Criza din Ucraina: 14 martie 2014 / Există o alianţa tacită ?
| 14/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Crimeea: Apel solemn al CEDO către Rusia. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a lansat joi seara un apel solemn Rusiei pentru ca aceasta să respecte pe deplin Convenția drepturilor omului în Ucraina și în Crimeea, relatează AFP. Sesizată în aceeași zi de guvernul ucrainean, CEDO a reacționat cu celeritate neobișnuită. 
‘Considerând că situația actuală creează riscul continuu de a fi comise violări grave ale Convenției europene’, CEDO — însărcinată să impună respectarea acestui text fundamental — ‘a decis să aplice art. 39 al reglementării Curții’, a anunțat ea într-un comunicat publicat la sediul său din Strasbourg. Acest articol permite CEDO ‘să indice părților orice măsură provizorie pe care ea consideră că trebuie adoptată în interesul părților’, precizează Curtea. ‘Președintele (unei secțiuni a judecătorilor CEDO) invită cele două părți contractante vizate (Federația Rusă și Ucraina) să se abțină să ia orice măsuri, și în special cu caracter militar, care ar putea antrena pentru populația civilă atingeri la drepturile garantate de Convenție, inclusiv de natură să pună viața și sănătatea acesteia în pericol.’ Ea le invită să respecte angajamentele Convenției care decurg ‘în special din art. 2 (dreptul la viață) și art. 3 (interzicerea tratamentelor inumane și degradante)’ Cele două state trebuie, de asemenea, ‘să informeze Curtea cât mai curând posibil despre măsurile care vor fi luate pentru a asigura deplina respectare a Convenției europene’, pe care au ratificat-o amândouă în anii 1990, în cursul aderării lor la Consiliul Europei, continuă Curtea. Integral aduce Agerpres.
Germanii se opun sancţiunilor economice împotriva Rusiei şi cred că responsabil de criză este Kievul. Majoritatea germanilor se opun sancţiunilor economice împotriva Rusiei şi consideră că Guvernul de la Kiev este responsabil de criza ucraineană, potrivit unui sondaj publicat joi de cotidianul Handelsblatt. Peste două 
treimi dintre persoanele intervievate (69 la sută) consideră sancţiunile economice “ineficiente”, 24 la sută având o părere contrară, în acest sondaj realizat de institutul Forsa pentru Camera de comerţ germano-rusă. În plus, 64 la sută dintre persoanele intervievate cred că acest conflict în jurul Ucrainei ar putea avea repercusiuni negative pentru Germania, în timp ce 32 la sută anticipează că acesta nu va schimba nimic. Şi mai surprinzător este faptul că 57 la sută dintre persoanele intervievate consideră că noul Guvern ucrainean este responsabil de criză. Joi, într-un discurs susţinut în faţa deputaţilor germani, cancelarul Angela Merkle a avertizat Moscova împotriva consecinţelor grave pe termen lung dacă nu se găseşte rapid o soluţie diplomatică şi politică la criza ucraineană. Miercuri, în timpul unei deplasări oficiale în Polonia, Merkel şi omologul ei polonez, Donald Tusk, au anunţat că Uniunea Europeană intenţionează să adopte o serie de sancţiuni împotriva Rusiei pentru a face presiune în favoarea unui dialog cu Guvernul ucrainean. Duminică urmează să aibă loc un referendum în Crimeea, o regiune din sudul Ucrainei, privind o eventuală alipire la Rusia, dar această consultare populară este considerată ilegală de ţările occidentale. Mediafax
Forţele armate ruse de la graniţa cu Ucraina. Sub pretextul unor manevre militare, armata rusă a concentrat trupe în mai multe regiuni situate în vestul ţării. Circa 8.500 de militari ruşi, în apropiere de graniţa cu Ucraina, participă la exerciţii militare în cadrul cărora sunt folosite artilerie şi numeroase lansatoare de rachete, după cum a informat, joi, Ministerul Apărării rus. „Unităţile şi diviziile din cadrul forţelor armate intensifică exerciţii pe teren, în 
poligoane din regiunile Ristov, Belgorod, Tambov şi Kursk“, a anunţat ministerul într-un comunicat, precizând că aceste manevre vor continua până la sfârşitul lui martie. „Scopul principal al măsurilor este verificarea aptitudinii trupelor de a efectua exerciţii de luptă în locuri necunoscute şi în poligoane netestate“, se mai arată în comunicat. Ministerul rus al Apărării a mai precizat pentru agenţia oficială Itar-Tass, că alte exerciţii ale unor unităţi de paraşutişti, la care participă aproximativ 4.000 de militari, 36 de avioane şi aproximativ 500 de vehicule militare se desfăşoară în regiunea Rostov. O serie de înregistrări video şi fotografii postate pe internet prezintă deplasări de tancuri în oraşele Voronej şi Rostov pe Don, situate în apropiere de graniţa Ucrainei, dar nu s-a putut stabili care e destinaţia acestora. Toate aceste mişcări îi fac pe unii observatori militari să creadă că este posibil ca Putin să decidă să invadeze şi estul Ucrainei. Fostul consilier al lui Putin, Andrei Ilarionov, a susţine că planul liderului de la Kremlin nu se opreşte la Crimeea, ci ar urmări să pună mâna şi pe estul Ucrainei, să anexeze şi alte oraşe mari, inclusiv Harkov, Doneţk, Dnepropetrovsk, Lugansk, Zaporoje, Herson şi Odessa. Integral aduce Adevarul
Germania respinge un război contra Rusiei. Într-o declaraţie guvernamentală a cancelarului german Angela Merkel, rostită joi în Bundestag – parlamentul federal german – a exclus opţiunea militară în conflictul ivit între 
Rusia şi ţările occidentale, din Uniunea Europeană. Ea a respins, drept inadecvate, comparaţii vehiculate de unii cu ceea ce s-a întîmplat în Kosovo şi a anunţat înăsprirea sancţiunilor contra Rusiei. Cancelarul Angela Merkel a exclus o intervenţie militară în cazul crizei din Crimeea. Încercînd să liniştească şi pe cei care se tem de un eventual război, ea a spus astăzi că o intervenţie militară nu constituie o opţiune. Integritatea teritorială a Ucrainei nu stă la dispoziţia nimănui, a subliniat ea în faţa deputaţilor din Bundestag. Rusia profită de slăbiciunea Ucrainei, mizînd pe puterea sa. Această procedură contravine dreptului internaţional, a mai spus Merkel. Totodată, ea a cerut Moscovei să dea dovadă de înţelegere. Dacă Moscova va rămîne inflexibilă, asta va aduce Rusiei daune masive atît politice, cît şi economice. Ea a respins de asemenea comparaţiile cu Kosovo, fosta provincie iugoslavă dezlipită şi acum independentă, care a dus la intervenţia militară contra Serbiei. (Unii analişti au vehiculat în ultimele zile astfel de comparaţii inadecvate, încercînd să bagatelizeze actuala situaţie creată în Crimeea în urma prezenţei militare ruse şi crearea premiselor pentru organizarea referendumului care să legitimeze alipirea teritoriului de Rusia.) Integral aduce RFI
Greşelile lui Putin şi soarta regimului său. Erorile de calcul ale Kremlinului se ţin lanţ. Una cu efecte foarte pernicioase pentru Moscova ar putea să fie pierderea unicului partener cu pondere de care a dispus, până de curând, regimul Putin, în vest. Propagandiştii lui Putin le atrăgeau atenţia, cu nişte luni în urmă, jurnaliştilor de la redacţia Deutsche Welle în limba română că ar gândi în termenii războiului rece şi n-ar fi înţeles cât de puternică este antanta ruso-germană. Decalaraţia guvernamentală rostită joi de Angela Merkel demonstrează, că, dimpotrivă, Moscova a supraapreciat disponibilitatea Berlinului de a înghiţi la nesfârşit, fără să crâcnească, agresiunile ruseşti precum cea recentă, din Ucraina. Concomitent, Kremlinul a supraapreciat şi dependenţa de gaz rusesc a Germaniei. În schimb, a subapreciat voinţa guvernului Angelei Merkel de a menţine coeziunea occidentală şi solidaritatea în NATO şi UE, alăturându-se demersurilor de sancţionare economică a agresorului. La Berlin, cancelarul a ţinut să-şi pregătească naţiunea pentru un demers pe moment impopular în rândul germanilor. Ea a exclus ce-i drept eventualitatea unei 
riposte militare occidentale, dar a subliniat că nu doar integritatea teritorială a Ucrainei e intangibilă, din unghiul Berlinului, ci “şi Republica Moldova şi Georgia se bucură de solidaritatea Uniunii Europene”. La adresa conducerii Rusiei, Merkel a reliefat iminenţa adoptării de sancţiuni economice. În mesajul transmis Moscovei, ca un soi de ultim avertisment înaintea proiectatului referendum din Crimeea şi posibila anexare a peninsulei, de către Federaţia Rusă, Merkel a atras atenţia asupra pericolului izolării internaţionale a Rusiei. Şefa executivului de la Berlin consideră că ţara condusă de Putin e pe cale să-şi provoace sieşi pagube majore, „politice şi economice” , ba chiar „să işte o catastrofă nu doar pentru Ucraina”. Pare că pierderea Germaniei ca partener riscă să devină una dintre cele mai grave inadecvări strategice ale lui Vladimir Putin, depozitarul unei gândiri cantonate inextricabil în modelele caduce ale secolului XIX. De cealaltă parte, altfel decât după invazia Rusiei în Gerogia, occidentul pare să fi înţeles, în ansamblul său, necesitatea ineluctabilă a unei reacţii internaţionale în egală măsură bine calibrate, unitare şi viguroase la noua agresiune a lui Vladimir Putin. Această reacţie ar urma să lanseze un semnal clar, potrivit căruia vestul nu şi-a abandonat nici valorile, nici prietenii şi nici respectul de sine şi nu are de gând să permită aruncarea în aer a „puterii dreptului în virtutea dreptului celui mai puternic”, pentru a o parafraza pe Angela Merkel. Integral aduce Deutsche Welle.
„Nici chiar Rusia nu poate ignora un client atât de mare“: Polonia propune ţărilor europene să cumpere în comun gaze pentru a forţa mâna Rusiei, dar Germania se eschivează şi împinge la înaintare companiile cu parteneri ruşi. Polonia a propus celorlalte state din Uniunea Europeană să achiziţioneze în bloc gaze naturale pentru a avea o putere de negociere mai mare în faţa Rusiei, de ale cărei exporturi de energie sunt dependente în special ţările din Europa de Est. Cancelarul german Angela Merkel, cel mai influent 
politician din Europa, a replicat punând responsabilitatea frontului comun pe seama companiilor, deoarece acestea cumpără gazele, şi nu guvernele. „Dacă UE decide să cumpere gaze pe care apoi le distribuie între ţările membre în funcţie de nevoia fiecăreia, nici chiar Rusia nu poate ignora un client atât de mare“, a declarat premierul polonez Donald Tusk. Astfel, Rusia nu va mai putea cere condiţii diferite statelor cărora le vinde gaze naturale, scrie The Wall Street Journal. Merkel a indicat că au fost iniţiate discuţii cu companiile pentru crearea unui front energetic comun. Însă trebuie spus că grupurile germane gigant BASF şi E.ON sunt partenerii singurei companii care exportă gaze naturale ruseşti, Gazprom, în proiectul gazoductului Nord Stream prin care Rusia alimentează cu combustibil nordul Europei şi în special Germania, ocolind Polonia. Compania mixtă formată de cei trei este condusă de fostul cancelar german Gerhard Schroeder. Rusia livrează combustibil prin acest gazoduct începând cu 2011. Trebuie spus, de asemenea, că dacă este nevoie Berlinul are un cuvânt greu de spus în problemele sectorului energetic german, spre exemplu el putând interzice unei companii să închidă centrale dacă astfel poate preveni penuria de energie electrică. Germania importă din Rusia 40% din gazele pe care le consumă. Totodată, dintre cele 28 de state membre ale UE Germania are cele mai profunde legături comerciale cu Rusia. Propunerea lui Tusk vine după ce la începutul săptămânii a criticat Germania că nu vrea să adopte o poziţie mai dură faţă de Moscova. Premierul consideră că dependenţa Germaniei de gazele şi petrolul rusesc împiedică UE să răspundă mai hotărât acţiunilor militare ruseşti din Crimeea. „Dependenţa Germaniei de gazele ruseşti ar putea pur şi simplu să ştirbească suveranitatea Europei. Sunt sigur de aceasta“, a spus Tusk. El a explicat că energia tot mai scumpă din cauza ambiţiilor climatice şi de protejare a mediului exagerate face ca UE să fie şi mai dependentă de Rusia ca sursă de energie. Premierul a făcut probabil aluzie la eforturile UE de a încuraja producerea de energie regenerabilă în detrimentul producţiei de energie prin arderea combustibililor fosili. Această strategie face ca energia consumată de companiile europene să fie mai scumpă decât, spre exemplu, cea din SUA. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Pactul Ribentrop-Molotov traieste 🙁
in mare masura,
DA!
Добрый день товарищи 🙂
Социализм будет победителем 🙁
buna ziua amice,
e bine ca te antrenezi 😆
Dupa cum se misca lumea asta , musai . 🙁