Europa: 11 Martie 2013 / Vaticanul între un nou Papă şi un nou scandal financiar
| 11/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Revista Presei de la Deutsche Welle.
Cooptarea la Schengen, imigraţia din România şi Bulgaria şi atitudinea Germaniei ori a altor ţări apusene continuă să fie o temă de căpătâi a presei occidentale. Care a descoperit şi valenţele ei politico-electorale.
Stânga germană n-a stat mult pe gânduri. După dreapta, reprezentată de ministrul de interne, creştin-socialul Hans-Peter Friedrich, a detectat şi opoziţia de stânga, reprezentată de social-democraţi şi ecologişti valoarea electorală conţinută în subiectul romilor din România şi Bulgaria şi a aderării celor două ţări la spaţiul Schengen.
Atât unii politicieni ai celor două partide cât şi ziarele de stânga îi reproşează lui Friedrich, mai nou, că şi-ar folosi veto-ul la adresa Bucureştilor şi Sofiei în mod populist, abuzând de temă spre a o transforma în armă electorală.
Süddeutsche Zeitung îi reproşează chiar „incorectitudine” demnitarului german, întrucât ministrul ar şti că „în România şi Bulgaria situaţia nu se va ameliora decisiv” până în decembrie curent, la următorul raportul pe MCV al Comisiei Europene. Întrucât singura schimbare de proporţii până în decembrie curent va fi fost scrutinul legislativ german din toamnă, ar urma, potrivit ziarului de stânga din München, că în aceste alegeri ar trebui căutată cauza blocadei.
Omul politic creştin-social din guvernul berlinez s-ar complăcea în poza (eficientă electoral) a celui în stare să-i oprească pe români şi bulgari de la a imigra. Ceea ce ar da bine într-o fază în care, potrivit ziarului din München, dreapta germană a virat-o mult spre stânga, iar electoratul conservator din Germania nu se prea mai regăseşte în oferta guvernanţilor creştin-liberali.
Opinii similare regăsim şi în Frankfurter Rundschau, ori TAZ. Ziarul din Frankfurt concede că, „din România şi Bulgaria mai ajung în Germania şi oameni care cerşesc, fură ori se prostituează. Dar aceşti oameni nu reprezintă majoritatea. 80 la sută dintre noii veniţi muncesc cinstit. Iar 20 la sută dintre ei sunt chiar supercalificaţi”.
Nici vorbă deci să fie adevărată prejudecata potrivit căreia ar fi „vorba de paraziţi, veniţi să profite de pe urma flancărilor sociale germane”, mai scrie ziarul, deplângând că ministrul de interne supune cele două ţări la „presiuni” şi face şi campanie electorală. Cât priveşte presiunile, Frankfurter Rundschau nu crede că ele vor ajuta.
În Elveţia, Neue Zuercher Zeitung scoate în evidenţă amânarea deciziei în Consiliului miniştrilor de interne ai UE şi înregistrează motivele absenţei consensului, ţinând de insuficienta independenţă a justiţiei şi combatere a corupţiei, precum şi de puterea criminalităţii organizate în România şi Bulgaria.
Ziarul reliefează şi poziţia ambiguă a Bernei. Reprezentanta confederaţiei elveţiene, care nu face parte din UE, dar a fost integrată în Schengen exprimase „înţelegere atât pentru dezamăgirea românilor şi bulgarilor, cât şi pentru obiecţiile împotriva aderării lor”.
„Bariera nu se ridică”, scrie TAZ, de la Berlin, care relevă că, din unghiul oficialităţilor germane, ar fi nevoie, pentru aderarea la Schengen, nu doar de îndeplinirea unor criterii strict tehnice (de ermetizare a frontierelor externe ale UE). Guvernul german, scrie ziarul, insistă „să ţină seama de ansamblul situaţiei, inclusiv de capacitatea de funcţionare a justiţiei (române şi bulgare) şi de eficienţa luptei contra criminalităţii organizate şi a corupţiei”, ceea ce, după cum susţine ministrul de interne Friedrich, „n-are nimic de-a face cu populismul”.
Acelaşi cotidian trimite însă şi la criticile opoziţiei, în speţă cele formulate de şefa grupului ecologist din Parlamentul European, Rebecca Harms, care i-a reproşat ministrului german de interne tocmai corelarea chestiunii Schengen cu aşa-numita „imigraţie a sărăciei”.
Tagesspiegel din Berlin relevă că săracii din sudul Europei vor continua să emigreze, „semn al eşecului politicii în acest domeniu a Uniunii Europene, care din 2007, a alocat ajutorării romilor 7,5 miliarde.Or, această sumă pare să le fi întărit tendinţa de a-şi părăsi patria”… Ziarul trimite la progresele înregistrate în cartierul berlinez Neukölln în materie de integrare a romilor şi crede că acest proces s-ar putea accelera graţie dorinţei tot mai multor romi de a-şi trimite copii la şcolile primare din Germania.
Problema imigraţiei masive nu vizează însă doar Germania. Cotidianul conservator vienez Die Presse îşi informează cititorii că „evadarea spre nord” din România şi Bulgaria îngrijorează şi Marea Britanie, Olanda şi Austria. La invitaţia omologului lor german, miniştri acestor ţări au participat, în culisele reuniunii JAI, la o discuţie cvadripartită având drept scop sondarea posibilităţilor de a se împiedica pe viitor abuzul de ajutoare sociale de către emigranţii săraci din sud-estul continentului. În context, participarea Austriei ar fi fost calificată de ministrul de resort vienez drept „preventivă”. Deutsche Welle
Vaticanul este supus unor presiuni tot mai mari din partea UE să îşi facă ordine în bancă. Vaticanul este supus unor presiuni tot mai mari să îşi facă ordine în bancă, care mult timp a făcut obiectul unor intrigi obscure, Uniunea Europeană insistând pentru aplicarea regulilor comunitare în utilizarea euro, relatează New York Times. Negocierile referitoare la 
adoptarea de către Vatican a standardelor bancare internaţionale au ajuns însă într-un punct delicat, un oficial european relatând că, în timpul unui prânz oficial, discuţiile au ajuns la necesitatea unei deschideri mai mari din partea instituţiei financiare cufundate timp de secole în secretomanie. Un reprezentat al Vaticanului prezent la masă, deranjat de apelurile pentru mai multe informaţii, a strigat însă “Cum puteţi să ne puneţi astfel de întrebări?”. Înfruntarea a avut loc pe fondul presiunilor tot mai mari din partea Uniunii Europene ca toate ţările, inclusiv microstate precum Vatican City şi Monaco, să respecte reglementările bancare comune în utilizarea euro. Aceste presiuni au continuat şi în ultimele zile ale pontificatului lui Benedict al XVI-lea şi rămân o problemă majoră pentru cardinalii care se vor întruni pentru alegerea noului Papă. În timp ce conclavul va începe marţi, spectrul unui scandal financiar reprezintă o dificultate în mod special pentru succesorul lui Benedict, care trebuie să modernizeze finanţele Biseririi Romano Catolice, în caz contrar riscând însuşi accesul la sistemul bancar global, cu impact asupra autorităţii sale morale şi stabilitatea financiară. În lupta pentru finanţele Vaticanului sunt implicate mai multe facţiuni, unele care vor mai multă transparenţă, iar altele care vor menţinerea secretului tradiţional. Fondată în 1942 şi cu sediul într-un turn rotund din apropierea Palatului Apostolic, banca Vaticanului, numită Institutul de Lucrări ale Religiei, nu acordă în general împrumuturi, dar administrează depozite şi patrimonii pentru instituţii religioase, clerici şi diplomaţi acreditaţi la Vatican, singurii care au dreptul să deţină conturi la instituţia financiară. În timpul războiului rece, banca a fost folosită şi ca un canal de transfer al banilor în ţările răsăritene comuniste, ca sprijin pentru înlăturarea comunismului. În prezent, Vaticanul foloseşte banca pentru sprijinirea activităţilor bisericii în zone sensibile, precum Cuba şi China. Integral in Ziarul Financiar.
Nemţii s-au săturat de euro. Ar vrea să revină la marcă. Trebuie să renunţăm la euro! Moneda comună dăunează Europei şi împovărează Germania cu miliarde. Acesta e apelul pe care-l lansează un nou partid, înfiinţat în Germania de adversari ai uniunii monetare, scrie Deutsche Welle. “Sfârşitul zonei euro ar însemna şi sfârşitul Uniunii Europene” – susţine, neobosit, 
cancelara Angela Merkel. De aceea moneda comunitară trebuie salvată. O părere pe care o împărtăşesc tot mai puţini germani. Potrivit unui sondaj realizat de săptămânalul “Der Spiegel” în vara anului trecut, 54 la sută dintre germani nu prea mai văd sensul investirii de sume imense în salvarea zonei euro. Noble Markets Deschide un cont virtual , obtine profit 40%, castiga experienta si noul iPad mini! Detalii aici În Bundestag, însă, atrage atenţia Konrad Adam, aşadar în Parlamentul ales direct de către germani, aceste îndoieli nu se fac deloc simţite. Iată de ce, Adam, fost redactor pe teme politice la cotidianul Frankfurter Allegemeine Zeitung a înfiinţat împreună alţi jurnalişti şi experţi economici, precum profesorul universitar Bernd Lucke, un nou partid intitulat “Alternativă pentru Germania”. Noua formaţiune solicită desfiinţarea zonei euro şi iniţierea unei dezbateri deschise pe tema măsurilor de salvare. “Toate partidele politice reprezentate în Bundestag împărtăşesc în cele din urmă aceeaşi părere referitor la salvarea spaţiului comunitar”, deplânge Konrad Adam. Singura deosebire constă în suma care ar trebui pusă la dispoziţie pentru a menţine actuala uniune monetară, adaugă jurnalistul german. El mai avertizează că “euro e considerat ca şi cum ar fi ceva sfânt şi că promt cei care sunt de altă părere sunt calificaţi drept populişti”. Acesta e motivul pentru care s-a văzut nevoit să înfiinţeze o nouă formaţiune politică. “Dacă mă prezint la urne aş vrea să şi am posibilitatea de a alege, de aceea am vrut să constituim o “alternativă”, spune Adam. Şi, în fond, nu e vorba de fleacuri. Germania s-a declarat dispusă să susţină umbrela de salvare cu 21,68 de miliarde de euro. Mecanismul e menit să preîntâmpine un faliment al statele aflate în dificultate de plată, oferindu-le credite în condiţii avantajoase. Până acum ajutor au solicitat Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Ciprul. Noul partid critică faptul că până acum posibilitatea desfiinţării zonei euro şi stoparea acestor ajutoare financiare reprezintă subiecte ignorate pur şi simplu de către politicienii germani. “Ne temem că Europa nu profită de pe urma monedei comunitare, ci că euro va distruge UE”, explică Bernd Lucke, profesor la Universitatea Hamburg. Integral in Capital
Gerhard Roiss (OMV) cere o poziţie comună a UE privind gazele de şist, avertizând că riscă dezindustrializarea. Uniunea Europeană trebuie să elaboreze o poziţie comună privind gazele de şist, iar în caz contrar riscă dezindustrializarea, a avertizat directorul general al grupului energetic austriac OMV, Gerhard Roiss, într-un interviu acordat duminică publicaţiei britanice Financial Times. ‘Tehnologia avansată a fracturării hidraulice a formaţiunilor stâncoase solide au permis SUA să exploateze rezerve uriaşe de gaze, inaccesibile înainte, ceea ce a dus la scăderea preţurilor şi a dat posibilitatea companiilor să aibă acces la surse foarte ieftine de energie. Gazele de şist necesită utilizarea unei tehnici de forare neconvenţionale, denumită fracturare hidraulică, criticată de organizaţiile de protecţia mediului pentru că poluează rezervele de apă. Totuşi, Europa a fost de departe mult mai reticentă în adoptarea noilor tehnologii, în câteva state, cum ar fi Franţa şi Bulgaria, au 
impus un moratoriu asupra exploatării gazului de şist, care presupune pomparea de apă pentru a sparge stratul de rocă şi a elibera gazul. Astfel companiile europene trebuie să plătească de patru ori mai mult pentru gaze decât firmele din SUA. Gerhard Roiss a afirmat că nivelul opoziţiei publice în cazul fracturării hidraulice arată că este necesar sprijinul Europei pentru ca statele să obţină acoperire politică pentru a explora modalităţile de exploatare a acestei tehnologii. ‘Avem nevoie de o poziţie europeană mai puternică şi nu de o abordate de la stat la altul. Nu acesta este drumul de urmat. Temerile publice sunt atât de mari încât fără un fel de umbrelă europeană va fi foarte greu pentru guverne să facă ceva în acest sector’, a explicat directorul general al OMV. Eşecul exploatării de către Europa a gazelor de şist, care sunt confirmate în cel puţin 15 ţări, va pune companiile europene într-un dezavantaj concurenţial faţă de rivalele din Asia şi SUA iar Europa se va confrunta cu pierderi de locuri de muncă şi investiţii, a avertizat Roiss. ‘Oamenii nu realizează că se pierd locuri de muncă din cauza lipsei investiţiilor. Dezindustrializarea ar putea să nu fie acum vizibilă, dar atunci când se va întâmpla, va fi prea târziu’, a adăugat el. ‘Trebuie să ne amintim că economia Europei concurează cu China şi Asia şi SUA. Trebuie să vedem imaginea de ansamblu, dincolo de discuţiile privind emisiile de CO2. Dar acest echilibru nu există deoarece politicile noastre în Europa sunt pe termen prea scurt şi sunt prea populiste’, a mai spus Gerhard Roiss. Comisarul european pentru energie Gunther Oettinger a declarat că UE lucrează la un set de recomandări în domeniul tehnic şi al mediului pe care statele membre le-ar putea aplica companiilor care lucrează cu gazele de şist dar UE nu poate forţa ţările să renunţe la interzicerea exploatării gazelor de şist. ‘Putem ajunge la un acord privind standardele dar după aceea este la latitudinea statelor membre. Avem nevoie de acţiuni de pionierat şi de proiecte demonstrative, care ar trebui să ajute la un nivel mai ridicat de acceptare a exploatării gazelor de şist’, a explicat Oettinger. Integral aduce Agerpres.
Marţi se reuneşte Conclavul în Capela Sixtină. Când şi cum se votează pentru alegerea celui de-al 266-lea papă din istoria Bisericii Catolice. În aşteptarea Conclavului care va începe marţi, pe 12 martie, în Capela Sixtină, şi care va alege un nou Suveran Pontif, cel de-al 266-lea din istoria Bisericii Romano-Catolice, astăzi, a doua duminică fără papa Benedict al XVI-lea şi fără 
rugăciunea Angelus, sute de persoane au sosit în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican pentru a urmări pregătirile în vederea desfăşurării celui mai faimos scrutin din lume. Piaţa San Pietro apare ca un imens platou de filmare, scrie Agerpres. Pentru a urmări evoluţia situaţiei de la Vatican, începerea Conclavului şi alegerea unui nou Suveran Pontif, au sosit în capitala Italiei peste 5.000 de jurnalişti de la televiziunile din întreaga lume. În Piaţa Sfântul Petru continuă să se monteze schele şi studiouri de televiziune, se întind cabluri, au apărut antene şi sute de microfoane. Toate televiziunile transmit în direct, 24 de ore din 24, iar circulaţia este dificilă în zona bazilicii Sfântul Petru. Preţurile chiriilor, în incinta Vaticanului, s-au dublat şi au trecut de la 1.000 la peste 2.000 de euro pe săptămână, pentru un apartament de 45 de metri pătraţi. Toate acoperişurile caselor din principalul cartier de la Vatican, Borgo Pio, sunt pline de antene de televiziune şi de studiouri improvizate. Sute de turişti şi de jurnalişti, cu aparate de fotografiat şi cu microfoane, străbat piaţa în lung şi în lat, urmărindu-i pe protagoniştii evenimentului, cardinalii sosiţi din întreaga lume. Toţi jurnaliştii, italieni şi străini, încearcă să obţină cât mai multe informaţii despre modul în care se va desfăşura Conclavul cardinalilor care vor alege un nou Suveran Pontif. În ultimele zile, “idolul” jurnaliştilor a devenit cardinalul francez Philippe Barbarin, în vârstă de 63 de ani, arhiepiscop de Lyon, care se plimbă în fiecare zi cu bicicleta prin cartierul Borgo Pio şi care soseşte la Congregaţiile generale tot “pe două roţi”, chiar şi pe ploaie. Iar mulţi tineri catolici italieni declară, în faţa microfoanelor jurnaliştilor, că ar dori ca viitorul papă să fie cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle, în vârstă de 55 de ani, arhiepiscop de Manila, “cel mai simpatic şi mai zâmbitor cardinal din lume”. Curiozitatea persoanelor care se află duminică în piaţa San Pietro este stârnită mai ales de unul dintre cele mai faimoase rituri de la Vatican, “Extra omnes”, care va fi pronunţat marţi, pe 12 martie, în faţa celei mai celebre capele din lume, Capela Sixtină, care este vizitată în fiecare an de peste cinci milioane de turişti, şi care va marca începerea Conclavului care va duce la alegerea succesorului lui Benedict al XVI-lea. Integral in EVZ
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
”Potrivit unui sondaj realizat de săptămânalul “Der Spiegel” în vara anului trecut, 54 la sută dintre germani nu prea mai văd sensul investirii de sume imense în salvarea zonei euro. Noble Markets Deschide un cont virtual , obtine profit 40%, castiga experienta si noul iPad mini! Detalii aici În Bundestag, însă, atrage atenţia Konrad Adam, aşadar în Parlamentul ales direct de către germani, aceste îndoieli nu se fac deloc simţite. Iată de ce, Adam, fost redactor pe teme politice la cotidianul Frankfurter Allegemeine Zeitung a înfiinţat împreună alţi jurnalişti şi experţi economici, precum profesorul universitar Bernd Lucke, un nou partid intitulat “Alternativă pentru Germania”.
Theophyle, s-a strecurat din alt subiect, ori nu m-am prins eu!
salut,
Multumesc pentru atentionare. Textul pe care l-am sters a intrat din ORIGINALul text citat. Probabil o greseala de-a lor.