Criza din Ucraina: 9 martie 2014 / Îngrijorări profunde în Ţările Baltice
| 09/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Crimeea are oficial propriile forţe armate. Ceremonia a avut loc lângă un monument dedicat eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial, aflat în parcul Gagarin din capitala peninsulei Crimeea, ocupată de forţele ruse. Premierul provinciei autonome din sudul Ucrainei, Serghei Aksionov, prezent la ceremonie, a declarat că este „un moment istoric“. „Această ceremonie marchează formarea oficială a primelor forţele armate ale Crimeei, deşi regiunea noastră are, de facto, propriile forţe armate de ceva vreme“, a declarat premierul Aksionov, care a devenit şeful 
legislativului din peninsulă după ocuparea ilegală a Parlamentului din Simferopol şi destituirea autorităţilor ucrainene. „Sper că aceste trupe vor asigura pacea în Crimeea, în special în timpul referendumului privind viitorul peninsulei“, a mai spus prim-ministrul, a cărui autoritate nu este recunoscută la Kiev. Serghei Aksionov a declarat jurnaliştilor aflaţi la faţa locului că forţele armate care au jurat loialitate Simferopolului au scop defensiv şi nu se vor implica în atacuri. Peninsula Crimeea are în acest moment statutul de provincie autonomă în cadrul statului ucrainean, având o populaţie rusofonă de 60% şi mai multe baze militare ruseşti pe teritoriul său, inclusiv baza navală de la Sevastopol. Imediat după înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici şi fuga sa în Rusia, în provincie s-au declanşat tensiuni puternice între populaţia pro-rusă şi etnicii tătari şi ucraineni, fideli statutului actual al peninsulei prin apartenenţa la Ucraina. Pe 27 februarie, Parlamentul din Simferopol a fost ocupat, oficialii înlăturaţi şi instaurată o nouă putere favorabilă Rusiei. Treptat, în ultimele două săptămâni, Crimeea a fost ocupată de peste 30.000 trupe ruseşti. Militarii ucraineni nu au reacţionat la ocuparea obiectivelor majore de către ruşi pentru a nu declanşa un conflict armat. Integral aduce Adevarul.
Crimeea anunță garanții sociale din partea Moscovei dacă locuitorii vor decide alipirea la Rusia. Președintele Consiliului Superior al Crimeii (Parlamentul regional), Vladimir Konstantinov, a anunțat sâmbătă că Moscova va oferi garanții sociale și bugetare în cazul în care la referendumul convocat pentru 16 martie vor avea 
câștig de cauză cei care susțin alipirea peninsulei rusofone la Rusia și dacă această alipire va intra în vigoare, informează EFE. ‘Compensațiile și salariile funcționarilor publici (…) se vor acorda în conformitate cu standardele ruse. Rusia ne-a garantat-o. Adevărul este că e mai mult decât am sperat’, a declarat Konstantinov pentru presa locală, la întoarcerea de la Moscova, unde a avut reuniuni cu înalte oficialități ale Federației Ruse. Konstantinov a declarat că trecerea republicii autonome ucraineane sub jurisdicția rusă ar putea fi definitivată până la sfârșitul lunii martie. ‘Trecerea sub jurisdicția rusă este un proces complex, dar cred că în decursul lunii martie și după rezultatul referendumului locuitorii din Crimeea vor începe să se simtă cetățenii altei țări’, a precizat președintele Parlamentului regional. Konstantinov a precizat că după reuniunea sa cu președintele Dumei ruse (Camera deputaților), Serghei Narîșkin, și presedintele Consiliului Federației (Senatul), Valentina Matvienko, de vineri la Moscova, el s-a întors cu vești bune. ‘Am primit răspunsuri la toate întrebările noastre. Reacția Rusiei la problemele noastre a fost o surpriză plăcută’, a asigurat el. Agerpres
The Guardian: Liderii UE intocmesc planuri de a trimite gaz Ucrainei in caz ca Rusia sisteaza livrarile. Liderii Uniunii Europene intocmesc rapid planuri de a trimite o parte din rezervele lor de gaz rusesc inapoi catre Ucraina si alte tari est-europene care ar avea nevoie, in caz ca Vladimir Putin reactioneaza la sanctiunile occidentale anuntate impotriva Rusiei, ca urmare a crizei din Crimeea, intrerupand livrarile catre continent, scrie publicatia britanica The Guardian. Cel mai mare producator de gaz din Rusia, Gazprom, a comunicat vineri ca Ucraina a ratat si termenul scadent pentru plata unei facturi de 440 de milioane de dolari aferente gazului livrat in 
februarie si a amenintat ca va sista furnizarea de gaz catre aceasta tara daca nu isi achita datoria. Gazprom furnizeaza Ucrainei aproximativ jumatate din gazul acesteia, iar alte tari din estul si sudul Europei, intre care Polonia si Grecia, au se pare rezerve scazute de gaz. Cu toate ca Gazprom a sustinut ca amenintarea adresata Kievului nu va afecta livrarile catre restul Europei, liderii occidentali se pregatesc pentru o posibila lupta cu Moscova privind aprovizionarea cu energie. Cel putin jumatate din gazul rusesc trimis in Europa trece prin conductele aflate pe teritoriul Ucrainei. Gazprom a sistat ultima data furnizarea de gaz catre Ucraina la inceputul anului 2009, provocand perturbari serioase in aprovizionarea cu gaz rusesc a tarilor europene. “Ori Ucraina isi plateste datoriile restante, ori exista riscul sa ne intoarcem la situatia de la inceputul lui 2009”, a declarat vineri directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, adaugand ca Ucraina are in prezent facturi neachitate in valoare de 1,89 miliarde de dolari. Intentia de a lua in calcul inversarea fluxurilor de gaz rusesc vine in contextul presiunilor crescande la Washington de valorifica marele boom al gazelor din SUA – extrase prin tehnologia fracturarii hidraulice -, respectiv de a da drumul exporturilor globale, contracarand influenta Moscovei. Desi sunt cel mai mare producator de gaze naturale din lume, SUA nu-si exporta in prezent stocurile, iar constructia unui numar de terminale de export nu va fi gata pana cel mai devreme in 2015. Insa administratia lui Barack Obama are in vedere masuri care sa accelereze efortul privind exporturile americane de energie, slabind astfel influenta lui Putin pe viitor. Integral la HotNews
Manifestaţie prorusă de amploare la Doneţk, sâmbătă. O manifestaţie de amploare prorusă va avea loc sâmbătă la Doneţk, bastion rusofon din estul Ucrainei, în timp ce tensiunea rămâne ridicată în Crimeea (sud), unde Parlamentul local a decis să se separe de Kiev, relatează AFP. Doneţk este capitala Donbas, un bastion minier situat la graniţa cu Rusia, de unde este originar preşedintele demis Viktor Ianukovici. De la fuga sa în Rusia, această regiune este afectată de tensiuni puternice între proruşi şi apărătorii unităţii Ucrainei. Susţinătorii unei ralieri la Moscova au ocupat deja de trei zile administraţia regională şi au înălţat drapelul alb-albastru-roşu înainte de a fi evacuaţi de poliţie, joi dimineaţa. În plus, manifestaţii concurente a două tabere au reunit mii de persoane, degenerând, miercuri 
seara, într-o bătaie generală. Semn al faptului că autorităţile iau în serios ameninţarea, justiţia a deschis o anchetă privind “atingerea adusă integrităţii naţionale” împotriva lui Pavel Gubarev, om de afaceri local propulsat lider de proruşi, cu acelaşi titlul ca liderii din Crimeea, care au cerut alipirea la Moscova. El a fost arestat joi şi riscă zece ani de închisoare. Serghei Taruta, un om de afaceri numit guvernator de noile autorităţi de la Kiev, a reunit vineri reprezentanţii societăţii civile, care au adoptat un text ce face apel la o “Ucraină indivizibilă”. La încheierea unei săptămâni agitate, prim-adjunctul primarului din Doneţk, Serghei Bogacev, vede “semne de stabilizare” graţie arestării liderului prorus. “El îşi păstrează însă susţinătorii în oraş”, a adăugat el, contactat de AFP. Oficialul apreciază că mişcarea separatistă este condusă de un “grup mic” cu o influenţă evidentă din partea Moscovei. Situaţia este în schimb la fel de tensionată în Crimeea, unde vineri, pentru a doua zi consecutiv, observatorii militari ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au fost împiedicaţi să intre în peninsulă de persoane înarmate şi cu cagule. Observatorii au ca misiune să încerce să readucă liniştea în Crimeea, unde Parlamentul local a decis să se separe de Kiev şi să organizeze la 16 martie un referendum de alipire a Crimeei la Rusia. Semn al tensiunilor puternice din peninsula ucraineană, ocupată de trupele ruseşti, militanţii au pătruns vineri seara pe teritoriul unei baze a forţelor aeriene ucrainene din Sevastopol. Supusă unor sancţiuni economice şi diplomatice din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, Moscova a ameninţat că a recurs la arma energetică. Gigantul rus Gazprom a avertizat Kievul împotriva unei întreruperi a exporturilor de gaze dacă noua putere nu se achită cât mai repede de datoria de două miliarde de dolari. Acest anunţ a zguduit principalele burse europene. Parisul a cedat 1,15 la sută, Londra 1,12 la sută, dar Frankfurtul a suportat cele mai mari scăderi, cedând 2,01 la sută. La Moscova, o manifestaţie de susţinere a locuitorilor din Crimeea a reunit peste 65.000 de persoane, potrivit poliţiei. Pe scena diplomatică, în pofida intenselor consultări care au loc de o săptămână, occidentalii şi ruşii nu au reuşit să găsească o ieşire din criza care a izbucnit la sfârşitul lui februarie. După tergiversări, Bruxelles-ul şi Washingtonul au agitat spectrul sancţiunilor diplomatice şi economice. Preşedintele american Barack Obama a salutat, vineri, “poziţiile coordonate” ale Uniunii Europene şi Statelor Unite în faţa Rusiei în criza ucraineană în cursul unei conversaţii prin telefon cu cancelarul german Angela Merkel. Integral aduce Ziarul Financiar.
Îngrijorare în Ţările Baltice faţă de situaţia din Crimeea: “Vladimir Putin nu se va opri. Este un nebun” – AFP. Locuitorii Ţărilor Baltice sunt îngrijoraţi de mişcările pe care Rusia le face în prezent în Crimeea, afirmând că preşedintele rus Vladimir Putin “nu se va opri dacă nu este oprit cu forţa. Este un nebun”. Rimantas Gucas, un pensionar lituanian, apreciază, stând în picioare în faţa unei clădiri cenuşii a fostului KGB situate pe o stradă animată din Vilnius, că occidentalii vor repeta erorile din trecut dacă nu vor împiedica Rusia să anexeze Crimeea de la Ucraina, relatează AFP. Preşedintele rus Vladimir Putin “nu se va opri dacă nu este oprit cu forţa. Este un nebun. Ţările baltice ar trebui să fie îngrijorate, da?”, spune pentru AFP acest bărbat în vârstă de 72 de ani care a trăit sub ocupaţie rusă. “Ucraina ne aminteşte de invazia din Ceholsovacia din 1938. Ar trebui să ne aşteptăm de-acum la agresiunea din 1939 asupra Poloniei?”, întreabă Gucas, evocând atacarea acestei ţări de către Germania 
nazistă a lui Adolf Hitler, care a declanşat al Doilea Război Mondial. Lituania se pregăteşte să aniverseze marţi 24 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică. Fosta clădire din Vilnius a KGB-ului sovietic adăposteşte astăzi un tribunal şi un muzeu închinat combatanţilor din cadrul rezistenţei antisovietice din perioada 1944-1953. Într-o tentativă eşuată de a înăbuşi independenţa Lituaniei, trupele sovietice au ucis 14 civili luând cu asalt turnul televiziunii din Vilnius, în ianuarie 1991. “Cred că Putin ar trebui să fie numit Putler sau Stalin II. Occidentalii nu au îndurat suferinţele noastre şi ei pur şi simplu nu pot înţelege”, spune Birute Jurksiene, o pensionară. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, dictatorul sovietic Iosif Stalin a ocupat şi anexat toate cele trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia -, după care a ordonat deportări în masă către Siberia. Scutul NATO – Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat că Moscova ar putea să ameninţe şi alte ţări foste comuniste, precum Republica Moldova, Lituania, Letonia, Estonia sau Polonia. “Rusia de astăzi este periculoasă. Rusia de astăzi este imprevizibilă”, a declarat Grybauskaite în cadrul unui summit european desfăşurat recent pe tema situaţiei din Ucraina. “Este vorba despre redefinirea frontierelor”, a adăugat ea, referindu-se la Crimeea. Kestutis Girnius, un expert al Universităţii din Vilnius, apreciază că scenariul din Crimeea este puţin probabil să se repete în ţările baltice, care fac parte din NATO şi UE. “NATO va pierde toată credibilitatea dacă nu va reuşi să le apere. Ea are un motiv primordial de a veni în apărarea lor. Rusia ştie acest lucru şi va încerca să îl evite”, spune el pentru AFP. Washingtonul a mai trimis joi în Lituania încă şase avioane de vânătoare de tip F-15, cu scopul de a consolida supravegherea spaţiului aerian al ţărilor baltice, o misiune pe care o efectuează în cadrul NATO.Cele trei au devenit independente abia în 1991, în timpul prăbuşirii blocului sovietic, şi au aderat în 2004 la Uniunea Europeană şi NATO pentru a-şi consolida independenţa faţă de Moscova.[…] n Letonia şi Estonia, unde rusofonii reprezintă aproximativ un sfert din populaţie, promisiunile Moscovei de a-i apăra pe “ruşii etnici” din Crimeea stârnesc îngrijorări. “Scenariul din Crimeea este asemănător cu cel al ocupării ţărilor baltice de către Uniunea Sovietică în 1940”, a comentat pe Twitter ministrul de Externe al Letoniei, Edgaras Rinkevics. Integral aduce Gandul
Germania şi criza ruso-ucraineană. În crize externe implicând Rusia se manifestă în Germania, prin tradiţie, ezitări majore, generate de contradicţiile dintre două mari şcoli de gândire diametral opuse. Germanii susţin în genere, în proporţie de peste 70 la sută, cursul precaut adoptat de Angela Merkel în faţa agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Germanii n-au, în genere, nici un fel de încredere în Vladimir Putin. Opt din zece germani sunt mefienţi în ce-l priveşte pe liderul de la Kremlin în măsura în care consideră că Putin ar fi „în stare de orice pentru a impune interesele ruseşti”. În fapt, sunt interesele Kremlinului, şi nu cele „ruseşti” cele pe care le promovează fostul KGB-ist din Dresda. Dar pe mulţi germani îi sperie şi ideea sancţiunilor. Pacifişti în virtutea lecţiilor istorice ale veacului al XX-lea, mulţi cetăţeni ai Republicii Federale ştiu că Germania este o ţară care trăieşte din exporturi şi nu agrează în principiu nici poziţionările agresive, nici boicoturile, cu tot cu previzibilul lor cortegiu de contrasancţiuni. În plus, 
istoria şi crimele în masă ale inumanului război antisovietic declanşat de Hitler îi determină pe mulţi nemţi, de asemenea, să sufle în iaurt când vine vorba de Rusia. Ca atare, mai puţin de 40 la sută din germani favorizează, potrivit unui sondaj Infratest Dimap, adoptarea de sancţiuni în reacţie la agresiunea rusească. Dar sunt greu de găsit nemţi care să vadă în Rusia un partener credibil. 75 la sută dintre ei îşi exprimă neîncrederea în preşedintele federaţiei ruse, Putin. Doar 15% cred că Moscova ar fi „de încredere”. Ceea ce spune mult. Rămânem în vest? Opiniile multor germani cu privire la drumul de urmat reflectă poziţiile oficiale adoptate în baza celor două doctrine care, de la reunificarea celor două state germane postbelice încoace, subîntind toate deciziile strategice luate la Berlin cu privire la conflicte implicând Moscova. Unul din cele două curente a rămas fidel paradigmei propuse şi impuse de primul cancelar post-belic al Germaniei Federale. Minte lucidă, creştin-democratul Konrad Adenauer postulase necesitatea eternă a ancorării ferme a Republicii Federale în sistemul de valori şi de alianţe politice, economice şi militare occidentale. În epoca lui, împărţirea Germaniei post-naziste determinase apariţia în inima Europei a două state germane, între care unul, comunizat de urgenţă de către Stalin, rămăsese la cheremul tancurilor sovietice şi al poliţiei politice comuniste. În aceste condiţii, Stalin, o minte capabilă să gândească neconvenţional şi net mai flexibilă decât se crede îndeobşte astăzi, i-a întins lui Adenauer o teribilă capcană. I-a oferit reunificarea statelor germane şi dreptul unei proxime Germanii reintegrate de a se înarma în schimbul neutralităţii. Oferta era, evident pe cât de tentantă, pe atât de otrăvită, întrucât implica scoatarea Republicii Federale din pactul defensiv nordatlantic, separarea vestgermanilor de americani şi de valorile democraţiilor occidentale şi reorientarea lor pe un nou drum virtual naţionalist. Spre lauda lui Adenauer, marele om de stat creştin-democrat a rezistat ispitei. Nu la fel au decis şi acţionat unii dintre contemporanii şi urmaşii săi. În cursă a căzut de altfel prompt liderul liberalilor din epocă, Thomas Dehler, ajuns, acum exact 60 de ani la cârma FDP. Integral aduce Deutsche Welle – Articol important, merita citit integral!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Numai la noi se pare ca altele sunt prioritatile cand la 500 de km de Constanta miroase a praf de pusca! 🙁
Sa ne traiasca conducatorii intelepti, care nu vor sa ingrijoreze poporul (care in nici un caz nu se ingrijora!)
Resalut
Propaganda asta cu gazul american e prostie curata . 🙂
Cine vrea in UE si are construite instalatile (scumpe) de procesare a gazului metan lichefiat (LNG) , il poate importa linistit si azi din tarile care il produc . Din (dar nu unicele ) Qatar , Oman , Algeria .
Franta , Anglia , Italia , 3 tari europene care importa acest tip de gaz . (unii mai mult , altii putin tip Italia )
LIPSESTE O STRATEGIE COMUNA UE pentru a reduce dependenta de gazul rus .
Nu insist din cauza caror motive dar e evident ca fiecare tara se uita in gradina ei si nu se accepta o strategie comuna nici macar energetica .
E boala reala a UE care se vede in o gramada de sectoare importante .
De aia nici politica externa comuna a UE nu exista .
Crimea va fi republica autonoma din cadrul federatiei ruse . Asta e deja clar si evident .
Restul e doar politica strutului cu capul in nisip deoarece ce face acum Rusia cu Crimea va redeschide o perioada de revendicari teritoriale pe baze de apartenenta la un grup sau altul fara egal . (sau mai bine zis , cum a fost in 1938.) (sau modelul ex Yugoslavia )
Primele victime , tari din europa de est . Fara urma de dubiu , fara indoieli .
Salut,
Putin a reusit sa le bage batul in roate si la americani si la europeni. Nu ar fi indrazint sa o faca lui Bush. Fraierii platesc intotdeaua – cei mai fraieri platesc cel mai mult 🙁
Cu cine e mare pretin Putin . 🙂
http://images.virgilio.it/sg/notizie1024/upload/sil/0001/silvio_putin9.jpg
Poza se refera la un interviu public in care o ziarista rusa il intreaba niste chestii nasoale pe Putin . Raspunde Berlusconi facind gestul eclatant al impuscarii .
Mare scandal a fost atunci si mosul a declarat public : “Putin nu e nici macar comunist “. 🙁
Se intelege mai bine cum a tesut rusul panza de paianjen in care au cazut tarile europene .
mare imbecil si Silvio asta!
la ce te poti astepta de la un tip care la 70 ani se combina cu minore??omul traia o noua adolescenta, nu numai erotic dar si mental…cum scrie sadoveanu undeva: ”batranii apuca o vreme rea cand se fac asemenea copiilor…”
din pacate nu-mi amintesc nici un nume de politician italian care sa fi facut politica externa serioasa de la razboi incoace. poate stiti voi…
Alcide de Gasperi.
impreuna cu Schuman și Adenauer
multumesc !!
Te referi cred la Bush tatal ca fiul a fost o catastrofa .
http://www.ilpost.it/wp-content/uploads/2011/11/AP05050901787.jpg
🙂
Lasa Stef,
pentru Putin ajungea si fiul. Fara el eram de mul la rusi!
Marele cancelier neamt care va fi rasplatit bine de Putin . Compania era ” perfecta”.
http://qn.quotidiano.net/esteri/2012/05/08/709254/images/1230603-russia-g.JPG
asta a fost 100% cumparat, probabil ca destul de ieftin!