Criza din Ucraina: 15 martie 2014 / Crimeea: Ziua Z-1
| 15/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Președintele Ucrainei apare în uniformă militară; guvernul de la Kiev cere armament țărilor occidentale. Președintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, a apărut vineri în uniformă militară susținând că țara sa face tot posibilul pentru a-și consolida forțele armate, în timp ce premierul Arseni Iațeniuk a declarat că se desfășoară negocieri cu Departamentul american al Apărării și cu structurile NATO pentru furnizarea unui ajutor tehnico-militar armatei ucrainene, consemnează agențiile Reuters și EFE. Prezent la aplicațiile militare desfășurate 
la 150 de kilometri nord de Kiev, președintele Turcinov, care este și comandantul suprem al forțelor armate, a avut numai cuvinte de laudă la adresa acestora. ‘Astăzi nu am asistat doar la o demonstrație, ci și la exerciții reale cu tancuri și unități aeropurtate ce au acționat în tandem’, a indicat el. Cu această ocazie, Turcinov a menționat că se depun eforturi pentru consolidarea Forțelor Armate ucrainene și a Gărzii Naționale, care a fost constituită recent. Anterior, el a declarat că Rusia este ‘pregătită să invadeze… în orice moment’ și a avertizat asupra unei dislocări masive a trupelor ruse în apropierea graniței cu țara sa, pe lângă cele care au ocupat practic Crimeea. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a dezmințit vineri că Rusia ar avea intenția să invadeze sud-estul Ucrainei, dar mai devreme instituția pe care o conduce a emis un comunicat în care afirmă că Moscova își rezervă dreptul de a-i protejeza pe ‘compatrioții’ săi din Ucraina. Aplicațiile militare ale armatei ucrainene, desfășurate și în alte părți ale țării, conform unor oficiali militari, sunt menite să dea un răspuns demonstrațiilor de forță ale armatei ruse, care a efectuat în ultima vreme exerciții de amploare în apropierea Ucrainei, dar și în alte părți ale Rusiei. Însă oficialii de la Kiev, inclusiv ministrul apărării, Igor Teniuh, au recunoscut că armata ucraineană este cu inferioară tehnic și numeric celei ruse. Integral aduce Agerpres
Crimeea, centrul intereselor strategice ale Rusiei. Noul punct fierbinte în criza din Ucraina, Peninsula Crimeea reprezintă centrul intereselor strategice ale Rusiei, care şi-a asigurat influenţa asupra Caucazului şi vestului Europei prin Flota Mării Negre şi baza militară de la Sevastopol, unde sunt dislocaţi 10.000 de soldaţi ruşi. Republică autonomă în cadrul Ucrainei, peninsula Crimeea este situată în sudul ţării, între Marea Neagră şi Marea Azov, şi este separată de Rusia la est prin strâmtoarea Kerci. Ţarii ruşi şi elita sovietică obişnuiau să-şi petreacă vacanţele pe litoralul din sudul peninsulei, care rămâne şi în prezent un punct de atracţie pentru turişti, iar, în ultima vreme, a trezit interesul investitorilor, relatează BBC News Online. Anexată de Imperiul rus în 1783, în timpul domniei împărătesei Ecaterina cea Mare, Crimeea a rămas în componenţa Rusiei până în 1954, când a fost transferată Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, în timp ce ucrainenii reprezintă un sfert din populaţie, iar tătarii musulmani aproximativ 12 la sută. […] Eternul motiv de dispută între Kiev şi 
Moscova. Având statut de republică autonomă în cadrul Rusiei după Revoluţia bolşevică, Crimeea a fost ocupată de nazişti la începutul anilor 1940. Ulterior, tătarii din Crimeea au fost acuzaţi de colaborare de Stalin şi deportaţi în masă în Asia Centrală şi Siberia, în 1944. Mulţi dintre ei nu au supravieţuit, notează BBC Online. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, tătarii au fost lăsaţi să revină în Crimeea. Un sfert de milion de tătari s-au întors în peninsulă la începutul anilor ’90, într-un moment în care Ucraina independentă se confrunta cu o rată crescută a şomajului, iar condiţiile de viaţă reprezentau o problemă pentru toţi cetăţenii ţării. Reîntoarcerea tătarilor a provocat tensiuni şi proteste legate de retrocedarea proprietăţilor, tema fiind în continuare un motiv de disensiuni în Crimeea. Pe de altă parte, după ce Ucraina şi-a declarat independenţa, politicienii reprezentând comunitatea rusă din Crimeea au urmărit desprinderea de sub autoritatea Kievului şi au consolidat legăturile cu Rusia, printr-o serie de măsuri declarate neconstituţionale de autorităţile din capitală. Pentru a pune capăt acestor tendinţe separatiste, Kievul a prevăzut clar în 1996 în Constituţie că peninsula are statutul de republică autonomă, reafirmând însă că legislaţia din Crimeea trebuie să fie în conformitate cu cea ucraineană. Astfel, Crimeea are propriul Parlament şi Guvern, care are competenţe doar în domeniul agriculturii, infrastructurii publice şi turismului. Dovadă a permanentelor tensiuni între comunităţile din Crimeea, tătarii au un Parlament propriu, dar neoficial, numit Mejlis, care promovează drepturile şi interesele etnicilor din regiune. O importantă bază navală, portul Sevastopol găzduieşte Flota rusă a Mării Negre din perioada URSS. După prăbuşirea URSS, Flota a fost divizată între Rusia şi Ucraina. Prezenţa Flotei ruse la Sevastopol a reprezentant un permanent motiv de tensiune între Rusia şi Ucraina. Astfel, în 2008, Ucraina, condusă în acel moment de preşedintele prooccidental Viktor Iuşcenko, a cerut Rusiei să nu folosească Flota rusă de la Marea Neagră în conflictul din Georgia. Integral aduce Mediafax
Locuitorii din Crimeea au luat cu asalt bancomatele după ce autorităţile au anunţat că vor limita retragerile în numerar. Cozi infernale la bancomatele şi băncile din capitala Republicii Autonome Crimeea, Simferopol. Oamenii s-au aşezat la rând pentru a-şi retrage banii, după ce autorităţile din regiune au anunţat că de astăzi limitează temporar retragerile de numerar. Panica a început în Simferopol în momentul în care s-a anunţat că o persoană poate retrage maxim pe zi doar 300 de hrivne, echivalentul a 30 de dolari. Oamenii s-au grăbit să-şi scoată 
banii din bănci, înainte ca dispoziţia să intre în vigoare. Mulţi se tem că ar putea să-şi piardă toate economiile. “Îmi scot toate economiile. Desigr că sunt îngrijorată, cine ştie ce se va întâmpla mai departe”, a spus o femeie. “În contul meu sunt mii de dolari. Trebuie să vin aici zilnic timp de două sau trei luni, pentru a-i retrage. Cum să fac asta?”, a menţionat un bărbat. “Îmi este teamă. Nu pot retrage bani. Nu este stabilitate şi nu putem şti cine va fi mâine la putere şi cine va fi astăzi”, mai spune o persoană. Mai multe bănci din Crimeea spun că se confruntă deja cu probleme privind numerarul. Anterior, autorităţile din peninsulă au declarat că după referendumul din 16 martie toate întreprinderile ucrainene din regiune vor fi naţionalizate, iar rubla rusească ar putea fi moneda naţională. Anunţul a nemulţumit unii localnici. Referendumul din Crimeea va costa autorităţile două milioane de dolari. Comandantul unei unităţi militare ucrainene, amplasată în Crimeea, solicită autorităţilor de la Kiev să le permită să se apere, în caz că vor fi atacaţi de trupele ruse care au invadat peninsula. Situaţia este tensionată şi în unităţile ucrainene din Crimeea. Astfel, colonelul Iuli Mamciur, care e află în fruntea unei brigăzi de aviaţie tactică, dislocată pe aerodromul “Belbek” a transmis o solicitare video către Ministerului Apărării şi Statului major al forţelor armate ucrainene în care solicită să le permită să se apere, în caz că vor fi atacaţi de trupele ruse care au invadat peninsula. Integral aduce Adevarul.
Ucraina: posibilă escaladare militară. Occidentul pregăteşte sancţiuni la adresa Rusiei, imediat după referendumul de duminică din Crimeea. Este clar totuşi în acest moment că ruşii nu vor accepta o retragere din Peninsula Crimeea. Iar protestele violente au reizbucnit joi în oraşul estic Doneţk. Cel puţin un om a murit şi alţi 15 au fost răniţi în confruntările dintre demonstranţii pro şi anti Rusia. Dacă Vestul nu va riposta în forţă, Putin s-ar 
putea considera “invitat” să trimită trupele şi în această zonă a Ucrainei în numele drepturilor minorităţii ruse de acolo, consideră experţii. Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, se va vedea la Londra cu omologul rus, Serghei Lavrov. În timp ce Vestul mai face o ultimă încercare diplomatică de a aplana tensiunile înainte de referendumul de duminică din Crimeea, ambele tabere, atât ruşii cât şi ucrainenii, susţin că nu doresc o confruntare militară. În acelaşi timp însă, recurg la escaladare militară, fiecare după propriile mijloace. Liderii occidentali se bazează pe ameninţările cu sancţiunile pentru a-l obliga pe Vladimir Putin să se potolească după referendumul din Crimeea. Dacă nu vor reuşi, preşedintele rus va ordona trupelor sale să se ducă şi mai adânc pe teritoriul Ucrainei. Adică în Est. De partea sa, Parlamentul Ucrainei a aprobat joi crearea unei Gărzi Naţionale, din care ar putea să facă parte până la 60 de mii de persoane. Garda Naţională din Ucraina va trebui să asigure securitatea internă, cea a frontierelor şi se va ocupa şi de lupta împotriva terorismului. Parlamentul European a cerut joi ca UE să adopte “în cel mai scurt timp” noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă situaţia nu se calmează în Crimeea. Ar fi vorba de un embargo asupra armelor şi de sancţiuni economice. Reprimarea protestelor din Est, pretextul perfect – Şi totuşi, liderul de la Kremlin încă nu a “clipit” după ce şi-a trimis trrupele să obţină controlul în Crimeea, comentează Bloomberg. Iar protestele violente din estul Ucrainei îi dau pretextul şi pentru alte incursiuni. “Dacă autorităţile ucrainene reprimă acele proteste pro-Rusia, Moscova va răspunde”, e de părere Feodor Lukianov, directorul Consiliului de politici externe şi de apărare din Moscova. Deşi deocamdată nu există pe agenda Kremlinului, Lukianov spune că nu poate exclude o operaţiune militară rusească în estul Ucrainei. Rusia şi-a trimis deja 10.000 de militari la graniţa cu vecinul ucrainean. Integral aduce RFI
Cine este noul lider din Crimeea, un om de afaceri cu un trecut dubios, originar din Republica Moldova. Noul lider din Crimeea, Serghii Aksionov, care se pregăteşte să aducă peninsula ucraineană sub conducerea Rusiei, este un om de afaceri cu un trecut dubios, originar din Republica Moldova, puţin cunoscut înainte de ascensiunea fulminantă la Simferopol, relatează AFP. Aksionov, în vârstă de 41 de ani, şi-a construit o avere impresionantă după prăbuşirea URSS, în 1991, însă neagă legăturile cu grupările infracţionale din acea perioadă, care i-a adus şi supranumele de “Gobelin”. El a fost propulsat în mod neaşteptat în postul de premier al Guvernului din Crimeea de un grup de membri ai Parlamentului local, în momentul în care sediul Legislativului era ocupat de persoane înarmate, iar un comando prorus tocmai instalase drapelul Rusiei pe sediul instituţiei din Simferopol. Aksionov a ajuns premier în pofida unei cariere politice relativ scurte, de şase sau şapte ani, şi a 
înfrângerii electorale din 2010, când partidul său, “Unitatea Rusă”, a obţinut doar 4 la sută din voturi şi a primit doar trei din cele 100 de mandate ale Parlamentului local. Supunerea faţă de preşedintele Vladimir Putin este clară, iar trecutul acestui bărbat cu înfăţişare de boxer, în permanenţă păzit de gărzi de corp, ridică semne de întrebare.- Un trecut dubios. Bun orator şi în permanenţă elegant, Aksionov pare mai mult să semene cu unul dintre “noii îmbogăţiţi” decât cu un funcţionar plictisitor, iar pentru locuitorii din Crimeea este o enigmă. “Nu ştiu absolut nimic despre el. Am auzit vorbindu-se despre el pentru prima oară când a fost numit, la 27 februarie, în funcţia de şef al Guvernului”, spune Lidia, angajată la o cafenea din centrul oraşului Simferopol, capitala republicii autonome ucraienene, aflată de facto sub control rus. O reacţie asemănătoare are şi Volodimir, un inginer din regiune, care spune că ştie “doar că Aksionov era deputat” în Parlamentul local. “Dar susţin ceea ce face, pentru că este un om hotărât. Dacă ne vom da bătuţi, atunci liderii ucraineni ne vor înghiţi cu totul”, adaugă bărbatul. “Vom depăşi toate obstacolele şi vom restabili dreptatea istorică”, a afirmat recent Aksionov, în faţa unei mulţimi de 10.000 de persoane agitând drapele ruseşti. “Viitorul nostru este alături de Rusia”, a adăugat el, iar manifestanţii i-au răspuns cu urale. În acest context, Serghii Aksionov se pregăteşte să aducă în cadrul Rusiei republica autonomă “oferită” în 1954 Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov, în urma referendumului prevăzut pentru duminică. El a fost numit comandant suprem al “forţelor armate” din Crimeea, compuse din câteva sute de susţinători proruşi. De asemenea, el a anunţat că pregăteşte intrarea Crimeei în “zona rublei”. Integral aduce Ziarul Financiar
Reuniune de urgenta a Consiliului de Securitate ONU, sambata, pe tema referendumului din Crimeea. Membrii Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite se vor reuni de urgenta, sambata, pentru a vota o rezolutie occidentala care denunta referendumul din Crimeea. Reuniunea a fost convocata pentru ora 15.00 GMT (17.00, ora Romaniei), la solicitarea Statelor Unite. Diplomatii occidentali se asteapta ca Rusia sa utilizeze dreptul de veto, informeaza AFP. Pozitia Chinei, care adesea se aliniaza celei a Rusiei, in special in voturile pe tema conflictului din Siria, inca nu se cunoaste. “Chinezii sunt confuzi”, a explicat un diplomat occidental. El a subliniat ca 
ambasadorul Chinei la ONU a mentionat in cadrul celor sase reuniuni ale Consiliului pe tema crizei ucrainene doua principii, si anume principiul neinterventiei si principiul respectarii integritatii teritoriale. Or, cele doua principii nu sunt respectate prin scrutinul care va avea loc duminica. “Singurul scop al acestei rezolutii este de a obtine abtinerea Chinei si de a sublinia astfel izolarea in crestere a Rusiei”, a precizat un alt diplomat occidental. Proiectul de rezolutie a fost redactat de Statele Unite, in termeni care ar putea fi acceptati si de China. Textul proiectului de rezolutie nu se refera in mod explicit la Rusia si nu solicita retragerea trupelor suplimentare ruse din Crimeea. De asemenea, proiectul de rezolutie nu ameninta cu sanctiuni. “Referendumul nu poate avea nicio validitate si nu poate opera nicio modificare asupra statutului Crimeei”, potrivit proiectului de rezolutie.Totodata, textul cere tuturor statelor sa nu recunoasca rezultatul referendumului si sa “nu intreprinda vreo actiune care ar putea fi interpretata ca o recunoastere a modificarii statutului”. O formula alambicata utilizata pentru a cere Rusiei sa nu anexeze Crimeea.Consiliul reafirma “angajamentul sau fata de suvernitatea, independenta si integritatea teritoriala a Ucrainei in frontierele sale recunoscute la nivel international”, conform textului. In cele din urma, proiectul de rezolutie solicita Moscovei si Kievului “sa inceapa un dialog politic direct” si sa dea dovada de retinere. Aduce Hotnews
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ziua buna
ONU se poate reuni si in sedinta continua . 🙂
Cum Rusia e membru permanet cu drept de veto , nu e posibila nici o masura fara aprobarea rusilor .