru putere promite să se agraveze după triumful la urne al USL, relevă cotidianul citat.
Prognoză confirmată şi de ziarul DIE PRESSE care estimează că în jocul de poker, Ponta are cărţile mai bune în mînă. Ceea ce nu va împiedica Bruxelles-ul să observe cu ochi de Argus, ce se petrece la Bucureşti .
Evoluţii care în urma rezultatului scrutinului de duminică, îi determină pe unii analişti să facă noi comparaţii, de pildă, cu situaţia din Ungaria, pornind de la anunţata intenţie de modificare a Constituţiei.
Dar, scrie FRANKFURTER RUNDSCHAU, România nu este Ungaria. În schimb, spre a guverna, social-democraţii lui Ponta au nevoie de UDMR, estimează William Tototk în paginile publicaţiei semestriale Halbjahresschrift HJS, ediţia online.
În acelaşi context, Barbara Oertel consideră că Uniunea Europeană ar trebui să le arate elitelor politice româneşti cît de tare au voie să întindă coarda. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Data viitoare sa avem grija sa punem la Cotroceni un robot. Pt ca oamenii au defecte.
Din ce scrie presa straina, am impresia ca deja e un zid (the wall) intre noi si occident, ca suntem ca in vara, sau ca pe timpul lui ceausescu. Ei acolo, noi afara, salivand insa, la banii europeni. Care si aia s-au imputinat.
salut,
problema este ca si noi sunte de partea proasta a zidului 🙁
Da Teophyle, da… din pacate…
Ceilalti s-au aranjat, nu se mai naste un Gorbaciov, pt daramarea acestui zid…
Europa e multumita probabil, ca a dispazut wall-ul din centrul ei si ca s-a mutat mai la est. Primejdia e mai mica pt ea.
Cred ca am devenit foarte interesanti, stand noi asa, cu ochii zgaiti printre caramizi, salivand, admirand. Parem un fel de pliznai, caz scoala, motiv de carti, dezbateri politice…
Mi-e o rusine, de mor!
Timpuri grele. Rusinea colectiva impartasita de fiecare individual constiient. Din nefericire greutatea este prea mare. Sunt putini constienti 🙁
Sa fim optimisti!
Azi este 12.12.2012, poate vine totusi sfarsitul lumii, si ne salveaza!
🙁
Nu draga, asta e programat pe 21.12.2012 la ora 12
Stiu ca locul meu nu este aici, deoarece simpatiile mele sunt pro-USL. Cred insa ca discutii rationale pe teme politice pot avea loc si intre cei care nu impartasesc aceleasi convingeri politice. Daca gresesc, va rog stergeti acest comentariu; voi intelege (ok, nu voi intelege, dar asa este politicos sa spui).
Convingerea unui dialog rational trans-ideologic ma face sa va pun umratoarea intrebare: chiar crede cineva din Romania ca USL este o “formaţiune în care domină cîrdăşiile pro-ruse, anti-europene şi anti-occidentale …” !? Asa ceva as putea spune despre PPDD sau despre PRM, dar nici unde nu am auzit in PSD discutii privind cardasii “pro-ruse”.
Pe de alta parte, Germania este tara cea mai pro-rusa din UE, dar nimeni nu indrazneste sa ii reproseze acest lucru. Unii dintre Domniile voastre stiu exact la ce ma refer, dincolo de ceea ce se scrie. Chiar si SUA este mai pro-rusa decat Romania …
In ceea ce priveste relatiile dintre Romania si China sunt convins ca stiti ca mult timp noi nu am avut ambasador acreditat la Beijing ! Cum se poate explica asta !? Toate tarile civilizate cauta investitii si bani chinezi, iar noi nici macar ambasador nu avem !? Oi fi eu inginer (la propriu si la figurat), dar sunt lucruri pe care nu le pricep. Oare normalizarea relatiilor cu China (si chiar cu Rusia, daca se poate) reprezinta politica anti-Romaneasca si anti-Europeana ? Daca este asa, atunci toata Europa este anti-europeana …
Petronius,
poti sa-ti spui opinia. Am auzit opinia. Multumesc. Nu mai bine, acum duceti-va la carnaval. Plata o sa vina prin aprilie. Sper pentru dumneavoastra ca aveti ceva rezerve sau niscavai contracte cu statul. La subiect, nu dle Petronius, Germania are relatii comerciale cu Rusia. Atat. In ultimele 14 luni au fosr expulzati 6 diplomati rusi care se ocupau cu spionajul si alti 14 civil din motive asemanatoare.
La subiect, am impresia ca dumneavoastra uitati cu cine vorbiti, deci:
http://www.itar-tass.com/en/c142/570285.html
Stimate Domnule Profesor,
Sunt pe situl Dumneavoastra si deci sunt la discretia Dumneavoastra. Un minim de curtoazie ar trebui sa va impiedice sa imi vorbiti asa cum o faceti. Eu provin dintr-o familie veche si imi aduc aminte din povestile de la bunicul meu ca inainte de bolshevizare rivalii politici (fara sa generalizez, totusi) se salutau si isi vorbeau cu respect.
Dar sa revenim la subiect, asa cum ati cerut. Subiectul nu era relatia dintre Germania si Rusia, ci afirmatia din “FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG sub semnătura lui Karl-Peter Schwarz” vare spunea despre USL ca este o “formaţiune în care domină cîrdăşiile pro-ruse, anti-europene şi anti-occidentale …” (citat din postarea Dumneavoastra, deci la subiect). Intrebarea mea era (este) daca intr-adevar crede cineva in Romania o asemenea afirmatie ?
Revenind la paranteza privind realtiile Germania-Rusia, chiar si din citatul Dumneavoastra rezulta ca acestea s-au inrautatit. Deci acestea nu au fost totdeauna astfel. Tocmai pentru ca stiu cu cine vorbesc, nu vreau sa amintesc cine este Gerhard Schroeder. Si pentru ca tot vorbim despre “cîrdăşiile pro-ruse”, ma intreb daca afirmatiile acestui Schroeder (de exemplu in articolul din Frankfurfter Sonntagszeitung din 18.08.2012 numit “Schröder und Putin Das Schweigen”) va este cunoscut ?! Pe scurt, Schroeder a laudat “reusita istorica” a presedintelui rus Vladimir Putin de a instaura in tara sa statul de drept si stabilitatea (in 2012 !)
Asadar, relatiile dintre Germania si Rusia sunt putin mai complexe decat expulzarea unor pioni si alte certuri de fatada. Revenind la relatia dintre Germania si Rusia in comparatie cu relatia dintre Romania si Rusia nu pot spune decat Quod licet Iovi, non licet bovi, sau mai pe sleau: nemtii pot avea relatii privilegiate cu rusii, dar daca Romania incearca sa normalizeze relatiile cu Rusia, asta se cheama “cîrdăşie pro-rusa”.
Domnule Profesor, respectul meu pentru Dumneavoastra nu este influentat de conjunctura politica. Am convingerea ca si Dumneavoastra va puteti angaja intr-un dialog cu cineva care nu va impartaseste simpatiile politice. Unde am ajunge daca toti am crede la fel si am vota la fel !?