Criza din Ucraina: 8 martie 2014 / Planul lui Putin pentru Ucraina
| 08/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Directorul DIA: Casa Albă știa că trupele ruse vor intra în Crimeea. Casa Albă știa că trupele ruse urmau să pătrundă pe teritoriul Ucrainei cu câteva zile înainte ca acestea să intre în Crimeea, a declarat directorul Defence 
Intelligence Agency (DIA), generalul Michael Flynn, într-un interviu pentru NPR (National Public Radio), informează newsmax.com. Generalul Michael Flynn a afirmat că administrația Barack Obama a fost avertizată cu privire la mișcările trupelor ruse care arătau că acestea erau pe punctul de a pătrunde în Ucraina. ‘Cu aproximativ 7 până la 10 zile înainte de invazia trupelor ruse în Crimeea, așa cum le vedem noi acum, am primit informații foarte solide. Am trecut de la un nivel de alertă, pe care eu l-aș descrie moderat, la unul în care noi considerăm că lucrurile sunt iminente’, a spus el. În interviul acordat NPR, generalul Flynn a negat afirmațiile că agențiile de informații americane au fost luate prin surprindere de invazia Kremlinului în Crimeea. Michael Flynn a dezvăluit că agențiile de informații americane urmăresc atent ‘unele dintre activitățile navale din jurul bazelor-cheie’ din Marea Neagră. ‘Am văzut ce s-a considerat a fi un exercițiu în interiorul Rusiei și suntem foarte atenți la orice activități suplimentare ale unora dintre forțele lor militare-cheie’, a mai spus generalul Michael Flynn. Agerpres
Observatorii OSCE împiedicaţi să pătrundă pe teritoriul Crimeei s-au întors din drum. Moscova critică observatorii pentru că nu au aşteptat o “invitaţie oficială”. Observatorii militari ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) care au fost blocaţi vineri de către persoane înarmate, a doua oară 
în două zile, să pătrundă pe teritoriul Crimeei s-au întors din drum. Moscova a criticat observatorii OSCE pentru că nu au aşteptat o “invitaţie oficială” în Crimeea. Rusia a criticat vineri OSCE, ai cărei observatori au fost împiedicaţi din nou să pătrundă pe teritoriul Crimeei, afirmând că aceştia nu au aşteptat să primească o “invitaţie oficială” de la autorităţile proruse din peninsulă înainte să plece în misiune, relatează AFP. Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare (OSCE) au încercat să pătrundă pe teritoriul Crimeei “ocolind principiul fundamental pentru OSCE al consensului, fără să ţină cont de părerea şi recomandările Rusiei, fără să aştepte invitaţia oficială din partea autorităţilor din Crimeea”, a afirmat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Observatorii militari ai OSCE au fost blocaţi pentru a doua oară să pătrundă pe teritoriul Crimeei, o peninsulă ucraineană aflată sub controlul forţelor ruse. Cei 47 de militari neînarmaţi, reprezentând 25 dintre cele 57 de state membre OSCE, au fost constrânşi, la fel cum s-a întâmplat cu o zi înainte, să se întoarcă din drum. Misiunea acestor observatori militari neînarmaţi este aceea de a scădea tensunile în Crimeea, unde forţele ruse încercuiesc mai multe baze militare ucrainene şi unde parlamentarii locali, majoritatea proruşi, au decis să se separe de Kiev şi să organizeze la 16 martie un referendum pentru alipirea la Rusia. Integral aduce Mediafax
Turcia a trimis avioane de lupta dupa ce un avion de recunoastere rus a zburat din nou in apropierea coastelor sale la Marea Neagra. Fortele aeriene din Turcia au trimis in aer sase avioane de vanatoare F-16 dupa ce un avion de recunoastere rus a zburat de-a lungul coastelor sale de la Marea Neagra, a 
informat armata turca vineri, in contextul tensiunilor sporite dintre Occident si Rusia pe tema Ucrainei, relateaza Reuters. Incidentul, al doilea de acest gen raportat saptamana aceasta, a avut loc joi. Avionul rus a ramas in spatiul aerian international, a precizat un comunicat postat pe site-ul Statului Major turc. Si luni fortele turce au trimis opt avioane de lupta F-16 pentru interceptarea unui avion de recunoastere rus de tip IL-20 ce survola deasupra Marii Negre, in momentul in care aeronava militara rusa a inceput sa zboare in paralel cu linia de frontiera a spatiului aerian turc, a anuntat armata marti, potrivit publicatiei turce Todays Zaman. Peninsula ucraineana Crimeea, situata in nordul Marii Negre, se afla in centrul actualei dispute dintre Rusia si noul guvern pro-occidental al Ucrainei. Turcia, tara membra NATO, margineste coasta de sud a Marii Negre. Vineri, distrugatorul american USS Truxtun a traversat stramtoarea turca Bosfor, in drum catre Marea Neagra, urmand sa ajunga in portul Constanta, unde va efectua exercitii comune cu fortele militare din Romania si Bulgaria. Potrivit armatei americane, vizita USS Truxtun in Marea Neagra este una “de rutina”, programata cu mult timp inainte de criza din Ucraina. Hotnews
Planul secret al lui Vladimir Putin pentru Ucraina. storicul american Edward Luttwak, fost consilier la preşedinţilor Ronald Reagan şi George Bush, susţine, citat de publicaţia „Le Point“, că în spatele operaţiunii ruse din Crimeea stă un plan mult mai diabolic al preşedintelui rus Vladimir Putin . Liderul de la Kremlin ar urmări ruperea Ucrainei în două şi înfiiţarea unui nou stat care să cuprindă toate teritoriile de la est de Nipru. Totul ar fi deja pus la punct, inclusiv drapelul noului stat.Teritoriul acestui nou stat trans-Nipru ar depăşi cu mult spaţiul actualei regiunii 
separatiste Transnistrene, enclavă rusofonă pe care Rusia a reuşit să o smulgă Republicii Moldova în 1992, dar care nu este recunoscută de comunitatea internaţională şi pe teritoriul căreia se află trupe ruseşti. Rusia va pune frontieră pe Nipru, susţine istoricul american, şi odată cu revenirea Crimeii în sânul Federaţiei ruse, Moscova nu-şi va mai face probleme în ceea ce priveşte accesul flotei sale în Marea Negră. Mai mult, această nou stat din estul Niprului ar putea să aibă capitala chiar la Kiev, mai precis în partea de est a Kievului, pentru că oraşul este traversat de fluviul Nipru. Cealaltă parte a oraşului, anticul Kiev, ar putea să rămână capitala „Ucrainei prooccidentale“. Putin ar putea chiar să facă un gest de bunăvoinţă şi să cedeze Odessa, oraş rus din punct de vedere istoric, dar care se află pe partea de vest a Niprului. Liderul de la Kremlin nu îşi face prea multe griji pentru ruşii din Odesa pentru că speră ca într-un timp nu prea îndepărtat întreaga Ucraină să revină la sânul Maicii Rusii. Americanii şi europenii se află acum în faţa unei alegeri dificile: să înceapă un nou Război Rece, sau să accepte o redesenarea a graniţelor Ucrainei, dar aceasta are dezavantajul major că legitimează folosirea forţei de către Vladimir Putin, mai spune Edward Luttwak. Publicaţia rusă „The Moscow Times“ scrie că Vladimir Putin ştie că SUA sau NATO nu pot face mare lucru pentru a-l împiedica să îşi impună voinţa în Ucraina. Cu siguranţă, Putin nu va face nicio mişcare în vestul Ucrainei, dar în sud şi est nu va exista o şansă mai bună de a reclama ceea ce el consideră un teritoriu rusesc pierdut. Nu ar fi de mirare să vedem militari ruşi patrulând la Harkov şi la Doneţk, avertizează ziarul rus. Integral aduce Adevarul.
Agresiunea rusă faţă cu reacţia lumii. Ce ecou au eforturile diplomatice adoptate în replică la încălcarea integrităţii Ucrainei de către Moscova, ce semnificaţie are ea şi cum ar trebui să reacţioneze Comunitatea Internaţională la intervenţia din Crimeea? Ucraina s-a arătat vineri dispusă să negocieză cu Rusia, dar a cerut Moscovei să-şi retragă trupele şi „să pună capăt susţinerii separatiştilor şi teroriştilor din Crimeea”. În mod evident, Rusia n-are de gând să satisfacă revendicările ucrainene. Prin decizii ale parlamentului moscovit şi ale autorităţilor locale rusofone de grăbire a secesiunii de Ucraina şi de alipire la Rusia, agresiunea declanşată de Moscova împotriva Ucrainei a continuat vineri. Nici semnalele diplomatice ale Kievului, nici eforturile depuse de cancelariile apusene 
întru aplanarea conflictului şi nici mini-sancţiunile impuse de vesteuropeni, spre deseobire de cele mai dure, adoptate de americani, n-au dat roadele scontate. O convorbire telefonică nocturnă de o oră între preşedinţii Americii şi Rusiei, Obama şi Putin nu s-a soldat cu nici un rezultat pozitiv. Putin a continuat să insiste asupra poziţiei sale, potrivit căreia noua conducere de la Kiev ar fi ilegitimă şi n-ar fi în măsură să constituie un partener de dialog pentru Rusia, iar Moscova n-ar putea să rămână surdă la cererile de ajutor din partea ruşilor din Crimeea. Că e vorba de presudo-argumente utilizate şi de Germania nazistă în ajunul celui de-al doilea război mondial nu pare să agaseze prea mult Kremlinul. A cărui maşinărie propagandistică invocă adesea şi cazul intervenţiei NATO în Kosovo sau a anglo-americanilor în Irak spre a-şi legitima recursul actual sau potenţial la forţă militară şi a-şi justifica dispreţul faţă de normele dreptului internaţional. Or, e notoriu că alianţa nordatlantică n-a intervenit în fosta Iugoslavie decât după ce regimul Miloşevici îşi probase în repetate instanţe şi în varii războaie apetenţa pentru genocid şi crime în masă, ameninţând apoi, realiter, majoritatea albaneză din provincia Kosovo. În schimb amaneninţările ucrainene la adresa ruşilor din Crimeea n-au existat nici măcar la nivel ipotetic sau teoretic. Încât pretextul la care recurge Kremlinul nu e cu nimic mai valid decât cel folosit la sfârşitul anilor 30 ai veacului trecut întru justificarea agresiunii lui Hitler împotriva Cehoslovaciei şi Poloniei. Din acest punct de vedere e clar că fosta şefă a diplomaţiei americane, Hillary Cliton are perfectă dreptate să extragă tulburătoarele paralele din cele două situaţii. Indiferente la criticile globale suscitate de modul în care Rusia lui Putin dinamitează edificiul de legi pe care e întemeiată ordinea globală, la Moscova liderii celor două camere ale Dumei de stat au anunţat vineri dimineaţa că intenţionează „să respecte alegerea poporului din Crimeea”. Alegere oarecum caragialescă, devreme ce „poporul” se vede pus să aleagă, la 16 martie, între a sancţiona alipirea peninsulei de Rusia aprobând-o, ori de a o aproba sancţionând-o, în speţă între da şi da. Că o mare parte a populaţiei originare din zonă, în speţă covârşitoarea majoritate a tătarilor din Crimeea, un popor turcic de religie musulmană, nu mai vrea în ruptul capului să revină sub autoritarea Rusiei după experienţa tragică a deportărilor în masă efectuate sub regim stalinist, a început să-i intereseze şi pe responsabilii ruşi de la Moscova şi Simferopol. Cei din urmă, sensibilizaţi de Kremlin după alarma declanşată la Ankara şi în alte zone ale lumii islamice de soarta tot mai incertă a Crimeii şi a musulmanilor din regiune au început să le facă promisiuni ample tătarilor, făgăduindu-le reprezentanţilor lor funcţii grase în structurile administrative şi politice locale. Integral aduce Deutsche Welle
EuroMaidanul a protestat faţă de revenirea lui Timoşenko în politică: „Am cerut schimbarea întregului sistem” Aproximativ 5.000 de persoane au protestat duminică seara în Piaţa Independenţei din Kiev faţă de revenirea fostului premier Iulia Timoşenko în politică, relatează agenţia rusă Itar-Tass în pagina electronică. “Revenirea Iuliei Timoşenko nu s-a aflat pe lista de solicitări a manifestanţilor din Piaţa Maidan. S-a cerut 
schimbarea întregului sistem de conducere a ţării”, se arată într-o rezoluţie adoptată la finalul manifestaţiei din capitala Ucrainei. Fostul premier Iulia Timoşenko, condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în urma semnării acordurilor în domeniul gazelor cu Rusia, a fost eliberată sâmbătă din spitalul penitenciarului de la Harkov, unde primea îngrijiri medicale pentru o hernie de disc. Eliberarea sa a avut loc după ce Parlamentul de la Kiev a aprobat, vineri, un proiect de lege care abroga articolul din Codul Penal în baza căruia a fost condamnată Iulia Timoşenko. După ce a fost eliberată, Timoşenko a venit în Piaţa Independenţei din Kiev, unde s-a adresat manifestaţilor. Ea a declarat ulterior că ar putea candida la alegerile prezidenţiale stabilite de Parlament pentru 25 mai. Ucraina s-a confruntat săptămâna trecută cu violenţe fără precedent, care au dus la schimbări pe scena politică de la Kiev. Preşedintele Viktor Ianukovici a fost demis de Parlament după ce a părăsit Kievul în urma protestelor din capitală, iar Legislativul a desemnat un şef de stat interimar şi a stabilit alegeri anticipate. Aduce integral Gandul
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata,
sa speram ca planul lui Putin este numai un SF, orice transformare/incercare de materializare inseamna razboi 🙁
Oricum se intampla ceva sau mai corect se incearca sa ceva, numai daca ne raportam la violarea spatiului aerian sau impiedicarea observatorilor OSCE sa ajunga in zona, plus desfasurarea de forte si dezinformarea/diversiunea din media rusa 🙁
Vremuri tulburi si imprevizibile.
la multi ani mar 🙂
sa speram!
multumesc 🙂
Simbata placuta dragi pretini si tovarasi . (asta ca antrenament lingvistic pentru viitor 🙁 )
Extrem de interesanta ipoteza lui Edward Luttwak.
Confruntind mai multe surse , ( am o vaga senzatie personala ) eliminand iesirile la Marea Neagra a Ucrainei ( prin “alipirea ” Crimei dar si a restului zonelor rusofone pina la Transnistria inclusiv ) tovarasul Putin urmareste crearea marii Rusii atit de draga fostilor comunisti si securisti sovietici dar are o strategie mult mai ascunsa , mai periculoasa si mai preocupanta pentru viitorul Romaniei .
Adica prin disparitia Ucrainei cu acces la Marea Neagra , Rusia ca noua tara vecina va “scuipa” pe decizile internationale privind impartirea marii in zone de suveranitate si de exploatare romaneasca de gaz, petrol .
Cred ca ne vom trezii (in un mod sau altul ) cu rusii ancorati puternic in zacamintele de petrol si gaze din Marea Neagra .
Presupun ca asta este si motivul principal pentru care Gazprom si alte firme rusesti dar sub comanda fostului colonel de KGB se chinuie constant sa intre in afaceri la explorari in Marea Neagra .
Asta ca plan B in caz in care planul A , revederea sentintelor internationale de impartire a Marii Negre nu vor fi anulate “in spiritul mentinerii pacii si linistii” atit de dragi actualului tar si anturajul lui .
Sa nu uitam ca in ultimii ani rusii au sapat si cu succes oricare tentativa , proiect , alternativa de aprovizionare a Europei cu petrol si gaz din afara mamei Rusia . O exploatare intensa romaneasca de gaz si petrol in Marea Neagra nu este admisa de rusi si nici in viitor .
Salut Stef,
nu-l cunosc pe respectivul Edward Luttwak, ceea ce crede el are foarte mult sens, din nefericire!
E cunoscut in Italia .
Multe interviuri (vorbeste bine italiana ) si ultima carte publicata in Italia a dezvaluit niste smecherii politice colosale in numirea guvernului “tehnocrat ” a lui Monti .
Adica manovre in culise si cu mult timp inainte pentru a ascunde sub pres falimentul financiar al tarii prin nou guvern “de salvare” dar care avea rolul principal sa nu atinga nimic din privilegii si privilegiati .
Respectivul a pus cap la cap o gramada de interviuri obtinute de la “greii” sistemului (care nu au contestat nimic din ce a publicat) si a tras niste concluzii bazate pe fapte .
Repede bagata sub pres cartea . 🙁
Pai cum de nu? Ginta latina 🙁
Misiunea OSCE a fost oprita la intrarea in Crimeea cu focuri de avertisment.
http://uk.news.yahoo.com/foreign-military-mission-barred-crimea-133049262.html#eRT2J61
Salutare tuturor si La Multi Ani pentru doamnele si domnisoarele drage.
Salut,
bine ca nu au tras in ei!