Criza din Ucraina: 11 martie 2014 / AWACS deasupra României și Poloniei
| 11/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Ucraina: Un nou dialog al surzilor în Consiliul de Securitate al ONU. Membrii occidentali ai Consiliului de Securitate au încercat luni să mărească presiunea asupra Rusiei, în perspectiva referendumului programat pentru duminică în Crimeea, dar Moscova a rămas inflexibilă, au făcut cunoscut diplomați de la sediul ONU, potrivit AFP. 
Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate au ținut luni după-amiază cea de-a cincea lor reuniune cu ușile închise, din ultimele zece zile, asupra crizei ucrainene. ‘Situația se agravează cu fiecare zi (…), există un sentiment de urgență’, a declarat presei ambasadorul francez Gérard Araud, la finalul reuniunii care a durat aproape două ore. Referendumul de duminică a fost convocat de parlamentul prorus din Crimeea pentru a decide alipirea peninsulei la Rusia. Kievul și Occidentul îl consideră ilegal. ‘Va fi foarte periculos dacă Peninsula Crimeea va fi anexată de Rusia’, a avertizat Araud. ‘Reuniunea a fost un apel adresat Rusiei să nu meargă în această direcție și să demareze negocieri’, a adăugat diplomatul francez. ‘Vrem să evităm scenariul cel mai rău’, a menționa el. În pofida presiunii Occidentului, ‘rușii nu dau niciun semn că sunt dispuși să ne asculte’, a continuat ambasadorul. În cursul reuniunii, a făcut el cunoscut, reprezentantul Rusiei, Vitali Ciurkin, a repetat că Moscova ‘își asumă responsabilitatea ei istorică’ față de Crimeea. Reuniunea neoficială a fost cerută de Ucraina, al cărui reprezentant la ONU, Iuri Sergheiev, a asistat la discuții. Potrivit ambasadorul britanic, Mark Lyall Grant, Sergheiev a repetat că referendumul este ilegal, iar ‘majoritatea membrilor Consiliului’ au fost de acord. ‘Nu poate să aibă loc un referendum echitabil și liber când Crimeea este ocupată de trupele ruse’, a subliniat Mark Lyall Grant. Considerând că situația din peninsulă ‘s-a degradat periculos’, el și—a exprimat dorința ‘detensionării situației și acceptarea observatorilor internaționali’. Integral aduce Agerpres Ucraina: OSCE, invitată în Crimeea pentru referendumul din 16 martie. Autoritățile din Crimeea, peninsulă rusofonă în sudul Ucrainei, au invitat 
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să trimită o misiune de observatori pentru a monitoriza desfășurarea referendumului din 16 martie pe tema alipirii regiunii la Rusia, informează RIA Novosti. Invitația a fost adresată de parlamentul local din Crimeea, precizează agenția de presă rusă. Un purtător de cuvânt al OSCE, citat de Reuters, a declarat însă că republica autonomă Crimeea nu poate adresa o astfel de invitație, întrucât nu este stat membru al OSCE, subliniind totodată că organizația respectă pe deplin integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Reuters notează că, până în prezent, observatorii militari ai OSCE nu au fost autorizați să intre pe teritoriul Crimeii, unde forțele ruse controlează mai multe puncte strategice. Deputații din Crimeea au votat joia trecută pentru intrarea regiunii în componența Rusiei și au decis organizarea, la 16 martie, a unui referendum în cadrul căruia alegătorii vor putea opta între alipirea peninsulei la Rusia sau o autonomie întărită în componența Ucrainei. Agerpres
Criza din Ucraina: Ianukovici apare din nou marti in fata presei. Rusia face contrapropuneri occidentalilor. Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, refugiat in Rusia, urmeaza sa apara marti din nou in fata presei, la o zi dupa o contraofensiva diplomatica a Moscovei pentru solutionarea crizei din Ucraina, unde vorbitorii de limba rusa din Crimeea ameninta cu secesiunea. Potrivit agentiilor de presa ruse, Ianukovici va vorbi la Rostov pe Don, un oras aproape de granita ruso- ucraineana, unde a mai tinut o conferinta de presa in 28 februarie, refuzand sa 
recunoasca demiterea sa si fara a cere ajutor militar Rusiei. Moscova a declarat ca aceasta cerere a fost facuta la data de 1 martie. In timp ce Kievul condamna “agresiunea” si cere ajutorul Statelor Unite in acest conflict fara precedent de la sfarsitul Razboiului Rece, Rusia a anuntat luni ca va prezenta “propriile propuneri” occidentalilor pentru ” a aduce situatia in cadrul dreptului international”. Seful diplomatiei ruse Sergei Lavrov nu a detaliat aceste propuneri, dar a aparut ca respinge ideea unui “grup de contact” avansata de cancelarul german Angela Merkel si de presedintele american Barack Obama. In propunerile occidentalilor, “totul a fost formulat in sensul unui presupus conflict intre Rusia si Ucraina”, a declarat Lavrov, insistand asupra faptului ca noile autoritati ucrainene au dat o “lovitura de stat”. Rusia refuza categoric sa recunoasca orice legitimitate a noilor lideri pro-occidentali din Ucraina, ajunsi la putere dupa trei luni de proteste care au dus la fuga presedintelui Ianukovici, cu pretul a 100 de morti in februarie. Aduce HotNews Oligarhii rusi, posibile victime economice in cazul in care criza ucraineana se amplifica. Cand Vladimir Putin a revenit la Kremlin in 2012, unul dintre primele sale mesaje a fost transmit catre elita politica, din care fac parte multi bancheri si sefi de mari corporatii, a 
fot ca vremurile s-au schimbat: “Detinerea de active in afara Rusiei va face vulnerabili in fata guvernelor straine. Este timpul sa va aduceti averile acasa”, relateaza New York Times. Aproape doi ani mai tarziu, aceste cuvinte suna ca un avertisment. Dupa o saptamana de escaladare a tensiunilor dintre Rusia si Statele Unite, a devenit clar ca situatia din Ucraina se va muta pe campul de lupta al finantelor. Acesti oameni de afaceri se gandesc acum la daunele pe care criza le-ar putea produce asupra economiei Rusiei. Sanctiunile financiare, pe care SUA si Uniunea Europeana au sugerat ca le vor impune in cazul in care conflictul escaladeaza, sunt destinate testarii coeziunii sistemului politic. Vladimir Putin cere loialitate completa celor ce conduc imperii de afaceri in Rusia, anuntand ca ii va pedepsi pe cei care-l submineaza. Pozitia sa dura in problema Crimeei a fost salutata cu entuziasm de publicul larg, inclusiv de multi bancheri. Cu toate acestea, perspectiva de a pierde accesul la finantele din Occident ii sperie pe oamenii de afaceri din Rusia. Acestia sustin miscarea lui Putin din Crimeea, pe care o considera o corectie la eroarea istorica facuta de liderul sovietic Nikita Hrusciov, care a transferat peninsula Ucrainei. Rata de aprobare a presedintelui rus este cea mai mare de cand s-a intors la Kremlin. Chiar daca oligarhii au nemultumiri, ei se plang in liniste. HotNews
În Crimeea s-a trecut la răpiri în rândul activiştilor ucraineni. Şapte cetăţeni ucraineni, printre care activişti ai Euromaidan, jurnalişti şi un comandant al unei unităţi militare, sunt reţinuţi de duminică în diferite zone din Crimeea şi apoi duşi spre destinaţii necunoscute, informează Radio Svoboda (antena Radio Free Europe/Radio Liberty . Dacă iniţial s-a crezut că o parte dintre ei s-ar putea afla la comandamentul militar din Sevastopol, Aleksei 
Grişenko, unul dintre liderii AutoMaidan (aripa motorizată a mişcării de contestare din Ucraina), a scris luni — pe contul său de Facebook — că niciunul dintre ei nu se află la Sevastopol. Printre aceştia figurează Elena Maximenko, jurnalistă la publicaţia „Tyzhden“, Ekaterina Butko, purtătoarea de cuvânt al Automaidanului, şi Şura Riazanţeva, o rezidentă din Ialta. Ele se deplasau împreună, iar odată cu acestea a fost reţinut şi şoferul lor, Evgheni Rahno. Cele trei femei au încercat să treacă în Crimeea venind dinspre Herson şi au fost oprite la un punct de control de persoane în camuflaj din aşa-numitele formaţiuni de „autoapărare“, după cum a relatat un jurnalist al publicaţiei ucrainene „Glavkom“, care a fost lăsat să treacă prin acelaşi punct de control. Se pare că în maşina lor s-au descoperit scrisori şi produse alimentare — pentru militarii din unităţile blocate—, dar şi steaguri ucrainene. Duminică, la Bahcisarai (60 km de Simferopol, capitala Crimeii), colonelul Vladimir Sadovik, comandantul unei unităţi de militari ucraineni dislocată în peninsulă, a fost răpit de aşa-numitele formaţiuni de „autoapărare“ din Crimeea. Ultima oară acesta fusese văzut la sediul partidului Unitatea Rusă. Atunci când un grup de militari a venit să ceară eliberarea comandantului lor, li s-a spus că el nu se află acolo. Tot duminică, potrivit agenţiei Unian, au fost răpiţi Andrei Şcekun şi Anatol Kovalski, doi lideri ai comunităţii ucrainene din peninsulă. Reţinerea lor ar fi fost autorizată de premierul Crimeii, Serghei Aksionov, preşedintele partidului Unitatea Rusă. Integral la Adevarul
Pretextele lui Putin şi dreptul internaţional. Cât de verosimil este oare alibiul kosovar, utilizat de Kremlin spre a atribui o aparenţă justificatoare agresiunii din Crimeea? Putin, scria recent Frankfurter Allgemeine Zeitung, conferă „Crimeii un drept contestat de Moscova, în continuare, provinciei Kosovo, dar alocat în schimb de Moscova separatiştilor din Abhazia şi Osetia de Sud”. Am avea de-a face aici, potrivit aceluiaşi cotidian german, “cu un ‚drept internaţional’ articulat după cum vor muşchii domnitorului de la Kremlin”. Comparaţia dragă lui Vladimir Putin şi 
agenţilor săi de influenţă din vest care sugerează că Rusia n-ar face decât ce-a comis şi alianţa nord-atlantică sărind în ajutorul albanezilor din Kosovo şchioapătă însă mai rău decât crede editorialistul ziarului conservator din Frankfurt. Fiindcă intervenţia umanitară împotriva fasciştilor sârbi fusese justificată de un lung şir de crime împotriva umanităţii comise de ultranaţionaliştii Serbiei Mari în fosta Iugoslavie inclusiv înainte ca albanezii kosovari să se vadă expuşi represiunii, epurării etnice şi ameninţărilor fizice reale. În Crimeea, ucrainenii n-au ameninţat pe nimeni, iar dacă Moscova ar fi fost realmente îngrijorată de soarta ruşilor din peninsulă, n-ar fi trebuit decât să admită expedierea la faţa locului a unor observatori internaţionali, nu să disloce în zonă trupe. Pe de altă parte, există nu doar în Rusia şi în fostele republici sovietice sumedenie de condeie cumpărate sau inepte, care demonstrează că au mari şi spinoase probleme în a pricepe care este miza, ori în a dori s-o înţeleagă. Se găsesc unele cu oarecari probleme de comprehensiune şi în occident.De Volkskrant, de pildă, concedea duminică faptul că „doar sancţiunile economice l-ar impresiona pe Putin”. Dar, a doua zi, acelaşi ziar credea că secesiunea Crimeii n-ar „leza dreptul internaţional”. Pentru că, după cum argumenta cotidianul din Amsterdam, „nu există nici o reglementare internaţională care să interzică locuitorilor unei părţi a unui teritoriu să se desprindă de statul în care se găsesc. Dreptul internaţional e neutru faţă de separatism. Un grup etnic nu poate invoca un drept de secesiune, dar nici nu-i este interzis s-o facă…” Realitatea este că, în acest caz, ar trebui mai întâi organizat un referendum cu adevărat liber, pregătit prin dezbateri libere, într-o presă liberă, situate toate la adăpost de cenzură şi de orice ameninţări cu forţa. Integral aduce Deutsche Welle
NATO trimite avioane AWACS deasupra României și Poloniei. NATO va trimite avioane de recunoaştere AWACS deasupra României şi Poloniei pentru a monitoriza criza din Ucraina, a anunţat luni un purtător de cuvânt 
al Alianţei Nord-Atlantice, citat de agenţia Reuters. Decizia a fost aprobată la Bruxelles de ambasadorii NATO, la recomandarea generalului american Philip M. Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR). Măsura vine la câteva zile după ce SUA au decis să trimită 12 avioane F-16 pentru protejarea spațiului aerian al Poloniei și în contextul tensiunilor din Crimeea. Joia trecută, Statele Unite au mai trimis în Lituania patru aparate F-15 pentru a întări supravegherea spaţiului aerian baltic. Potrivit ministrului lituanian al apărării Juozas Olekas, trimiterea lor este un răspuns „la agresiunea Rusiei în Ucraina, precum şi la intensificarea activităţii militare ruse în regiunea Kaliningrad”, o enclavă rusă situată între Lituania şi Polonia. Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a chemat anterior NATO la „o mai mare prezenţă în ţările baltice”. În timp ce forţele armate poloneze dispun de 48 de aparate F-16, ţările baltice nu au aviaţie militară suficientă şi le revine ţărilor NATO rolul de a asigura protecţia spaţiului lor aerian. EVZ
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Iarta-ma, sterge comentul, am citit mai tarziu linkul.
Buna Dimineata,
nici o problema 🙂
Salut
In Lituania se gasesc in total 10 F-15 plus tot personalul de intretinere si reparatii necesar + doua avioane cisterna pentru alimentari cu carburant in zbor .
AWACS in zbor de control vor fi mai mult deasupra Poloniei deoarece in caz de nevoie , Polonia cu 48 de avioane + cele 12 F-16 americane dislocate pot asigura siguranta zborurilor de patrulare .
Diversa e treaba cind zboara aceste avioane AWACS deasupra Romaniei . Zona mai accesibila, mai interesanta militar e deasupra Marii Negre iar Romania nu poate asigura siguranta acestor zboruri deoarece e fara aviatie de lupta . Cu cele citeva Mig 21 Lancer (care mai zboara) nu impresionezi SU-27 sau MIG 29 ruse decolate din Crimea .
Este o tacere mormantala a politicii romanesti privind gravele probleme militare ajunse la suprafata cu criza asta ucraina . Evident , se simt toti cu musca pe caciula si cum au invatat in 25 de ani , musamalizarea , ascunderea sub pres e noua veche directiva transmisa presei .
salut Stef,
sa nu spui la nimeni, in Romania sunt dislocate aproape de 4 luni 12 avioane F-16 pilotate de americani. Initial au trebuit sa dea suport aerian retragerii din Afganistan 🙂
Nu cred . Rusii ar fi scris ceva de chestia asta ca in informatii nu sint amatori si nici slab pregatiti .
Mai interesanta chestia asta :
http://en.itar-tass.com/world/722859
“nationalizarea” intregii flote ucraine din Crimea de catre guvernul local , prorus , un alt pas inainte sa ne trezim cu rediscutarea tuturor zonelor de exploatare gaze , petrol la Marea Neagra datorita noului “vecin” , Rusia .
In 2011 o escadrila ISRAELIANA de F-16 a fost temporar in Bulgaria si nu Romania .
http://rpdefense.over-blog.com/tag/Bulgaria/
De atunci , doar ceva F-15 americane au fost tot temporar pe aeroportul Kogalniceanu .
1- Conform declaratilor mai vechi a ministrului roman al apararii , achizitionarea avioanelor portugheze implica si modernizarea , reasfaltarea a cel putin unui aeroport militar national .
F-16 are priza motorului “pe burta” la mica distanta (relativa) de sol .
Asta implica existenta unei piste cu asfalt special care nu se fărîmițează . Evitind astfel riscul de a distruge motorul prin “inghitirea” nedorita a unor bucati , fragmente de asfalt . Polonezii au modernizat pistele lor militare avind in dotare respectivul tip de avion . Romania inca se mai gandeste . 🙂
2- 12 F-16 americane in Romania implica pe linga piloti si cel putin 130 de americani specializati in intretinerea acestor aparate , a armamentului specific acestor avioane . Unde stau ,unde dorm , manaca ?
In virful muntelui ca nu a vazut nimeni concentratia asta de “yankee” pe aeroporturile mioritice . 🙂
stef,
hai sa o lasam in pace. Tu cu ale tale eu cu ale mele.
🙂
1. Ce rost sau finalizare au discutiile in Onu atat timp cat Rusia are veto? Doar le ofera timp lor, rusilor.
2. Cui foloseste roiala de avioane US in Polonia si tarile baktice, doar e evident ca nu vor veni trupe ruse acolo. Deci e un fel de umflare de muschi ce ii lasa pe rusi reci.
3 Poate Turcia misca balanta daca s-ar baga in seama pe tema etnicilor tatari, eventual sa anunte ca se gandeste sa trimita trupe? Teoretic e aliata US.