Europa: 1 Aprilie 2013 / Soluţiile pierzaniei
01/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
La Bank of Cyprus, pierderile deponenţilor ar putea ajunge la 60% pentru economiile peste 100.000 euro. Deponenţii celei mai mari bănci din Cipru, Bank of Cyprus, ar putea fi obligaţi să accepte pierderi de până la 60%, mai mult faţă de estimările iniţiale de 30-40%, ca urmare a implementării condiţiilor aferente pachetului de bailout convenit de liderii zonei euro pentru salvarea ţării de la faliment, scrie CNBC. Persoanele care au depozitaţi peste 100.000 euro la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% din valoarea economiilor, sumă care va fi convertită în acţiuni la bancă, potrivit unei declaraţii a băncii centrale. Acţiunile vor oferi deponenţilor drept de vot la Bank of Cyprus, precum şi drept la dividende. Măsura face parte din planul de restructurare al instituţiei de credit şi practic banii vor dispărea imediat din conturile clienţilor. Deponenţii ar putea pierde, de asemenea, încă 22,5% din economii, banii urmând a fi îngheţaţi în conturi pentru care nu se va plăti dobândă până când planul de restructurare se va termina. Se estimează că procesul de restructurare al băncii cipriote va dura mai multe luni. Iniţial s-a estimat că persoanelor care au peste 100.000 euro în conturi la Bank of Cyprus le vor fi confiscate doar 30-40% din valoarea depozitelor, aceasta fiind prima oară când liderii zonei euro au convenit să transfere povara bailout-ului şi către clienţii băncilor. Toate depozitele de maximum 100.000 euro sunt garantate, ceea ce înseamnă că un client care are 500.000 euro într-un depozit bancar va suporta pierderi doar pentru 400.000 euro. Banca centrală va numi un evaluator independent al Bank of Cyprus şi procentul de 22,5% din depozitele de peste 100.000 de euro va putea fi la rândul lui convertit în acţiuni, parţial sau total, în termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării, notează Bloomberg. Programul nu se va aplica deponenţilor ale căror datorii către bancă aduc balanţa lor netă sub 100.000 de euro. Deponenţii celorlalte bănci cipriote nu vor fi afectaţi de aceste măsuri. Restul de 40% din fiecare depozit de peste 100.000 de euro va fi blocat pentru asigurarea lichidităţilor băncii. Banii care nu vor fi folosiţi pentru recapitalizarea băncii, vor primi o dobândă cu 10 puncte procentuale peste nivelul actual şi vor fi deblocaţi în scurt timp. Integral in Ziarul Financiar.
Harta dependenţei energetice: Cât de mult depinde Europa de gazul ruşilor. V-aţi întrebat vreodată cât depinde Europa de gazul rusesc? Sau cât de dependentă energetic este România faţă de alte state Europene? Conform datelor de pe energy.eu, care au ca referinţă anul 2009, statul de care Europa era cel mai dependent în ceea ce priveşte gazele naturale era Rusia. Astfel, nu mai puţin de 34% din totalul importurilor de gaze naturale aveau ca sursă Federaţia Rusă. Pe locul al doilea se afla Norvegia, cu 31% din totalul importurilor europene de gaze naturale. În ceea ce priveşte importurile de petrol, 35% sunt din ţările membre OPEC, 33% din Rusia şi 15% din Norvegia. Malta are 100% dependenţă energetică, în timp ce Luxembourgul depinde de importuri în proporţie de 97,6%, deşi este considerat cel mai bogat stat european. Pe următorul loc se află Ciprul, tot cu 97%. Veste bună: Dintre statele dependente energetic, România are cel mai mic grad de dependenţă energetică din Uniunea Europeană. Singura ţară din UE care este exportator net de energie este Danemarca. Integral aduce Capital.
Franţa, aproape de un record vechi din 1997. Numărul şomerilor din Franţa a atins în luna februarie cifra de 3,187 milioane, în creştere cu 0,6% faţă de luna precedentă. Se ajunge astfel aproape la cifra din urmă cu 16 ani, când cei fără loc de muncă erau 3,195 milioane. Cum se explică această degringoladă şi ce se poate face? E vorba de a XXII-a lună consecutivă de creştere a şomajului. Tendinţa negativă a început aşadar mult înainte să ajungă socialiştii la putere în mai anul trecut. De fapt, cu excepţia lunii octombrie 2010, când numărul şomerilor s-a diminuat, şomajul este în continuă creştere din mai 2008, adică de aproape cinci ani. În ultimul an, creşterea numărului de şomeri este de aproape 11 procente. Nici o regiune a ţării nu scapă de flagel, iar cea mai lovită categorie este cea a celor cu vârsta de peste 50 de ani, aşa-zişii seniori. Dacă la aceste persoane fără nici o activitate îi adăugăm şi pe cei care au una redusă, ajungem la un total de 4,7 milioane de francezi care caută un loc de muncă stabil şi între timp beneficiază de diverse alocaţii. Prefigurând publicarea unor cifre proaste pe luna februarie, premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault, lansase încă de marţi după-amiază un apel la mobilizarea generală în favoarea locurilor de muncă, amintind diversele stimulente de care pot beneficia firmele ce angajează personal. Pentru moment, primele care beneficiază de locuri de muncă în plus sunt agenţiile forţei de muncă, agenţii ce se regăsesc lună de lună cu dosare tot mai multe pe braţe. În acest context socio-economic dificil, preşedintele Franţei, François Hollande, a prevăzut joi să se adreseze compatrioţilor săi. Un exerciţiu de comunicare delicat şi cu două tăişuri, estimează analiştii politici. Integral la RFI.
Arhiepiscopul Ciprului consideră că ţara sa ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea al Ciprului consideră că ţara sa ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană, pentru că aceasta se va destrăma oricum în viitor. „Economiile Spaniei, Portugaliei şi Italiei sunt în prezent în pericol. Iar dacă economia Italiei va fi distrusă precum economia noastră, UE nu va rezista“, a explicat arhiepiscopul Chrysostomos, citat de agenţia RIA Novosti. „Persoanele care conduc Uniunea Europeană şi în special cei care iau decizii în aşa-numita troică nu înţeleg multe lucruri, iar asta conduce la colapsul UE. De aceea eu consider că Ciprul ar trebui să se retragă din această uniune înainte de producerea colapsului“, a subliniat el. Miniştrii de finanţe ai zonei euro au ajuns la un acord lunea trecută asupra unui plan de salvare în valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, menit să salveze statul insular şi, mai ales, sectorul său bancar aflat în dificultate. În virtutea noii înţelegeri, deponenţii cu conturi bancare care depăşesc pragul de 100.000 de euro vor fi nevoiţi să suporte pierderi de până la 30-40 la sută din valoarea depozitelor lor. Adevarul.
Se salvează bănci, nu şi spitale. Criza economică se face simţită nu numai în buzunarele multora dintre europeni. Şi sănătatea acestora, mai ales a celor din sud-estul Europei, are de suferit de pe urmele crizei. Alarmant e rezultatul unui recent studiu britanic: criza seceră vieţi omeneşti. Malaria, febra Dengue sau tuberculoza sunt boli despre care se credea că au fost eradicate pe continent. Totuşi, un studiu efectuat de experţi britanici arată că de la începutul crizei economico-financiare numărul persoanelor afectate de aceste boli şi de multe altele a crescut considerabil. Şi numărul deceselor cauzate de reducerile din sistemul de sănătate a luat amploare. Martin McKee, unul dintre autorii studiului publicat în revista de specialitate “The Lancet”, observă, într-un interviu acordat DW: “Pentru noi e limpede că trebuie investit din nou mai mult în sănătate. Grecii, în mod special, au de suferit pentru că nu mai au acces la medicamentele necesare”. Afectate sunt şi persoanele cu probleme psihice, adaugă McKee. Astfel s-a constatat că numărul sinuciderilor a crescut vertiginos în Grecia de la declanşarea crizei. Şi în Spania cazurile de depresie s-au înmulţit. Iată de ce realizatorii studiului lansează un apel la soluţionarea crizei, căci, ca şi în medicină, trebuie tratate cauzele unei boli. Willem de Jonge lucrează în Grecia pentru organizaţia “Medici fără frontiere” şi nu e deloc surprins de rezultatele studiului citat. El cunoaşte foarte bine situaţia dramatică actuală din Republica Elenă – unde “se duce lipsă de medici, de chirugi, de pildă, de tot ce face ca un sistem de sănătate să funcţioneze”. Cu până la 40 la sută a fost redus în Grecia bugetul sistemului sanitar de la începutul crizei. Consecinţele sunt fatale. “La Atena, îmbolnăvirile cu HIV au crescut cu 1500 %”, explică de Jonge, anume din cauza economiilor făcute la acele de seringă împărţite dependenţilor de droguri. Şi boli despre care se credea că au fost demult eradicate au reapărut. De pildă malaria. Martin McKee consideră că vinovate nu sunt doar guvernele ţărilor respective, ci şi instituţiile europene. Troica a solicitat, în cazul Greciei, şi reduceri în sistemul sanitar. De neînţeles pentru medicul britanic e şi rolul Băncii Centrale Europene, “dispusă să vină în ajutorul băncilor, nu însă şi în sprijinul oamenilor de rând”. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Dintre statele dependente energetic, România are cel mai mic grad de dependenţă energetică din Uniunea Europeană. Măcar atât…
Prostii spun, se vede treaba, și oficiali din țări mult mai pricopsite decât a noastră: De neînţeles (…) e şi rolul Băncii Centrale Europene, “dispusă să vină în ajutorul băncilor, nu însă şi în sprijinul oamenilor de rând”. Și care ar fi mecanismul prin care Banca Centrală Europeană să vină în sprijinul oamenilor de rând? Poate doar să le trimită direct banii acasă, prin poștă!… De ce și-ar asuma Banca Centrală competențe într-un domeniu (sănătatea) în care Europa nu are încă un răspuns coerent?
Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea a ratat și el… o bună ocazie de a tăcea… (Probabil însă că domnul lângă care e fotografiat i-a dat ghes: „Înalt Preasfinte, spuneți ce gândiți că vă țin eu spatele!”…)
Că a crescut din nou șomajul în Franța? Asta e o surpriză! Păi da, francezii găsiseră soluția Hollande! 🙂
cred că filo-ruşii ar trebui lăsaţi să iasă din UE şi să fie gubernie, dacă şi-o doresc atâta 🙂
Problema ar fi ca rusii ii vrea in UE si nu la ei. Sa-i faca probleme lui Barroso si nu lui Putin. Putin are suficienti faliti proprii 😆