Criza din Ucraina: 21 martie 2014 / Cu ursul în prisacă. Prea puţin, prea târziu!
| 21/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Expunerea economiei UE pe Rusia și sancțiunile împotriva Moscovei. Liderii europeni s-au reunit joi la Bruxelles pentru a discuta situaţia din Ucraina, eventuala extindere a „listei negre” şi noi sancţiuni împotriva Rusiei. Cine va avea mai mult de pierdut, Europa sau Rusia, având în vedere strânsa relaţie economică între blocul comunitar şi Rusia şi nevoia de gaz rusesc a multora dintre statele europene? Analiştii de la prestigioase think tank-uri europene au evaluat impactul unor sancţiuni economice, dincolo de doar dependenţa continentului european de gazul rusesc.
Un continent care, potrivit think tank-ului Centre for European Policy Studies (CEPS), poate face faţă unei eventuale sistări a livrărilor de gaz din Rusia. Expunerea băncilor europene pe piaţa rusă: 156 de miliarde de dolari. Impunerea unor sancţiuni economice şi financiare împotriva Rusiei ar afecta şi Europa, de aceea o decizie unitară şi o poziţie fermă a UE este mai greu de luat, susţin analiştii. Băncile europene au o expunere de 156 de miliarde de dolari în Rusia, arată un studiu al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), citat de prestigiosul think -tank Bruguel. În comparaţie cu Europa, instituţiile bancare americane au o expunere de mai puţin de 40 de miliarde de dolari. Dintre ţările Uniunii Europene, Franţa este cea mai expusă, cu 51 de miliarde de dolari, urmată de Italia – 28,6 miliarde de dolari şi Germania – 23,7 miliarde. Marea Britanie are o expunere de 19 miliarde, Olanda de 17,6 miliarde şi Suedia de 14 miliarde. Un studiu realizat de economist Intelligence Unit anul trecut, arăta trei bănci europene printre primele 15 instituţii bancare din Rusia: Raiffeisen Bank International (Austria), Societe Generale (Franţa) şi UniCredit (Italia-Austria). Unicredit este pe locul opt, cu o expunere de peste 24 de miliarde de dolari, adică 25 din activele totale ale grupului, urmată, pe locul 9, de SocGen, cu o expunere de 22 de miliarde de dolari (1% din activele totale). În cazul Reiffeisen, aflată pe locul 12, – cu puţin peste 20 de miliarde de dolari, există un risc mai mare, pentru că această expunere reprezintă nu mai puţin de 12% din totalul activelor grupului. În 2014, venitul operaţional în Rusia al SocGen a fost de 239 milioane de euro. Banca are 13,5 miliarde de euro în împrumuturi şi depozite de 8,5 miliarde. UniCredit a raportat venituri din Rusia de 372 de milioane de euro pentru trimestrul IV al anului 2013, cu 80% mai mari decât în anul precedent, în timp ce Raiffaisen a obţinut 507 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut. Integral aduce Curs de Guvernare.
Moscova nu va invada estul Ucrainei, îl asigură pe Hagel ministrul rus al apărării. Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu l-a asigurat joi pe omologul său american Chuck Hagel că Moscova nu va invada estul rusofon al Ucrainei, a anunțat Pentagonul, informează AFP. “Trupele /ruse/ care sunt masate de-a lungul frontierei /cu 
Ucraina/ sunt acolo pentru a efectua exerciții și nu au nicio intenție de a traversa această frontieră pentru a intra în Ucraina”, a declarat într-o convorbire telefonică Serghei Șoigu, promițând de asemenea că acești soldați ruși nu vor conduce “nicio acțiune agresivă”. Chuck Hagel l-a întrebat cât timp ar dura acest “exercițiu militar”, dar omologul său rus a răspuns că ”nu are un calendar precis asupra acestei chestiuni”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, viceamiralul John Kirby. Ucraina va răspunde “militar” la orice încercare rusă de “a anexa” regiunile din estul țării vorbitoare de limbă rusă, a avertizat joi la Bruxelles primul ministru ucrainean Arseni Iațeniuk. Pe fondul realipirii peninsulei separatiste Crimeea la Rusia, tensiunile sunt puternice în estul Ucrainei, în special la Donețk, teatru în ultimele zile al unor manifestații proruse care au degenerat în ciocniri cu susținătorii Kievului soldate cu un mort.Agerpres
ANALIZĂ AFP: Rusia se îndreaptă spre o nouă perioadă de confruntare cu Occidentul. Există riscul unui nou Război Rece. Rusia se îndreaptă spre o nouă eră de confruntare cu Occidentul după demonstraţia de forţă din Crimeea a preşedintelui Vladimir Putin, care refuză ordinea postsovietică a ultimului sfert de secol. La 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei şi Belarus au ratificat un acord privind destrămarea URSS, dislocată în mai multe state independente. Dar luând Crimeea Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a arătat că este pregătit să 
redeseneze frontierele Rusiei. Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va opri acolo sau dacă va încerca să ia şi alte regiuni rusofone de la Ucraina, R.Moldova sau Belarus şi Kazahstan. Dar preluarea controlului Crimeei de către Rusia şi discursul incisiv al lui Vladimir Putin arată că acesta consideră că misiunea sa este de a reinstaura puterea ţării sale. “Suntem la începutul, nu la sfârşitul unei evoluţii tumultuoase a evenimentelor”, avertizează Nikolai Petrov, profesor la Înalta Şcoală de Economie din Moscova. “Discursul lui Putin a încheiat doar etapa actuală de absorbţie a Crimeei. Întrebarea este: ce se va întâmpla ulterior?” Vladimir Putin a declarat că Rusia a obosit să “mai fie pusă la colţ” de Occident, pe care îl acuză: “ne dezamăgeşte şi ia decizii în spatele nostru”. Occidentul persistă în politica sa de “izolare” a Rusiei, pusă în aplicare în secolele XVIII şi XIX împotriva regimului ţarilor, apoi în secolul XX împotriva URSS, a apreciat preşedintele rus. Europenii şi americanii au “depăşit o linie roşie” ajutând la instalarea la Kiev a unui Guvern prooccidental după destituirea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, a adăugat Putin. Analiştii subliniază riscul “unui nou Război Rece”. “Demersurile politice ale cele două părţi erau până acum previzibile, dar ele nu mai sunt de acum”, consideră Nikolai Petrov. “Putin a declarat război Occidentului şi nu este posibilă nicio reconciliere”, analizează Petrov. “Acum Occidentul va încerca să răstoarne regimul Putin”. Alipirea Crimeei este o “schimbare decisivă” în politica externă a Rusiei, apreciază şi Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova Ordinea mondială, care a prins contur după destrămarea URSS şi a sistemului “bipolar”, a premis Statelor Unite să nu respecte legile internaţionale în Iugoslavia, în Irak sau chiar Libia, potrivit preşedintelui rus. În opinia lui Vladimir Putin şi a multor ruşi, anexarea Crimeei de către Rusia corectează o nedreptate istorică: altădată aparţinând Rusiei, peninsula din Marea Neagră a fost oferită Ucrainei de către liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954.Dar simplul fapt că Moscova trimite forţe ruse în Crimeea pentru a prelua controlul regiunii arată dispreţul pe care îl are faţă de frontierele stabilite în 1991. Integral aduce Mediafax
Criza din Ucraina. 12 nume suplimentare pe lista sanctiunilor UE impotriva Rusiei. Uniunea Europeana a adaugat 12 de nume, inclusiv persoane de rang inalt, pe lista celor care trebuie sa fie sanctionati pentru anexarea Crimeea la Rusia. “Vor fi 33 de nume de pe lista”, a declarat presedintele francez Francois Hollande dupa 
prima zi a summit-ului UE, dominat de criza din Ucraina . “Rusia trebuie sa inteleaga ca nu poate continua asa si ca trebuie sa gaseasca o cale de dialog”, a adaugat el. Unele dintre persoanele mentionate “au intr-adevar functii inalte”, a spus presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Sunt cei care “fac parte din anturajul apropiat” al presedintelui rus Vladimir Putin, potrivit unei surse europene. Van Rompuy, a avertizat, de asemenea, ca, in lipsa unei solutii politice la criza actuala, Rusia ar avea de suferit “consecinte in mai multe sectoare economice”. Dar sefii de stat si de guvern nu s-au decis sa treaca la faza a treia a sanctiunilor, care ar afecta inclusiv economia europeana. “Vom evalua situatia, orice actiune, orice incidente, care ar putea determina inceperea faxei 3 a sanctiunilor”, a spus Van Rompuy. UE a anuntat luni o prima lista cu 21 de personalitati, printre care prim-ministru pro – rus din Crimeea si comandantul Flotei ruse din Marea Neagra. Noua lista “este destul de apropiata de cea a Statelor Unite”, a declarat Francois Hollande. Aduce HotNews
Rusia anunta sanctiuni pentru oficiali americani ca raspuns la noile sanctiuni anuntate de presedintele Obama/ Putin ii indeamana pe rusi sa-si retraga banii din bancile occidentale. Ministerul rus al Afacerilor Externe a anuntat joi ca Federatia Rusa va aplica sanctiuni unor oficiali americani, ca raspuns la noile sanctiuni anuntate astazi de presedintele Obama. “Sanctiunile pe care SUA ni le-au impus se vor 
intoarce impotriva lor ca un bumerang”, a declarat ministrul rus de Externe, citat de agentiile de presa. Printre oficialii SUA carora le va fi interzis accesul in Rusia se numara John McCain (senator republican, care a cerut un raspuns dur la anexarea Crimeei), presedintele Camerei reprezentantilor – John Boehner, si un consilier al presedintelui Obama pentru securitate nationala, Caroline Atkinson. Agentia oficiala de presa a Rusiei, ITAR-TASS, a publicat in cursul serii lista persoanelor care sunt vizate de noile sanctiuni americane. Printre ele – Igor Sergun, seful temutului serviciu secret al Armatei GRU, Serghei Ivanov, seful administratiei prezidentiale, Vladimir Iakunin, seful cailor ferate sau Arkady Rotenberg, om de afaceri si partenerul de judo al lui Vladimir Putin. In aceasta a doua etapa de sanctiuni, administratia Obama a tintit cercul intim de apropiati ai presedintelui Vladimir Putin, membrii aripii “dure” de la Kremlin, (asa numitii siloviki) care ia deciziile esentiale in politica de stat a Rusiei. Integral aduce Hotnews
MarketWatch: 6 consecinţe ale unui nou război rece dintre Occident şi Rusia. Perspectiva impunerii de noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru a-l pedepsi pe Vladimir Putin pentru invadarea Crimeei şi anexarea acestei ţări 
la Rusia, ar putea duce, susţin analiştii, la un nou război rece între Occident şi Moscova. O situaţia care, paradoxal, nu va avea consecinţe nefaste asupra economiilor şi pieţelor internaţionale, susţine o analiză realizată de MarketWatch. De fapt, susţine analistul Matthew Lynn, războiul rece, în perioada 1946-1989, a coincis cu o perioadă de expansiune economică. Un nou război rece ar schimba însă profund modul în care funcţionează economia mondială şi ar avea consecinţe economice imediate: ar fi o lovitură pentru economia europeană şi ar duce la o creştere a bugetelor de apărare. 1. Situaţia economică a Europei se înrăutăţeşte; 2. Preţurile la energie vor creşte; 3. Economia Rusiei este în declin; 4. Cheltuielile de apărare vor creşte; 5. Tipărirea de bani, injectarea de fonduri în economie – Quantitative Easing; 6. Economiile strategice vor primi ajutor. Integral aduce Curs de Guvernare
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Un blog cel putin interesant, chiar din Crimeea: http://blog.apartmentsincrimea.com Comentariile nu trebuie ratate. Scuze daca cumva informatia nu este noua.
Salutare si aici.
Fitch + S&P au redus ratingul de tara al Rusiei.
Visa + MasterCard si-au inghetat operatiunile cu bancile rusesti.
salut,
nu e rau, nu e rau deloc!
„Renmin Ribao”: „Apropierea dintre China și Rusia devine o ancoră de stabilitate mondială în condițiile în are Ucraina este acoperită de umbra Războiului Rece. Rusia sub conducerea lui Vladimir Putin a forțat deja Vestul să înțeleagă că în Războiul Rece nu există victorie”.
Cela m’inquiète, Theophyle!
Ce parere aveti despre aceasta analiza (publicata initial prin 11 martie a.c.), dincolo de persoana autorului?
http://adrianseverin.com/al-doilea-razboi-al-crimeii/