Criza din Ucraina: 25 martie 2014 / Prima repriză s-a terminat. Asteptăm încă una
| 25/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Ucraina: Obama și aliații săi lasă Rusia fără G8. Președintele american Barack Obama și aliații săi au anulat luni summitul G8 prevăzut în iunie la Soci pentru a sancționa Rusia după intervenția ei în Crimeea, de unde Kievul a 
început să-și retragă ultimele trupe, notează AFP. G8, a cărui anulare a fost presimțită puternic, va fi înlocuit cu un G7 la Bruxelles fără Rusia, în timp ce o excludere permanentă din G8, discutată înainte de reuniune, nu a fost în final confirmată. Barack Obama și colegii săi din Canada, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie și Japonia au afișat unitatea lor în reuniunea de o oră și jumătate de la Haga pe marginea unui summit asupra securității nucleare. Anularea G8 este “poate unul dintre gesturile cele mai semnificative, deoarece arată că toate aceste țări, foarte diferite, nu acceptă faptul împlinit al anexării Crimeii”, a comentat ministrul de externe francez Laurent Fabius. Occidentalii au amenințat de asemenea Rusia cu sancțiuni mai serioase, de ordin economic, dacă președintele 
Vladimir Putin amenință mai mult integritatea teritoriului ucrainean. Chiar înainte de G7, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a relativizat amenințarea Occidentului, asigurând că o astfel de excludere nu ar fi o “mare tragedie” pentru țara sa. Rusia a fost admisă în G7 în 1998 pentru a forma G8. Integral aduce Agerpres Ucraina: G7 gata să întărească sancțiunile contra Rusiei. Țările G7 au avertizat luni Rusia că sunt gata să întărească sancțiunile în caz de escaladare în Ucraina, într-un comunicat comun difuzat la sfârșitul unei reuniuni extraordinare la Haga și citat de AFP. Confirmând decizia lor de a nu se duce la summitul G8 prevăzut la Soci /Rusia/ în iunie, aceste țări au pus în gardă contra unor “sancțiuni coordonate sectoriale care vor afecta și mai mult economia rusă, dacă Rusia continuă această escaladare”. Agerpres
Kievul a decis să-şi transfere trupele din Crimeea în Ucraina. Autorităţile de la Kiev au decis luni să-şi retragă trupele din Peninsula Crimeea, a anunţat preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov, în contextul 
în care majoritatea bazelor ucrainene din peninsulă se află sub controlul Rusiei. “Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare a ordonat Ministerul Apărării să redesfăşoare unităţile militare care se află în Crimeea”, a declarat Turcinov în faţa liderilor grupurilor parlamentare. Peninsula a fost anexată de Rusia vineri, în pofida sancţiunilor şi protestelor Occidentului. Anunţul lui Turcinov marchează o schimbare de poziţie a autorităţilor ucrainene, care au autorizat anterior militarii să deschidă focul pentru a-şi apăra bazele din Crimeea, ocupată de peste trei săptămâni de trupe ruse. Însă decizia finală aparţine comandanţilor de pe teren. Controlul asupra bazelor a fost preluat de către ruşi practic fără 
confruntări militare. Forţe ruse şi proruse au preluat controlul în ultimele zile şi asupra mai multor nave din flota ucraineană, care are cele mai multe porturi pe peninsulă. Forţe ruse au luat cu asalt luni dimineaţa o bază militară ucraineană la Feodosia, în Crimeea, o opraţiune în cursul căreia mai mulţi puşcaşi marini ucraineni au fost răniţi, iar alţi 60-80 de militari au fost capturaţi, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Mediafax Ministrul rus al Apărării se află în Crimeea. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, se află în Crimeea pentru a inspecta instituţiile militare, au anunţat luni agenţiile ruse. Ministrul este primul oficial de rang înalt de la Moscova care merge în peninsula ucraineană de la anexarea ei de către Rusia. În ultimele zile, forţele ruse au preluat fără luptă şi aproape în totalitate controlul bazelor ucrainene din peninsulă. Mediafax
Criza ucraineana incepe sa-si arate efectele asupra economiei Rusiei: Fuga de capitaluri de 65 – 70 mld dolari, crestere aproape de zero, inflatie in urcare. Rusia se confrunta cu o fuga de capitaluri, estimata la 65 – 70 de miliarde de dolari in primul trimestru, peste nivelul inregistrat in intreg anul 2013, din cauza evenimentelor din Crimeea, a afirmat luni Andrei Klepach, ministrul adjunct al Economiei, care a creionat un tablou 
ingrijorator pentru economia Rusiei: crestere aproape de zero, inflatie in urcare. “Racirea relatiilor (cu Occidentul) apare drept un factor negativ important pentru cresterea economica si afecteaza fuga de capitaluri”, a subliniat acest responsabil, citat de agentia Prime Tass, preluata de France Presse. Fuga capitalurilor este un indicator foarte urmarit de mediul economic, fiind considerat un barometru al climatului afacerilor intr-o tara. Iesirile nete de capitaluri private au crescut cu 15%, la 62,7 miliarde dolari, anul trecut, potrivit statisticilor bancii centrale a Rusiei, dupa ce inregistrasera o scadere in 2012. Klepach a apreciat ca PIB-ul Rusiei ar trebuie inregistreze in primul trimestru o crestere “un pic peste zero” si a evocat o “problema de stagnare”. Acesta a observat, de asemenea, o accelerare a inflatiei in martie, pe care o atribuie devalorizarii rublei. “Ne asteptam in martie la o accelerare a inflatiei la 0,9-1%, superior asteptarilor noastre. In ritm anualizat, aceasta inseamna o crestere (a preturilor) de 6,9% – 7%”, a explicat acesta. Cresterea inflatiei arata cum o dubla devalorizata majoreaza costurile cu importurile, in conditiile in care atat rusii cat si strainii se grabesc sa scape de investitiile in ruble. Agentia Reuters noteaza ca aceste cifre economice reprezinta un semnal ca tensiunile internationale legate de Ucraina au inceput deja sa genereze costuri severe pentru economica Rusiei. Integral aduce Mediafax
Iulia Timoşenko îndeamnă ucrainenii la război cu Rusia în cadrul unei conversaţii interceptate. Fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, ar fi declarat în cadrul unei convorbiri telefonice cu fostul ministru adjunct ucrainean al Apărării şi Securităţii Naţionale, Nestor Şufrici, că ea este gata să ia o mitralieră şi să lupte împotriva ruşilor, la fel cum ar trebui să facă şi ceilalţi ucraineni, relatează site-ul Russia Today. Potrivit unei 
interceptări telefonice, Iulia Timoşenko, un critic vehement al preşedintelui rus Vladimir Putin, ar fi declarat că ucrainenii trebuie să pună mâna pe arme şi să lupte împotriva ruşilor, chiar ea fiind gata să facă un asemenea gest. „Eu însămi sunt gata să iau o armă şi să-l împuşc pe acest nemernic”, poate fi auzită Iulia Timoşenko într-o convorbire la telefon cu Nestor Şufrici, referindu-se cel mai probabil la preşedintele rus Vladimir Putin. „Trebuie să punem mâna pe arme şi să-i împuşcăm pe kaţapi (ruşi, termen depreciativ – n.r.), alături de liderul lor. Îmi pare rău că nu am fost aici să pot conduce o astfel de acţiune. Nici măcar în glumă nu i-aş fi lăsat să se atingă de Crimeea”, ar fi spus Iulia Timoşenko, potrivit înregistrării telefonice. Sursa citată notează că autenticitatea discuţiei telefonice a fost confirmată de fostul premier ucrainean, cu excepţia părţii în care ea ar face referire la eliminarea ruşilor din Ucraina. Pe de altă parte însă, fostul ministru adjunct ucrainean al Apărării şi Securităţii Naţionale, Nestor Şufrici, a declarat că înregistrarea este contrafăcută. „Conversaţia nu a avut loc”, a anunţat serviciul de presă Shufrych în legătură cu acest subiect. Iulia Timoşenko este un critic frecvent al preşedintelui rus Vladimir Putin, în special după ce a fost închisă în 2012 din cauza semnării abuzive a unui contract de gaze naturale cu Federaţia Rusă. Iulia Timoşenko a fost prim-ministrul Ucrainei în perioada 2007-2010. Integral aduce Adevarul.
Între Washington, Haga şi Simferopol. Conducerea ucraineană a ordonat retragerea trupelor ei din Crimeea. Anterior, forţele ruseşti au luat cu asalt una din ultimele baze militare din peninsulă ale guvernului din Kiev. Iar preşedintele SUA a ajuns în Olanda. Concomitent, Victoria Nuland, adjuncta şefului diplomaţiei americane s-a folosit de ocazia împlinirii a 10 ani de la aderararea României la NATO spre a da asigurări românilor. La Haga, şeful statului 
american urmează să ia parte la o întâlnire a G-7, convocată chiar de el. Fără participarea Rusiei, desigur. Spre supărarea unor oficiali şi experţi germani, care mizează în continuare pe dialogul cu Putin, ca şi cum Moscova n-ar fi comis nicio agresiune şi nu şi-ar fi alipit fraudulos teritoriul unui stat străin, Rusia nu mai face parte din grupul celor mai puternice state industrializate. Ca atare, G-8 a încetat să existe, iar acest fapt e pe cale de a se oficializa. Preşedintele american a declarat în context că Rusia va trebui să înţeagă „consecinţele politice şi economice” ale faptelor ei. Unii analişti occidentali consideră că, date fiind orgoliul, ambiţiile şi vanitatea liderului de la Kremlin, expluzarea din grupul celor opt îi provoacă fostului KGB-ist din Dresda substanţiale iritări. La Haga urma să aibă loc o conferinţă pe teme de securitate nucleară, comunitatea internaţională fiind de multă vreme îngrijorată de eventualitatea terorismului nuclear, ca şi de soarta arsenalelor atomice sovietice. La reuniune vor participa 50 de state. Rusia nu va mai fi în măsură să contribuie, probabil, la aplanarea temerilor legate de acest arsenal. În schimb, Kremlinul alimentează în continuare îngrijorările statelor vecine ameninţate de agresiva politică neoimperială a Rusiei. Spre a le aplana pe cele româneşti, Victoria Nuland, subsecretar de stat al Departamentului de Stat american, a transmis un mesaj de felicitare Bucureştiului, cu prilejul împlinirii unui deceniu de la aderarea României la NATO. Vice-şefa diplomaţiei americane a ţinut să reamintească nu doar de cooperarea militară a celor două ţări în “Balcani şi Afganistan, în Marea Neagră şi Marea Mediterană” (uitând să menţioneze Irakul), ci şi de angajamentul solemn (de într-ajutorare militară) conţinut în prevederile articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. În context, Nuland a ţinut să reafirme “în faţa poporului român că Statele Unite îşi respectă angajamentele”. Integral aduce Deutsche Welle
Marile companii energetice din Europa au ajutat Rusia să-şi clădească imperiul gazelor naturale numit Gazprom. Italienii şi nemţii au fost cei mai cooperanţi aliaţi. După prăbuşirea URSS-ului, italienii au ajutat Rusia să îşi modernizeze infrastructura de transport al gazelor şi au sprijinit eforturile Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, să-şi întărească controlul în sectorul strategic al gazelor. Tot marile companii italiene au participat alături de Gazprom la proiecte energetice importante, precum construirea gazoductului South Stream, care ar lega câmpurile ruseşti de gaze de centrul şi sudul Europei. Germanii au ajutat monopolul rusesc al exporturilor de gaze să se înrădăcineze adânc în piaţa europeană prin companii precum BASF, principalul producător de chimicale la nivel mondial şi cel mai mare consumator de gaze din Germania, şi prin 
participarea la proiecte ca Nord Stream, care aduce gaze ruseşti în nordul Europei. De numele a două mari companii energetice italiene, Eni şi Enel, se leagă istoria controversată de după faliment a companiei Yukos, cândva unul dintre cei mai mari producători de petrol şi gaze din Rusia şi condus de un oligarh a cărui putere l-a speriat chiar şi pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin. În 2007, Eni şi Enel au cumpărat o parte din activele care aparţineau companiei falimentare Yukos, inclusiv 20% în compania Gazpromneft, subsidiara petrolieră a Gazprom, şi producătorii de gaze ArcticGaz şi Urengoil, potrivit Financial Times. Înainte de licitaţie, cele două companii italiene şi Gazprom au semnat un acord prin care ruşii puteau cumpăra în întregime activele cumpărate de Eni şi Enel sau participaţii majoritare la aceste afaceri. Tranzacţiile au ajutat Kremlinul să-şi consolideze controlul în sectorul strategic al petrolului şi gazelor naturale, notează The Wall Street Journal. Unii analişti consideră că parteneriatele italo-ruseşti din domeniul energetic nu sunt numai rezultatul exigenţelor economice, ci şi al politicilor personale ale fostului premier italian Silvio Berlusconi, care a condus guvernul italian în trei mandate în perioada 1994-2011 şi a fost prieten apropiat cu liderii de la Kremlin, în special cu preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit World Politics Review. Yukos a aparţinut oligarhului rus Mihail Hodorkovski, acuzat de fraudă în 2003 şi întemniţat până în decembrie 2013, când a fost graţiat de Putin. În 2003, guvernul rus a acuzat compania de o evaziune fiscală enormă şi a ordonat îngheţarea activelor acesteia. Yukos a fost declarată falimentară în 2006 şi lichidată un an mai târziu. O mare parte din activele companiei au fost vândute la preţuri reduse companiilor petroliere controlate de guvernul rus. În 2004, Yuganskneftegaz, cea mai importantă subsidiară a Yukos, a fost scosă la licitaţie şi vândută unei companii necunoscute, Baikalfinansgrup, care a fost apoi achiziţionată de compania petrolieră rusă Rosneft, deţinută de stat. „În sectorul energetic, Italia este unul dintre principalii susţinători ai cooperării cu Rusia, după cum o arată şi implicarea activă a celei mai mari companii energetice italiene, Eni, în crearea a numeroase companii de tip joint venture cu Gazprom şi alţi parteneri ruşi”, scrie cercetătorul italian Marco Siddi în studiul „Relaţii italiano-ruseşti: politică, energie şi alte afaceri“, publicat pe site-ul Academia.edu. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
