Criza din Ucraina: 26 martie 2014 / Crimeea şi eşecul serviciilor secrete americane
| 26/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Criza din Crimeea și eşecul serviciilor secrete americane. Rusia a reuşit cumva să evite supravegherea NSA şi să păstreze secrete mişcările sale de trupe. Se pare că a reuşit cu ajutorul lui Edward Snowden, cel care a declanşat scandalul „Prism” şi care ulterior s-a refugiat în Rusia. O spune şeful Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor. Între timp însă, serviciile secrete ruse mai înregistrează un succes: publicarea unei conversaţii a Iuliei Timoşenko îi creează fostului premier prejudicii de imagine. Timoșenko acuză pentru asta FSB, serviciile secrete rusești. Există o opinie împărtășită de mai toți oficialii din contraterorismul american: anume că Edward Snowden, celebra “cârtiţă” ce a făcut dezvăluirile privind activitatea de spionaj a NSA, este sub influenţa serviciilor secrete ruseşti. Afirmaţia nu e făcută de vreun tabloid, ci de “New York Times”, care îl citează pe Mike Rogers, republicanul care conduce Comitetul pentru Informaţii din Camera inferioară a Congresului. E adevărat însă, oficialul nu a venit cu nicio dovadă în sprijinul afirmaţiei sale. Ce e acum important, crede el, este să se 
descopere când anume a început această colaborare: când Snowden a ajuns în fuga sa la Moscova (adică anul trecut, în iuie) sau înainte de asta, cât încă se afla în Hong Kong. La NBC, congresmenul declarase că plecarea lui Snowden cu materialele NSA îi depăşea posibilităţile tehnice. Deocamdată, anchetatorii nu au reuşit să descopere vreo probă că Snowden ar fi avut legături cu puteri străine cât timp lucra pentur NSA. Rămâne ipoteza că ar fi lucrat după. Mai ales că presa occidentală pare că s-a pus de acord că Rusia a reuşit cumva să scape de tehnicile de supraveghere americane în timpul atacurilor din Ucraina. Rămâne de văzut dacă cel care a ajutat Rusia să atace în Ucraina fără ştiinţa americanilor a fost într-adevăr Snowden. A existat un avertisment Sateliţii militari americani au observat trupele ruseşti cum se masau la distanţă teribil de apropiată de Ucraina, luna trecută. Şi totuşi, analişttii serviciilor au fost surprinşi de atac deoarece nu au reuşit să intercepteze comunicaţii în care lideri ruşi, comandanţi militari sau soldaţi să discute despre planurile de invazie. “Deşi a existat un avertisment , nu am avut informaţii să spunem exact ce urma să se întâmple”, a explicat un înalt oficial american, citat de “Wall Street Journal”. Iar americanii sunt în continuare în ceaţă în ceea ce priveşte următoarele mişcări ale Kremlinului, chiar dacă agenţiile americane şi-au extins eforturile de interceptare acum pentru a acoperi toată Rusia, Ucraina și statele baltice. Spionii-şefi ai Americii sunt îngrijoraţi că Rusia ar putea să-şi ascundă în continuare mişcările, relatează “Wall Street Journal”. Administraţia Obama e foarte nervoasă. E teritoriu nemarcat, explică o sursă apropiată de dosar. Concret, în urmă cu ceva timp, agenţiile de informaţii au explicat Casei Albe că Putin ar putea face o încercare să preia Crimeea. Efortul diplomtic american nu a avut succes, iar când a venit momentul loviturii, atenţa Statelor Unite era concentrată pe trupele aflate pe sol rusesc. În schimb, forţele erau deja în interiorul Peninsulei Crimeea. The Wall Street Journal. Integral aduce RFI
Lider al mişcării ucrainene de extremă dreapta Pravi Sektor, ucis de poliţie la Rivne. Un lider la nivel regional al mişcării ucrainene de extremă dreapta Pravi Sektor, Oleksandr Muziciko, a fost ucis luni într-un schimb 
de focuri cu poliţişti care au venit să-l aresteze la Rivne, în vestul ţării, a anunţat marţi Ministerul de Interne. Muziciko, alias Saşko Albul, liderul Pravi Sektor în Ucraina de Vest, a fost cel care a deschis focul în direcţia poliţiştilor, a declarat adjunctul ministrului de Interne Volodimir Evdokimov citat de agenţia Interfax-Ukraine. În urma schimbului de focuri, “el era încă în viaţă. Dar medici de la serviciile de urgenţă chemaţi la faţa locului au constatat decesul acestuia”, a declarat Evdokimov. Potrivit agenţiilor ruse RIA Novosti şi Interfax, care citează autorităţi judiciare ruse, pe numele lui Muziciko era emis un manmdat internaţional de căutare, lansat de Moscova, care-l acuză că a participat în 2000 la confruntări armate în Cecenia alături de separatişti islamişti şi că este responsabil de uciderea a peste 20 de militari ruşi. Integral la Mediafax
Crimeea: Asalt al fortelor ruse asupra ultimei nave ramase sub pavilion ucrainean/ Primarul din Sevastopol dizolva militiile pro-ruse: “Revolutia s-a terminat”. Fortele ruse au atacat, marti, ultima nava care mai arbora drapelul ucrainean in Crimeea, a anuntat un purtator de cuvant al Ministerului ucrainean al Apararii, Vladislav Seleznev, potrivit AFP. Atacatorii au urcat la bordul dragorului Cherkasy, stationat pe lacul Donuzlav, in timp ce echipajul s-a baricadat in interiorul navei, a precizat purtatorul de cuvant pe pagina sa de Facebook. Potrivit 
unui marinar ucrainean aflat la bord, contactat de ziarul online Ukrainska Pravda, atacatorii au venit la bordul a doua salupe rapide, in timp ce elicoptere survolau lacul. Fortele ruse, care au luat luni cu asalt marea nava de debarcare Konstiantin Olshanski, au incercat atunci sa preia controlul si asupra navei Cherkasy, dar aceasta a facut manevre abile, fara sa se opreasca, pentru a nu putea fi abordata, potrivit acestui marinar, pe nume Olexandre Gutnik. Navele ucrainene erau blocate pe lacul Donuzlav, flota rusa din Crimeea scufundand doua nave proprii pe culoarul ce permitea trecerea spre Marea Neagra. Dupa ce au preluat prin forta, luni in zori, o baza ucraineana de infanterie marina, la Feodosia, rusii aproape au incheiat preluarea controlului total al Crimeei. UPDATE: Primarul din Sevastopol dizolva militiile pro-ruse: “Revolutia s-a terminat.” Primarul orasului portuar Sevastopol din Crimeea si-a dizolvat, marti, militia pro-rusa si i-a cerut sa depuna armele, declarand ca “revolutia s-a terminat”, relateaza AFP. Alexei Chaly, aflat la conducerea orasului de aproximativ o luna, a semnat un decret ce pune capat “functionarii unitatilor de militie populara”, care “nu mai sunt utile”, orasul facand parte de acum din Rusia si functionand in cadrul sistemului sau legal. Decizia sa nu a fost insa pe placul tuturor comandantilor “grupurilor de autoaparare”, care au jucat un rol important in inlaturarea autoritatilor ucrainene din peninsula si ocuparea bazelor militare. Unii dintre ei vor sa organizeze un protest miercuri. Integral aduce Hotnews
Sancţiunile economice ale SUA au declanşat exodul banilor din băncile ruse. Banca rusă SMP a explicat impactul sancţiunilor economice impuse de Statele Unite ale Americii asupra Rusiei, în contextul crizei ucrainene, precizând că rezervele băncii s-au micşorat cu aproximativ nouă miliarde de ruble (peste 180 de milioane de euro) din cauza retragerilor de numerar; doi dintre acţionarii băncii se află e „lista neagră” a Statelor Unite. 
Washingtonul a prezentat săptămâna trecută o listă cu 20 de ruşi din cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin care sunt vizaţi de sancţiuni politice şi economice, ca răspuns la campania invazivă a Rusiei în Peninsula Crimeea. Printre aceştia se numără doi acţionari ai băncii SMP: fraţii Arkady şi Boris Rotenberg, relatează agenţia Reuters. Dmitry Kalantisky, directorul executiv al grupului bancar SMP, a declarat luni în timpul unei conferinţe de presă că aproximativ cinci miliarde de ruble au fost retrase de către companii, iar restul de patru miliarde de ruble de către persoane fizice. SMP a anunţat vineri că Visa şi Mastercard şi-au suspendat furnizarea de servicii pentru operaţiunile de plată ale clienţilor băncii, situaţie care s-a prelungit până duminică, când operaţiunile au fost reluate. Banca Rossiya, cu sediul în Sankt Petersburg a cerut anterior clienţilor ei să evite să mai efectueze plăţi cu monede străine, din cauza măsurilor aplicare de SUA. Atât grupul bancar Rossiya, cât şi directorul executiv şi cel mai mare acţionar Yuri Kovalciuc se află pe „lista neagră” a Washingtonului. Integral aduce Adevarul
În Ţările Baltice domneşte un amestec de teamă şi vigilenţă. Tensiunile între Kiev şi Moscova nu s-au aplanat iar în părţi ale Europei de Est s-a răspândit teama de noi revendicări ruseşti. Politologul Kai-Olaf Lang, în interviu la DW, despre posibile contramăsuri occidentale. DW: După ce Rusia a anexat Crimeea a apărut temerea că Rusia ar putea trimite trupe şi în estul Ucrainei, sub pretextul protejării populaţiei rusofone de acolo. Pe acest 
fundal, ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, s-a deplasat la Doneţk pentru a se informa la faţa locului. Ce ar putea face occidentul pentru a preîntâmpina o astfel de evoluţie? Lang: Poate face relativ puţin. Dacă Rusia ar decide cu adevărat să lanseze acţiuni ample destabilizatoare în estul Ucrainei, inclusiv să recurgă la violenţă, occidentul nu pare a fi în situaţia să o împiedice. Totuşi, vestul poate să lanseze semnale de fermitate şi să sublinieze că Moscova ar avea de plătit un preţ însemnat. În aceste împrejurări, occidentul poate face trei lucruri: mai întâi, poate sprijini guvernul interimar de la Kiev. Apoi poate impune sancţiuni selective, şi economice, împotriva Rusiei. În al treilea rând este nevoie de mecanisme eficiente de solidaritate în interiorul UE, în domeniul energiei şi în cel al perfecţionării comunităţii de securitate în cadrul NATO. Mai ales Polonia şi Ţările Baltice au nevoie de garanţii efective de securitate. DW: Şi în Ţările Baltice domneşte teama de o expansiune a Rusiei. Cât de periclitate credeţi că sunt Lituania, Estonia şi Letonia, având în vedere că sunt membre ale NATO şi UE? Lang: Nu cred că sunt periclitate direct. Interesele Rusiei sunt în prezent altele. Miza este marele context geostrategic şi echilibrul de forţe între vest şi Rusia în spaţiul post-sovietic. Ucraina este piesa centrală a marii construcţii strategice. În cazul Ţărilor Baltice, situaţia este diferită fiindcă ele se află deja în interiorul UE şi NATO. Moscova nu-şi poate dori o confruntare deschisă cu Ţările Baltice, dar poate fi dispusă să invoce situaţia minorităţii rusofone şi pentru a trece la acţiune. DW: Ce atitudine au Ţările Baltice faţă de Rusia? Lang: Este un amestec de îngrijorare şi atenţie sporită. Oamenii urmăresc cu oarecare îngrijorare nu numai evoluţiile din Ucraina, ci şi comportamentul comunităţii ruseşti din propria lor ţară şi atitudinea Moscovei faţă de ea. Balticii au tot avertizat să nu fie considerate excluse evenimente de politică de securitate la graniţa de est a UE şi acum văd confirmată temeinicia avertismentelor pe care le-au lansat. Integral aduce Deutsche Welle
Oligarhii şi oamenii de rând din Ucraina pun mână de la mână pentru a reconstrui armata. La doar o zi de la preluarea puterii, noul guvern de la Kiev a apelat la armată pentru a opri invazia rusească din Crimeea, însă soldaţii ucraineni nu s-au putut mobiliza pentru că vehiculele militare nu aveau baterii şi nici combustibil. Cu conturile goale, Kievul a cerut ajutor ambasadei Statelor Unite, dar diplomaţii americani au avertizat că asistenţa ar veni târziu. Ultima soluţie a guvernului au fost propriii oameni, iar printre ei l-a găsit pe oligarhul Igor Kolomoiski, scrie The Wall Street Journal. Acesta, repede catalogat ca un „escroc“ de preşedintele rus Vladimir Putin, a fost 
numit de noul preşedinte al Ucrainei în funcţia de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk, o provincie cu probleme pentru Kiev din cauza puternicei influenţe ruseşti. Kolomoiski, un magnat al băncilor şi petrolului, a cheltuit „mai multe milioane de dolari“ din propriii bani pentru a echipa şi alimenta cu combustibil unităţile militare din sudul ţării, a anunţat un purtător de cuvânt al oligarhului. Însă acesta a ţinut să specifice că şi alţii ajută. „Sunt multe afaceri mici, fermieri şi oameni de-ai locului, care s-au mobilizat pentru a ajuta unităţile militare“, a spus purtătorul de cuvânt. Alte surse spun că miliardarul a cumpărat şi echipament de protecţie pentru militari. După 20 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice şi cu Rusia respirându-i în ceafă, armata Ucrainei a fost redusă la o forţă epuizată care se chinuie să ridice o apărare în faţa unui inamic puternic. Cândva armata ucraineană avea peste 750.000 de militari, 650.000 de tancuri, 1.500 de avioane, 350 de nave de luptă şi al treilea arsenal nuclear ca mărime la nivel mondial. Acum Ucraina a rămas cu doar 140.000 de soldaţi, mai puţin de 800 de tancuri, puţin mai mult de 200 de aeronave de luptă, până în 30 de vapoare de război şi niciun focos sau armă tactică nucleară. Tot ce a însemnat arsenal militar a fost transferat în Rusia după ce marile puteri ale lumii, inclusiv Moscova, au promis că nu vor ataca cu armata sau economic Ucraina. Din cei 41.000 de soldaţi care intră în alcătuirea trupelor terestre, doar 6.000 erau gata de luptă, a explicat ministerul ucrainean al apărării. În campania de consolidare a armatei, guvernul a cerut ajutor tuturor. Autorităţile au înfiinţat chiar şi o linie telefonică prin care ucrainenii care sună donează automat cinci grivne (50 de cenţi). Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Intersanta noua forma de deportare! Care or fi criteriile de alegere a resedintei la cca 3500 de km de Crimeea? Tocmai in Regiunea Murmansk!
http://etransmedia.ro/noii_cetateni_rusi_din_crimeea_primesc_pasapoarte_cu_resedinta_in_orientul_indepartat_rus-2484
mda’
ca sa-i poata sa-i relocheze cand vor ei 🙁
oare nu sunt cetateni de nationalitate tatara? 😉