Europa: 1 februarie 2013 / Putin si Orban – cine se aseamană se adună
| 01/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Primarul Londrei este preocupat de numărul mare de români şi bulgari care ar putea ajunge în Londra, în 2014. Primarul Londrei, Boris Johnson încearcă să facă presiuni pentru ca numărul de cetăţeni români şi bulgari care vor ajunge în Marea Britanie, anul viitor, să fie cât se poate de limitat. Johnson s-a arătat îngrijorat faţă de numărul mare de muncitori români şi bulgari care ar putea migra spre capitala britanică, începând cu 
2014, dat fiind faptul că la sfârşitul anului nu vor mai exista restricţii impuse cetăţenilor celor două ţări, pe piaţa muncii. În opinia primarului, „oamenii talentaţi” sunt, totuşi, bineveniţi în Londra, însă problema majoră este dată de muncitorii din estul Europei care nu vor avea unde să locuiască. „Sunt îngrijorat că imigranţia provenind din Bulgaria şi România, dacă nu este gestionată adecvat, va conduce la o creştere de tipul celei pe care am văzut-o în cazul ţărilor care au intrat în UE la precedenta extindere. Ar putea fi o chestiune sensibilă pentru noi să analizăm ce derogări sau ameliorări putem opera actualei înţelegeri privind aderarea”, a transmis edilul Londrei. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii, pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape. În tot acest timp, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile în cazul în care există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Se aşteaptă ca cel puţin 70000 de cetăţeni din România şi Bulgaria să ajungă în Regatul Unit în următorii cinci ani, în special în capitală. Integral in Adevarul
Le Figaro : o pagină despe „bidonvilurile ruşinii”. Problema romilor de origine română este din nou în atenţia presei franceze. Cotidianul de dreapta LE FIGARO publică pe o întreagă pagină un reportaj realizat într-o tabără ilegală din sudul Parisului. Reporterul de la Le Figaro s-a dus în localitatea Vigneux-sur-Seine iar ceea ce a văzut i-a sugerat următorul titlu: ”Romi – 
reapar bidonvilurile ruşinii”. Locul pe care l-a vizitat este descris în culori teribile, iar primarul comunist al comunei se declară neputincios. Iată ce spune de fapt acest primar în Le Figaro: ”Acum un an ei nu erau decît în jur de o sută şi s-au instalat la noi fără se ne ceară părerea. Astăzi ei sunt în jur de 800, poate chiar o mie, trăind cu noroiul şi cu excremente la uşă, nu exagerez de loc”. Din ce spune reporterul rezultă că locuitorii comunei sunt exasperaţi şi că numărul de furturi s-a multiplicat în regiune. Le Figaro îl mai citează pe un deputat francez care afirmă că actele de delicvenţă comise de români au crescut cu 69 la sută între 2009 şi 2011, iar cele comise de minori au crescut cu sută la sută. Cotidianul Le Figaro, publicînd acest reportaj, constată de fapt că socialiştii nu au soluţii la această problemă după cum nu a avut nici derapta cît s-a aflat la putere. Desfiinţarea dispozitivului de repatriere voluntară cu îndemnizaţie, o iniţiativă a ministrului de interne Manuel Valls, nu a dus în mod vizibil la scăderea numărului de romi în Franţa. Iar începînd cu anul 2014, arată le Figaro, ei vor beneficia de noi prevederi, legate de accesul la piaţa muncii. Pînă acum, în principiu, romii erau obligaţi la fiecare trei luni să părăsească teritoriul Franţei, pentru a nu se expune expulzărilor, dar începînd cu anul viitor ei vor putea rămîne în mod permanent. Cîţi dintre ei vor putea însă efectiv să înceapă să lucreze? se întreabă Le Figaro. In jur de 300 de meserii le sunt deschise, dar este greu de imaginat că integrarea prin ocuparea de locuri de muncă va fi rapidă. Primarul comunist din localitatea Vigneux-sur-Seine este, în orice caz, foarte supărat pe autorităţile departamentale, dar şi pe guvernul francez, precum şi pe cel român. El dă de înţeles că uneori se vede obligat să calmeze furia cetăţenilor din localitatea sa care sunt tentaţi să-i alunge ei înşişi, cu forţa, pe romii români, aşa cum s-a întîmplat la un moment dat la Marsilia. Acelaşi primar mai spune că numai în regiunea Seine-Saint-Denis s-ar afla în jur de 250 de tabere ilegale ale romilor provenind din România şi Bulgaria. In ce priveşte cifra globală a romilor provenind din estul Europei care se află în Franţa, ea rămîne un mister, mai arată Le Figaro citînd alţi responsabili locali, întrucît în Franţa statisticile pe bază de criterii etnice sunt interzise. Iar cifra deseori avansată de 15 000 nu a fost niciodată confirmată de Ministerul de Interne. Integral aduce RFI.
Putin: Ungaria este partenerul nostru prioritar din Europa de Est. Ungaria este, fără îndoială, partenerul nostru prioritar din Europa de Est, iar companiile ruseşti sunt pregătite să ia parte la modernizarea sau construirea 
de centrale electrice în acest stat, a declarat preşedintele Rusiei Vladimir Putin la o întrevedere cu premierul ungar Viktor Orban. Putin a subliniat că Rusia joacă un rol principal în aprovizionarea Ungariei cu energie – gaze naturale, petrol şi electricitate -, iar relaţia dintre cele două state se dezvoltă în ambele direcţii, scrie Portfolio.hu. Întrevederea a avut loc la Kremlin. De partea ungară, Orban a afirmat că o cooperare bună şi apropiată cu Rusia este în “interesul vital” al Ungariei. “Noi, ungurii, ştim cât de importantă pentru noi este Rusia ca partener”, a spus el. Gazele naturale importate din Rusia au o pondere de 60% în consumul total de gaze al Ungariei. Bulgaria, un alt stat “prieten” cu Rusia este dependentă în proporţie de peste 90% de gazul rusesc. România îşi importă din Rusia doar 21% din gazele consumate. Premierul a precizat că guvernul de la Budapesta îndeamnă Rusia să deruleze investiţii în Ungaria şi face eforturi pentru a proteja cooperarea în domeniul energiei dintre cele două ţări. Orban se aşteaptă ca “excelentul know-how şi tehnologia de vârf ale Rusiei” să contribuie la dezvoltarea sistemului energetic al ţării sale. Cu toate că Ungaria face eforturi uriaşe pentru a-şi limita dependenţa energetică, Rusia rămâne singura sa sursă de gaze naturale. Rusia este, de asemenea, principalul partener comercial al Ungariei din afara Uniunii Europene. Integral in Ziarul Financiar.
Revista Presei de la Deutsche Welle.
Dată fiind oribila schimbare la faţă a Egiptului încăput pe mâna islamiştilor care i-au confiscat revoluţia, cum ar trebui oare să se comporte occidentul?
Ce-ar trebui oare să întreprindă Europa, cum ar trebui să se raporteze lumea liberă la regimul islamist instalat la Cairo?
Întrebarea li s-a pus acut germanilor, cu ocazia vizitei efectuate la Berlin de noul preşedinte al Egiptului într-un moment în care în Bundestag se deplângea triumful lui Hitler din 1933.
Pe de altă parte, călătoria lui Morsi a avut loc şi în condiţiile în care presa a relatat despre creşterea fără precedent a numărului victimelor regimului său, precum şi despre tâlhărirea de refugiaţi în Sinai, cărora li se prelevează organele spre a fi comercializate…
Propulsat ca membru al Frăţiei Musulmane la şefia statului în urma unor alegeri copios câştigate de islamişti, Mohamed Morsi a impus ţării, recent, o constituţie care numai democratică nu poate fi numită, devreme ce conferă întâietate şariei, legislaţia de epocă de piatră a fundamentaliştilor.
Una, care stipulează între altele amputarea hoţilor şi lapidarea femeilor condamnate pentru adulter în baza unui sistem de mărturii aflat în răspăr faţă de principiile unei justiţii demne de acest nume.
Cu toate acestea vestul n-are interesul ca Egiptul, cuprins de haos, tulburări, anarhie şi violenţe, să se destabilizeze în continuare. În consecinţă oficialităţile germane l-au primit pe Morsi la Berlin, iar venirea lui a coincis nefericit cu manifestările comemorând Holocaustul şi acapararea puterii, de către Hitler.
E culmea, ca, într-o astfel de zi, „să primeşti la Berlin un lider antisemit, plin până la refuz de ură” (precum Morsi), exclamă, scandalizat, Neue Ruhr Neue Rhein Zeitung din Essen.
Ziarul admite că liderul de la Cairo a fost, totuşi, „ales în funcţie democratic. Iar călătoria la Berlin n-a întreprins-o din politeţe, ci pentru bani”. S-a pus deci întrebarea, câţi bani sunt oare dispuşi germanii „să plătească Egiptului? Nici o leţcaie, atâta timp cât la Cairo continuă ascensiunea islamiştilor extremişti, promovarea teroriştilor şi prigonirea sângeroasă a creştinilor”, iar primăvara arabă tinde să se transforme într-o iarnă a democraţiei, solicită, imperativ, ziarul renan.
Problema pentru cancelariile apusene este însă dorinţa lor puternică de evitare a dezintegrării egiptene. Din unghiul puterilor occidentale, virtuala transformare a Egiptului într-un stat eşuat ar fi un scenariu de groază.
Izbăvirea de această perspectivă ar depinde, cred unii lideri din vest, tocmai de Morsi, cel care, potrivit ziarului Freie Presse din Chemnitz, deşi controversat, ar fi ultimul obstacol în calea unui haos egiptean total.
În plus, ţara sa e prea importantă pentru Orientul Mijlociu, pentru a fi lăsată în voia soartei. Iată motivul pentru care, conform aceluiaşi cotidian, Germania nu-l va abandona pe Morsi, ci „va continua o vreme să-i promită ajutoare financiare”.
Die Welt constată totuşi că Merkel i-a cerut liderului egiptean să promoveze democraţia în ţara sa şi să amorseze un dialog cu toate forţele politice din ţară, în timp ce Morsi a promis să nu transforme statul egiptean într-o teocraţie de tip iranian. Ziarul critică „tupeul” demnitarului islamist de la Cairo, dar consideră just să i se ofere ajutoare câtă vreme i se poate condiţiona asistenţa şi promova astfel libertatea şi respectul faţă de drepturile omului şi de religii, precum creştinismul şi iudaismul.
Nu puţini editorialişti continuă şi incursiunile în trecutul totalitar al Germaniei, comentând discursul rostit în Bundestag de Inge Deutschkron, despre catastrofa nazistă care a debutat în 1933. În context, Frankfurter Allgemeine Zeitung, elogiază cuvântarea nonagenarei supravieţuitoare a Holocaustului, care s-a salvat împreună cu mama ei, ascunzându-se de nazişti la Berlin.
Din unghiul cotidianului german de dreapta, cuvintele supravieţuitorilor sunt infinit mai valoroase decât ale istoricilor, fiindcă fac palpabil inimaginabilul şi conferă înţeles unor atrocităţi altfel incomprehensibile.
Întrucât supravieţuitorii Holocaustului se împuţinează pe zi ce trece, ziarul cere să se recurgă la mărturiile generaţiilor următoare, ale copiilor victimelor exterminatorilor nazişti, astfel încât să se asigure perpetuarea în Germania a culturii unei memorii vii, neosificate prin ritualizare. Deutsche Welle
PIB-ul SUA a scăzut pentru prima oară după 3 ani și jumătate. Cum poate fi asta o știre bună? Anunțul că economia Statelor Unite s-a contractat ușor în trimestrul IV, pentru prima oară de la jumătatea lui 2009 încoace, a umplut imediat sub formă de știri negative burtierele televiziunilor și a devenit breaking-news cu accente de dramă pe site-urile economice. Un economist mai cumpătat a privit mai în adâncime cifrele de PIB și a găsit câteva care arată că lucrurile sunt mult mai bune decât par la prima vedere. Vestea este că PIB-ul SUA s-a contractat cu 0,1% în ultimul trimestru din 2012, în condițiile în care așteptările indicau o creștere de 1%. Aceasta este primul declin economic de la trimestrul al doilea din 2009 încoace. În ciuda titlurilor înspăimântătoare, Jim Paulsen, șeful strategiei de investiții de la Wells Capital Management, a văzut câteva știri bune printre rândurile anunțului despre evoluția economiei SUA. “Este o știre-șoc, iar urșii (sintagmă folosită pentru o piață în scădere – bear market, n.red.) se vor distra puțin cu asta, dar dacă 
privești cu adevărat, cred că este mult mai bine de atât”, a declarat Paulsen pentru Breakout al Yahoo Finance. Iată ce a văzut el. Chetuielile guvernamentale totale au înregistrat o scădere de 6,6% în trim. IV, după ce crescuseră cu 3,9% în trimestrul precedent. Chetuielile cu apărarea au scăzut cu 22%, înregistrând cea mai mare scădere din 1972, dar asta după ce ele crescuseră cu 12,9% în trimestrul III. Practic, scăderea a venit după o creștere până la niveluri exagerat de mari. Cinicii au atribuit inversarea rapidă în cheltuielile guvernamentale pe fondul alegerilor prezidențiale suspecte, dar căderea a avut un impact semnificativ asupra PIB-ului. Cu toate acestea, Paulse crede că situația cheltuielilor cu apărarea este ceva ce nu se va mai repeta. Consumul individual real chiar a accelerat în ultimele trei luni din 2012, crescând cu 2,2% față de 1,6% în trim. III. Cheltuielile cu bunurile durabile, un semn al încrederii consumatorilor pe termen lung, au crescut cu 13,9%. Stocurile au scăzut însă, cu 1,27%, după ce avansaseră cu 0,73% în trimestrul anterior. Asta sugerează ori o cerere de producție pentru refacerea stocurilor ori o lipsă de încredere a mediului de afaceri. Pe fondul avansului consumului populației, Paulsen pariază că e vorba de prima variantă. Integral aduce Capital
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
salut, ne-au inconjurat bine rusii. dar cum Base e prieten cu Orban … putem sta linistiti :))
salut Ziggy,
cu prieteni de genul lui Orban, mai bine dusmani
coabitare “geo-strategica” :))