Geopolitică: O Europă post-Americană (2)
| 05/03/2013 | Autor theophyle Categorii: GeoPolitica, International |
Percepţii şi Strategii
Dexul defineste notiunea de perceptie extrem de complicat: “Proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată în urma acestei reflectări; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere”.
De fapt este vorba de o parere formulata pe baza unor stimuli figurativi (fizici sau indusi sensorial) si tradusa intr-o opinie subiectiva. Filozofia, de la Plato (Pestera), prin Descartes, Immanuel Kant si pana la Edmund Husserl, s-a ocupat de perceptii prin lucrari diverse si foarte diferite. Nu doresc sa ma ocup de acestea decat pentru a mentiona ca perceptiile noastre sunt un drum sigur spre greseli de interpretare, opinii incorecte sau in cazurile mai grave, actiuni eronate.
America este mare pentru ca este asezata pe o suprafata intinsa – de la un ocean la altul -, are multe autostrade care sunt si foarte lungi, face (a facut) masini mari, frigidere mari, case cu multe etaje si sunt foarte bogati – vedem deseori la cinema si la televizor. America are o armata moderna si instruita, care detine suprematia nuclera si are o industrie care sustine aceasta suprematie. America este o super-putere, un stat care nu depinde de nimeni si isi poate permite orice, oricand. Cainii umbla in America cu colaci in coada!
Contrar:
America este o tara in care salariatii sunt exploatati de oameni lipsiti de scrupule numiti capitalisti, sunt lipsiti de minima ingrijire medicala daca nu au bani, mii de oameni traiesc pe strazile oraselor fara avea o locuinta si un loc de munca. America este un stat militarist care incearca sa cucereasca tot ce se poate cuceri pentru a exploata si stapani toate resursele omenirii, pentru ca ei sunt nu numai capitalisti, ci si imperialisti. Majoritatea americanilor sunt nepoliticosi, grosolani, inculti, obezi, manca prost si nesanatos, se imbraca urat si fara pic de gust!
Europenii sunt rafinati, sunt leaganul culturii universale, sunt impaciuitori si civilizati, politicosi si binevoitori, au grija de popoarele lor, sunt adeptii multiculturalismului si primesc cu ospitalitate pe toti cei batuti de soarta din toate colturile lumi. Nicaieri nu poate fi mai bine decat in Europa (occidentala)!
Contrar:
Europenii sunt ipocriti si nerecunoscatori, prefacuti si violenti (au declansat doua razboaie mondiale), sunt lenesi si asteapta ca statul sa le dea ceea ce ei nu au creat. Au inventat statul social pentru a munci mai putin si pentru a primi mai mult. Dupa ce s-au macelarit secole, astazi vor ca altii sa-i apere pe banii lor si cu ajutorul armelor construite de contribuabilii altora.
Am adus lucrurile la niste clisee extreme, desi des intalnite chair si in cercuri considerate inteligente, pentru a discuta una din cele mai mari prostii care bantuie prin Europa, inclusiv pe meleagurile mioritice – “relatiile speciale” intre statul X (sau individul Y) si Statele Unite ale Americii (sau individul Z cu un individ american, care este Presedinte, Vice-Presedinte, Ministru, General etc.)
Pentru a intelege ceea ce am scris mai sus, va rog priviti tabelul EUA-3. Tabelul este originar dintr-o lucrare a ECFR (European Council on Foreign Relations) numita “Towards A Post-American Europe: A Power Audit Of Eu-US Relations” si reflecta parerile unor elite din tarile respective. Sa citesti parerile francezilor sau ale germanilor in acest caz si sa le pozitionezi in fata realitatilor pe care le cunosc despre cum gandesc americanii, in special cei care au ceva de zis este cel putin hilar.
Deci la nivel de opinii, bazate pe perceptii, stam prost de tot, la fel de prost stam la pareri bazate pe ceea ce numesc anglo saxonii “wishful thinking, ” adica pe romaneste “vrabia malai viseaza”. Nu stiu daca ati auzit de existenta unei institutii finantata de Consiliul Europei care se numeste “Institute for Security Studies (EUISS)” si care a produs o capodopera de ignoranta sub titlul “The Obama Moment – European and American perspectives“. Sunt sigur ca cei care i-au ajudecat Premiul “Nobel pentru Pace”, la mai putin de un an de la alegerea lui, au citit aceasta lucrare. Bineinteles ca Presedintele Obama si-a justificat si sperantele autorilor si cea a juriului de la Oslo, marind contingentele americane din Afganistan cu 21 de mii de soldati.
Sunt doctrine care sunt inventate de jurnalisti si sunt doctrine adevarate care sunt formulate de specialisti si implementate timp de decade. De fapt cine a pus fata in fata “doctrina unilaterala” a lui Bush, numita si “doctrina imperiala”, cu “doctrina multilaterala” a lui Obama, numita si “doctrina resetarii (reset)”, habar nu are despre ce vorbeste, pentru ca lucrurile stau extrem de diferit si vom discuta despre asta mai tarziu.
Interesele americane in Europa, ca si in orice alta parte din lume, se rezeama pe strategii care au la baza cele patru componente necesare implementarii ei de la FDR si pana la Obama. Aceste componente folosesc la stratificarea problemelor si folosirea metodologiilor diferite pentru fiecare nivel de probleme/interese. Prima componenta sau principiu strategic l-as numi “IGNORAREA” (Ignore) – daca cineva nu-ti poate fi de folos ignora-l. Exact ceea ce au facut americanii europenilor in relatiile cu China. Al doilea principiu se numeste “OCOLIREA” (Work Around) – daca parerile partenerului nu-ti convin ocoleste-l. Americanii au facut-o in interventia din Irak, i-au ignorat pe francezi si germani si si-au facut treaba cu cine a dorit sa participe. Al treilea principiu ar fi “ANGRENAREA” (Engage) – cand gasesti un minim consens angreneaza-l, exact ce au facut americanii in cazul sanctiunilor cu Iranul. Un ultim principiu al strategiilor americane este fara dubiu anticul “DEZBINĂ ŞI DOMINĂ” (divide et impera sau in originalul anglo-saxon, divide-and-rule), implementat excelent de americani in relatiile cu Rusia, cand occidentalii si rasaritenii au opinii absolut diferite.
Vom vedea in articolul viitor adevaratele interese ale europenilor si vom vedea cum se pot acomoda cu cele ale americanilor in felul in care toata lumea poate fi multumita. Trebuie sa mentionez cu satisfactie ca Romania, asa cum ne place noua sa ne dam loviti si si sa ne plangem de mila, poate juca un rol foarte important, daca si numai daca vom gandi cum trebuie, cu capul partenerului, exact cum fac americanii.[n.r astazi acest paragraf nu mai este valid, din nefericire!]
Bibliografie si Note:
ECFR (European Council on Foreign Relations) “Towards A Post-American Europe: A Power Audit Of Eu-US Relations”
EUISS (European Institute for Security Studies) “The Obama Moment – European and American perspectives”
PGA – Politeia Geopolitical Analyses – New Geopoltical Trends.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
excelent;
problema e ca nu cred ca avem ” actorii” care sa joace pentru romania;
avem sufleuri,avem scenografi ,am gasi poate si un regizor,dar actori,eu unul nu vad;
si mai ales,nu prea avem spectatori sa ” vizioneze” o astfel de piesa “interactiva” ;astia s-au dus pe stadioane si mananca seminte