Când lăcomia învinge democraţia
| 13/03/2014 | Autor theophyle Categorii: Dosare, GeoPolitica, International |
Moto: “Capitalistii ne vand noua franghii cu care ii vom spanzura pe ei pana la urma” V.I. Lenin
Cu fiecare zi care trece in aceasta perioada sumbra a crizei din Crimeea, cititorul roman poate afla date despre adanca colaborare dintre Rusia si unele tari occidentale. Astazi acest cititor a putut afla cateva date despre cifrele de afaceri dintre Occidentul European si Federatia Rusa, de asta data nu vorbim de energia cumparata de Europa ci de armamentul vandut de aceasta Europa Occidentala rusilor.
Acum trei ani de zile, mai exact la data de 20 Iunie 2011, informam cititorul Politeia despre o afacere intre Franta lui “Nicoleon” Sarkozy si Ţarul Putin. Articolul se numea – “Cu NATO la vulcanizare şi afacerea Mistral.” Scriam atunci, citez:
Daca cineva trebuia sa mai numere deficientele NATO, gasea cu siguranta multe gauri mai paguboase decat ultima afacere care cimenteaza prietenia ruso-franceza sau cum ii place lui Nicoleon Sarkozy sa o numeasca prietenia “franco-rusa”, asa cum se cade – cu magarul in frunte.
“Afacerea Mistral” ruso-franceza se refera la vanzarea a 4 nave pentru flota rusa, prima construita la Tulon si alte trei construite in Rusia, la uzinele navale din Vladivostok si Severomorsk.
Primul contract a fost semnat zilele trecute si prima nava, cea construita la Tulon, va fi pusa la dispozitia rusilor probabil la sfarsitul anului 2013. Pretul unei asemenea nave este intre 400 – 600 de milioane de euro, depinzand de armamentul, electronica si telecomunicatia de pe aceste nave.
Contractul ruso-francez este cel mai substantial financiar in perioada de dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial si cel mai mare dintre o tara NATO si Rusia. Tratatul respectiv a fost semnat dupa o perioada de negocieri de 18 luni in pofida faptului ca multe dintre aliatele Frantei in NATO au avut obiectiuni importante.
Acest gen de nave este in majoritatea cazurilor un element important in doctrina ofensiva a unui stat care are o flota de debarcare (desant marin) si confera o platforma ofensiva in interventiile militare in apele teritoriale ale unor teritorii considerate inamice.
Mai mult ca sigur ca aceste nave vor fi plasate in Marea Neagra si cea Caspica pentru a intari flancul sudic al Rusiei si a improspata (moderniza) flota rusa a Marii Negre, invechita la nivelul apropiat de fiare vechi si probabil in Nordul Japoniei in apropierea insurilor Kurile. Strategic vorbind se poate discuta de o prezenta sporita pe “drumul petrolului” si o amenintare pentru Georgia si intr-un fel sau altul Ucraina (poate mai putin azi), Romania, Bulgaria si Turcia.
Scriam atunci cu multa amaraciune ca Afacerea franceza vine sa completeze afacerile germane cu Rusia. Atunci vestile erau praste, astazi au devenit si mai proaste, entru NATO in general si pentru Romania in particular. Sa speram ca francezii ii vor vedea pe rusi in continuare ca turisti pe Champs-Élysées, desi ei au mai vazut si alte armate marsaluind pe acest maret bulevard. Nu ca imi prea pasa, din nefericire pe drumul spre Champs-Élysées, rusii ar putea trece prin “micul Paris”.
Cuvinte grele care astazi isi gasesc sensul mai mult ca oricand. Cateva cuvinte despre echipament si despre banii rusilor care domolesc lacomia occidentalilor.
Mistral
Mistralul este si o platforma navala numita in terminologia militara “Purtatoare de elicoptere si nave de asalt amfibie” (porte-hélicoptères d’assaut amphibie sau in engleza – helicopter carrier and amphibious assault ships). La ora actuala Franta [n.r., 2011] poseda doua nave din aceasta clasa – Mistral si Tonnerre, o a treia este probabila in lunile urmatoare. Mistral nu este considerat un “mare succes”. Desi francezii au anuntat contracte cu platforma sursa sau derivatele ei (BPS – 140-160) cu Malaezia, Australia, Suedia, Turcia si Sud-Africa cu platforme mai usoare ale acestei clase, nimeni inca nu a anuntat o asemenea achizitie in afara Rusiei, care a optat pe varianta maxima ( derivata din BPC 250).
Mistralul poate transporta un desant format din 450 de infanteristi marini, 16 elicoptere grele (de facto-12) sau 35 elicoptere usoare (de facto-32), un batalion de tancuri Leclerc (36) sau 16 tancuri de acest gen si alte 35-40 de vehicule. Mistralul poarta standard doua nave amfibii pentru desantul marin de genul numit LCAC (Landing Craft, Air Cushion), dotate cu armament usor, cu o lungime de 24 de metri, care pot transporta 50 de infanteristi cu echipament complet. Mistralul are 16 locuri de decolare / aterizare pentru elicopterele din dotare. In extremis pot avea loc doua avioane de tip Harrier cu decolare / aterizare verticala, in loc de un numar variabil de elicoptere.
Mistralul este considerat de majoritatea expertilor militari mai putin performant decat platforma paralela construita de italieni – San Giorgio. Ambele – net inferioare platformei americane din clasa Wasp si cert in fata noii platforme cunoscuta sub numele America, ambele capabile sa poarte si un numar limitat de avioane de vanatoare.
Din nefericire pentru noi, tehnologia balistica – platforma Simbad cu rachete aer-aer Mistral si sistemul de coordonare de tragere (MRR3D-NG) sunt net superioare a tot ce au rusii astazi in dotare. De aici, poate, problema principala in afacerea cu Rusia. Este Mistralul frantuzesc in Marea Neagra o amenintare pentru Romania? Opinia mea ca este. Din nefericire, este insa inca un piron serios batut in cosciugul aliantei Nord-Atlantice, daca nu militar, cel putin politic.
Germanii, si italienii se alatura
În noiembrie 2011, cel mai mare producător german de tehnologie militară, Rheinmetall Defence, a semnat un contract de 398 milioane dolari cu Rusia pentru dezvoltarea „unui centru de antrenament de luptă pentru forţele terestre ruseşti“.
Franţa, Germania şi Rusia s-au grăbit să caracterizeze acordurile ca momente istorice care semnalizează un nivel de cooperare fără precedent.
Acestea în condiţiile în care statele baltice au fost catalogate ca „isterice“ pentru că au criticat înţelegerile dintre Franţa şi Rusia pentru construirea navelor de asalt, notează într-un material publicat de EUobserver Tomas Jermalavicius, cercetător la The International Centre for Defence Studies din Tallinn. Acordul francez implică transferul de tehnologie militară ultramodernă în Rusia.
„Afacerea a trimis un mesaj puternic oricui ar fi găsit ceva de spus. Indiferent de ceea ce Kremlinul intenţionează să facă în statele vecine sau mai departe, indiferent de cât de mult îi supără pe aliaţi vânzările de armament şi indiferent de consecinţele strategice pe care aceste politici le au pe termen lung, este mai important banul“, scrie Jermalavicius.
Afacerea Mistral a spart gheaţa pentru francezi. Au urmat alte proiecte, precum dezvoltarea franco-rusescă a unei noi generaţii de vehicule de asalt de infanterie. Thales, un colos francez al tehnologiei militare, ajută la echiparea armatei ruseşti cu aparatură care facilitează acţiunile pe timp de noapte. Cu aceste aparate vor fi dotate tancurile T-90.
Cât despre ajutorul militar dat Rusiei de Germania, cu centre de antrenament ultramoderne de genul celui vândut de Rheinmetall Defence sunt dotate doar armatele statelor vestice cele mai dezvoltate tehnologic. Echipamentul Rheinmetall simulează condiţii reale de luptă şi analizează performanţele trupelor şi ofiţerilor. Acest centru are capacitatea de a antrena până la 30.000 de soldaţi pe an. Afacerea germană a trezit în Polonia îngrijorări că livrarea de echipament militar modern în afara NATO şi a UE poate afecta interesele de securitate ale aliaţilor.
Ca şi în cazul afacerii franţuzeşti, acordul cu Germania implică transfer substanţial de tehnologie, care ar putea fi reprodusă de ruşi. Logistica, modernizarea şi întreţinerea sunt de mult timp o problemă pentru armata rusă deoarece aceste servicii au fost puse în seama unor firme de stat, ale căror activităţi sunt adesea împiedicate de corupţie, delapidare şi neglijenţă. Firmele germane livrează, de asemenea, echipamente montane cu care ar putea fi dotate trupele ruseşti din Caucazul de Nord. Rusia a lansat în 2011 un program de peste 700 de miliarde de dolari pe zece ani pentru modernizarea armatei, inclusiv pentru reconstruirea industriei apărării, depăşite tehnologic.
Italia nu a rămas nici ea departe de banii ruşilor. În decembrie 2011, Italia a semnat un acord de vânzare a 60 de vehicule universale M-65E pentru armata rusă. Zvonurile spun că înţelegerea este mai mare. Primele 58 de vehicule au fost produse la o uzină rusească din Vorozneh, iar celelalte urmează să fie asamblate la o nouă fabrică a KAMAZ din Tatarstan de cel mai mare producător auto al Rusiei. Acesta este primul contract major semnat de Italia cu Rusia. De teama copierii tehnologiei, guvernul italian a limitat vânzările acestor blindate doar către Rusia.
Toate aceste acorduri înseamnă că pentru Germania, Franţa, Italia şi alte state din Europa de Vest care vând tehnică şi echipament militar Rusiei Moscova este un partener de afaceri, unul care-şi etalează forţa militară pentru a intimida.
Sunteti ingrijorati? Eu sunt! Probabil cei care vor suferi mai mult decat mine consecintele acestor acte de nesabuita lacomie vor fi generatiile urmatoare, noi ne-am obisnuit deja cu efectele prostiei occidentale!
Bibliografie, note si citate
- Politeia Europeana – Cu NATO la vulcanizare şi afacerea Mistral
- The Wall Sreet Journal – An Alarming Franco-Russian Arms Deal
- Politeia Veche – Un Mistral rusesc în Marea Neagra?
- Ziarul Financiar: Una sunt declaraţiile, alta banii: nemţii, francezii şi italienii au furnizat tehnică de război de miliarde de euro ruşilor
- The Washington Post – Russia to buy two warships in deal with France
- The Washington Post – Critics say proposed sale of French Mistral ship to Russia will harm region
- Deutsche Welle – Ce costuri ar suporta Germania pentru sancţiuni impuse Rusiei
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salut
Contractul M-65E (IVECO Lince) era in doua loturi distincte pina la 1.775 bucati in total si un altul ulterior cu diferenta pina la 3.500 bucati ( scadenta in 2015. ) Au defilat la Moscova cu ocazia paradei militare .
Tot anul trecut , seful fortelor terestre ruse , generale Vladimir Chirkin a sistat contractul cerind sa se puna accentul pe tehnica autohtona . 🙂
A fost anulat si contractul pentru transportorul multirol Centauro .
E o mai veche meteahna rusa ( chineza , iraniana) . Dupa ce primesc suficiente bucati , le demonteaza si copiaza absolut tot cu “mandra industrie de aparare nationala” . 🙂
Cum “industria nationala rusa ” e aia care e 🙂 , au modificat contractele acceptind sa fie asamblate in Rusia pina la 385 Lince .
Si cu elicopterele italiene Agusta Westland 139 aceiasi poveste . Din 30-35 bucati au fost livrate 6 bucati si dupa ce au cercetat , analizat produsul , au decis sa refaca contractul in sensul ca asamblarea lor sa se faca in Rusia . 🙂
Francezii vor avea aceiasi “surpriza” cu navele Mistral . Pentru cel putin doua bucati , va fi cerut de rusi sa fie construite in santierele lor (ca sa mai invete , copieze ceva atit de necesar glorioasei armate ruse . 🙂
PS. Prima nava de desant Mistral rusa e oficial repartizata flotei din Crimea .